DigIT este o soluție B2B dedicată managementului fermelor, care își propune să ușureze viața administratorilor acestora, contribuind și la crearea unui centru de date care să ajute piața. Șerban Timofte (Cofondator DigIT) ne-a spus povestea din spatele businessului și a punctat cele mai importante provocări cu care se confruntă un startup AgriTech.
Firma EBR – NET, care se află în spatele platformei DigIT, a fost înființată în 2017, pentru a oferi consultanță și servicii în domeniul IT. DigIT, soluția de digitalizare și management al fermelor, a început să capete contur în 2022, ca urmare a unei discuții cu un fermier, care a fost și primul client al echipei.
Dezvoltarea platformei a durat aproximativ 8 luni, iar la începutul lui 2023, au apărut din ce în ce mai mulți parteneri pentru testare. Astăzi, echipa DigIT lucrează cu 7 ferme partenere, cu care colaborează pentru dezvoltarea celor două module din care este compusă soluția – aplicația de digitalizare a proceselor din ferme și zona de analiză a datelor.
Echipa este formată din 3 persoane: Andrei Popa – Executive Arhitect, Andrei Moldovan – Technology Arhitect și Șerban Timofte – Technical Product Lead. Activitatea lor a pornit din județul Vrancea, acolo unde au avut și primul partener de testare. Între timp, s-au îndreptat din ce în ce mai mult către zona Bacăului, urmând să-și pună soluția la dispoziția fermelor din toată țara.
La momentul actual, DigIT se află la granița dintre MVP și extinderea națională, urmând ca echipa să se concentreze pe această dezvoltare în 2025. În Q4 2025 sau Q1 2026, compania vrea să deschidă o nouă rundă de finanțare, după ce termină migrarea pe infrastructura Microsoft.
3 programatori, un insight și dorința de a schimba ceva în România
Când a început să lucreze la acest proiect, Șerban (23 de ani) avea doar 20 de ani și se afla la început de carieră în IT. Lucra la primele proiecte SaaS, însă își dorea să contribuie cu o idee personală la eforturile de digitalizare din țară. Inițial a avut în vedere zona de taxe și impozite, cu o inițiativă asemănătoare cu ghișeul.ro. Apoi s-a gândit la o soluție de digitalizare a plăților pentru restaurante, asemănătoare codurilor QR care sunt acum pe mesele din localuri, idee care a dus la o discuție cu un organizator al Focșani Blues Festival, care i-a povestit despre cum arată o fermă în zilele noastre.
Aflând despre ce nevoi de modernizare există și cât de dificilă este gestionarea unei ferme cu creionul pe hârtie, s-a gândit că poate contribui la rezolvarea acestei probleme. Așa că s-a pus pe treabă, alături de cei doi colegi cu background tehnic și un prim tester din Bacău, care le-a furnizat feedback realist, pe baza căruia a început dezvoltarea DigIT. „Am pus cap la cap tot ceea ce ne-au zis colaboratorii noștri, am scos primul MVP, apoi ne-am dus în această fermă de unde am plecat și am început să testăm. Totul a fost foarte agil – sprint, customer review, improvement, next feature”, povestește Șerban.
DigIT își propune să fluidizeze procesul de management al fermelor, eliminând inexactitățile și oferindu-le proprietarilor mai mult timp pentru activitățile care contează. Rapoartele fizice de activitate și registrele în care angajații completează manual ce activități au făcut la fermă de-a lungul unei zile de muncă lasă loc de erori atât la nivel de taskuri executate, cât și la nivelul resurselor folosite.
„Ce am făcut noi a fost să creăm o aplicație care să digitalizeze tot acest proces”, explică Șerban. „Pe scurt, un admin sau mai mulți admini creează tichete de activitate într-un sistem foarte asemănător cu Jira. Acest tichet are în spate un mecanism destul de complex: în momentul în care este repartizat cuiva, acesta înlocuiește în spate, din inventar, o anumită cantitate de resurse. După aceea, adminul poate vedea în timp real cum se actualizează starea tichetului. Prin acest sistem de ticketing se generează automat toate fișele, toată birocrația care ocupă atât de mult din timpul unui fermier. Ne dorim astfel să ajutăm fermierul român să se concentreze mai mult pe activitatea lui de business decât pe problemele cotidiene, să-i încurajăm să fie mai puțin reactivi și mai degrabă proactivi.”
