Cadrul legal care descrie obligativitatea cazierului fiscal în anumite situații este reglementat prin OG 39/2015, cu modificările ulterioare. Scopul cazierului fiscal, definit de lege, poate fi văzut din mai multe perspective și face referire la:
- prevenirea și combaterea evaziunii fiscale;
- eficientizarea procesului de administrare a impozitelor, a taxelor, a contribuțiilor și a altor venituri datorate de contribuabili statului;
- asigurarea accesului la informații referitoare la modul în care contribuabilii respectă legislația fiscală, contabilă și vamală.
Pe lângă entitatea legală și aspectele care țin de fiscalitate și contabilitate, contractele și prevederile lor sunt la fel de importante.
Întotdeauna ai nevoie și de contract scris (inclusiv – sau mai ales – în situațiile în care ai o relație personală cu clientul sau furnizorul respectiv). Ele clarifică așteptări, obligații și ajută în situații neprevăzute.
Foarte importante pentru activitatea oricărui tip de business sunt contractele semnate în calitate de prestator de servicii. Practic, contractele încheiate cu clienții noștri. Contractele reprezintă legea părților, dar esențial de ținut minte este că prevederile lor trebuie să respecte dispozițiile legale imperative. Mai simplu spus, pot scrie ce doresc într-un contract, cu condiția să respect legea.
În conformitate cu prevederile prevăzute în Legea nr. 287/2009, privind contractul de comodat Cod Civil, un contract de comodat este un acord scris între un comodant și comodatar, prin care comodantul împrumută un bun unui comodatar pentru o anumită perioadă de timp, fără a primi la schimb o plată.
Pe toată această perioadă prestabilită și agreată în contract, comodantul (cel care împrumută bunul) rămâne în continuare proprietarul bunului, iar comodatarul are doar drept de folosință a bunului respectiv.
Pentru un business, contractul de comodat are mai multe beneficii, printre care reducerea costurilor aferente închirierii unui bun sau flexibilitate în ceea ce privește perioada de utilizare a bunului respectiv.
În calitate de creator, deții automat drepturile asupra operei respective, însă există cazuri în care este necesară o protecție juridică suplimentară. Lucrările trebuie să aibă o formă tangibilă (scrisă, vizuală, filmată etc.) - dacă ai împărtășit o idee verbal cu un prieten, ei bine, aceasta nu poate fi protejată prin drepturi de autor.
Una dintre cele mai frecvente forme de încălcare a drepturilor de autor este, în prezent, utilizarea fotografiilor digitale pe site-uri web care nu au licența necesară pentru a face acest lucru.
GDPR (General Data Protection Regulation) a intrat în vigoare la 25 mai 2018 și a fost conceput pentru a aduce într-un singur loc toate drepturile cetățenilor rezidenți ai UE în legătură cu modul în care organizațiile prelucrează și utilizează datele lor cu caracter personal.
Implementarea GDPR pentru compania ta implică o serie de măsuri de natură tehnică, organizatorică și juridică.
Ele sunt utile deoarece, de multe ori, clienții împărtășesc informații sensibile despre afacerea lor cu partenerii și colaboratorii lor, astfel încât au nevoie de o plasă de siguranță care să reglementeze nedivulgarea unor informații specifice înainte de a face acest lucru.
Organigrama este un sistem intern de organizare a unei companii, necesar pentru funcționarea acesteia în condiții optime. Ea include organizarea angajaților în departamente prin realizarea unei scări ierarhice, dar și o trasare generală a responsabilităților, alături de fișa postului fiecărui angajat.
În special pentru un antreprenor aflat la început de drum, organigrama este esențială pentru buna administrare a afacerii, întrucât oferă o imagine clară a structurii organizatorice.
Unele forme de proprietate intelectuală pot include invenții (de exemplu brevete), opere literare și artistice, simboluri, nume, imagini și designuri care sunt utilizate în activități comerciale.
În funcție de teritoriul și tipul de proprietate intelectuală asupra căruia îți dorești drepturi de proprietate intelectuală, este necesar să urmezi pași diferiți. Aceștia depind de: oficiul la care depui documentația, legile aplicate în fiecare teritoriu.
Conform Legii nr. 252 din 10 iunie 2003, registrul unic de control are ca scop evidenţierea controalelor desfăşurate la sediile sociale sau la punctele de lucru ale contribuabililor de către organele de control specializate.
Documentul legislativ ce reglementează scopul și formalitățile privind completarea, achiziționarea Registrului Unic de Control prevede că, în cadrul controalelor, contribuabilii au obligația de a prezenta registrul unic de control.