Lucrând cu partenerii de testare, echipa EBR-NET a strâns un volum semnificativ de date – de la unele de business (cheltuieli sau resurse utilizate) la cele legate de disponibilitatea utilajelor. Astfel a luat naștere cea de-a doua parte a aplicației, unde, prin analiza datelor, sunt create predicții de producție, recomandări personalizate pentru utilizarea mai eficientă a mașinăriilor și, cel mai important, pașaportul digital al parcelei. Acesta reprezintă un istoric amănunțit a ceea ce s-a întâmplat pe acea parcelă – tipul de cultură, substanțele folosite pentru întreținere, îngrășământ și starea solului.
„Este util în momentul în care vrei să tranzacționezi un pământ arabil cu scop agricol”, explică Șerban. „Ai nevoie să știi cam ce s-a întâmplat acolo de-a lungul timpului, care a fost rotația culturilor, dacă au fost folosite substanțe care nu mai permit cultivarea anumitor specii de plante pe viitor. Apoi, după poziție și cât de ușor sau greu irigabil este, se determină fertilitatea solului. Pașaportul parcelei este ceea ce este pentru noi buletinul.”
Pentru că scopul final al platformei este să-i degreveze pe fermieri de sarcinile administrative, echipa a găsit o variantă de integrare cu APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), prin care documentele relevante să poată fi încărcate direct în aplicația DigIT, de unde să fie extrase doar informațiile de care este nevoie pentru optimizarea fluxului de activități: „Noi nu stocăm documente contabile sau documentele pe care le folosește APIA în momentul acesta, pentru că ținem foarte mult la privacy-ul clientului”, explică Șerban. „Am putea deci să facem o integrare în viitor și este ceva ce mi-aș dori să realizăm.”
Pe viitor, echipa își dorește să integreze și o componentă de comunitate și de marketplace în platformă. Pentru că, de regulă, există mai multe ferme aflate în apropiere una de cealaltă, în diferitele regiuni ale țării, DigIT ar putea implementa un sistem rent your vehicle, care să le permită fermierilor să-și închirieze între ei utilajele care stau în stand-by.
Află mai multe despre ecosistemul AgriFood & AgriTech
Acest material face parte din Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024. Consultă raportul (în limba engleză) pentru a descoperi informații despre ecosistemul de startupuri AgriFood și AgriTech, detalii despre cadrul legislativ și politicile europene în domeniu, insighturi de la fondatori de businessuri, studii ce caz și opinii de la experți.
👉 Citește raportul!Birocrația și lipsa de colaborare reală cu mediul antreprenorial – „buruienile” care sufocă bunele intenții
Cu o pondere de 3,2% din PIB-ul României, agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei și unul în care e în continuare loc pentru inovare și digitalizare. O oportunitate importantă o reprezintă, în ochii echipei DigIT, faptul că segmentul de business de care se ocupă startupul nu a prea fost vizat de către firmele mari până acum, ceea ce le permite să dezvolte o soluție cu dublu potențial – comercial și de impact în activitatea fermierilor.
În plus, Șerban este de părere că resursa umană din România este foarte ușor accesibilă: avem mulți oameni cu pregătire, bine formați în facultăți și cu dorința de a schimba lucrurile. Pe de altă parte, din observațiile și experiența lui reiese că transferul tehnologic și sprijinul pentru formarea antreprenorilor prin mici huburi de inovare sunt absente la nivel național.
„Există organizații precum Impact Hub, diferite entități private și ONG-uri foarte faine care oferă acest gen de oportunități, dar le oferă în orașele mari. Eu sunt un băiat plecat din Focșani, un oraș mic. Mi-aș fi dorit foarte mult să reușesc să construiesc și să scalez acest proiect de acasă, din orașul natal. România nu este în punctul acesta capabilă să aducă din micile comunități proiecte mari pe hartă, însă cred că aceste huburi de inovare ar fi foarte benefice în România”, spune cofondatorul DigIT.
La capitolul finanțare, Șerban nu crede că este o problemă de acces la fonduri europene și la programe de finanțare, cât una de absorbție a acestora și de criterii eligibilitate. „Spre exemplu, noi am vrut să accesăm Start-Up Nation, dar când am văzut că trebuie să investim aproximativ 40-50% din sumă în echipamente, nu ni s-a mai părut la fel de potrivit pentru noi, nu e rentabil pentru un startup care vrea să facă digitalizare și se ocupă de software engineering.”
Nu în ultimul rând, din partea statului, un obstacol pentru IMM-uri îl reprezintă lipsa de predictibilitate în materie de taxe și impozite, iar din partea mediului de business – apropierea de comunitățile de antreprenori. Firmele mari care își doresc să facă investiții nu se află într-o legătură suficient de strânsă cu acestea și nu oferă, de exemplu, mai multe oportunități de mentorat care să-i ajute pe cei aflați la început de drum în business să-și folosească resursele într-o manieră mai eficientă și să crească soluții mari în mod sustenabil.
👉 Credem că schimbul de idei, experiențe și conexiuni cu alți antreprenori te ajută să îți dezvolți startupul. Descoperă cum funcționează mentoratul pe Startarium și aplică pentru propriul tău mentor!
Statul trebuie să-și dorească o digitalizare reală și să investească în această direcție
Șerban este de părere că, pe lângă predictibilitatea fiscală, ce ar putea face statul român pentru a ajuta antreprenorii este să-și dorească realmente să digitalizeze marile procese la nivel național. „Dacă îți dorești o digitalizare reală, aceasta se face prin parteneriate public-privat, de sus în jos. Eu mi-aș dori foarte mult să existe la un moment dat această deschidere, dar este un obiectiv personal. Avem legea cloudului, care este un lucru foarte bun din punctul meu de vedere, sunt curios și ce anume va ieși din 100 de milioane de euro, însă nu cred că un cloud suveran, din păcate. În sănătate, din păcate, un registru online bine făcut avem doar pe cardiologie și doar în stadiu incipient pe oncologie și diabet. Noi ne uităm la ce se poate face în agricultură, cam în același mod în care digitalizăm ANAF”, explică acesta.
Next steps și sfaturi pentru antreprenori
Echipa estimează că tot efortul (atât de engineering, cât și de business) se ridică la aproximativ 250.000 de euro investiți în dezvoltare. DigIT se pregătește să iasă la nivel național cu un produs software pe bază de abonament de sine stătător, în care fermierii să se poată abona automat și să parcurgă individual întregul proces de onboarding. Pentru tot acest demers, fondatorii au încheiat un parteneriat cu o companie specializată în zona de development. DigIT se va lansa în primă fază la nivel național, cu speranța ca pe viitor să se poată dedica și consultanței în zona de analiză de date.
Șerban este optimist cu privire la viitorul digitalizării în agricultură și se simte confortabil în nișa pe care și-a ales-o. Crede însă că lucrurile ar fi fost ceva mai ușoare dacă ar fi înțeles mai din timp nevoia de a discuta cu potențialii clienți, pentru a le înțelege nevoile: „Eu, în 2022, credeam că va exista un utilizator pentru orice idee îmi vine mie, ceea ce nu e adevărat. Tot acest proces de a discuta și de a testa cred că a fost cea mai inspirată idee a colegilor mei, pentru a putea crea un produs care să aducă valoare în piață, nu să facem după capul nostru. Aici a intervenit maturitatea lor, pentru care sunt recunoscător”.
Pe final, ce le recomandă Șerban celor aflați la început de drum în business este să se înarmeze cu multă răbdare (pentru că lucrurile nu vor ieși niciodată perfect din prima), să-și ia mereu o marjă de eroare și să nu subestimeze valoarea networkingului.
Sursă foto: dreamstime.com
