Cum și-a transformat Gabriel Barta (RongoDesign) pasiunea pentru cafea într-un startup axat pe miceliu

Pe 15 mai, RongoDesign a câștigat premiul I și 26.000 de euro la competiția de pitching Românii sunt antreprenori 2025. Compania de biotehnologie folosește miceliul pentru a transforma deșeuri agroindustriale în materiale sustenabile pentru construcții, ambalaje și decorațiuni interioare. Fondatorul și CEO-ul Gabriel Barta ne-a introdus în culisele acest startup sustenabil.

Energia necesară în sectorul construcțiilor și emisiile generate de acesta contribuie masiv la degradarea mediului și schimbările climatice. Un raport din 2024 arată că această industrie este responsabilă pentru 34% din necesarul global de energie și 37% din emisiile de CO2. 

Materialele folosite în construcții – beton, oțel, polistiren – au un impact negativ semnificativ asupra terenurilor, consumului de apă, biodiversității și aerului. Pe de altă parte, clădirile verzi pot reduce semnificativ consumul de energie, de apă și emisiile de gaze cu efect de seră, comparativ cu cele convenționale.

Soluția RongoDesign = materiale de construcție 100% biodegradabile

Startupul românesc RongoDesign vine cu o soluție la această problemă: folosește prototiparea 3D ca să realizeze matrițe în care produc materiale de construcție 100% biodegradabile, din zaț de cafea și miceliu. Acestea sunt create printr-un proces de fabricație care este carbon-negativ – elimină mai mult dioxid de carbon din atmosferă decât produce, pentru că miceliul captează de două ori greutatea sa în CO2 în timpul cultivării. În plus, produsul îmbunătățește aerul din încăpere, este ignifug, oferă o izolare termică cu 40% mai bună și o izolare fonică cu 70% mai bună în comparație cu materialele din polistiren. Testele făcute la ICECON (București) au arătat că aproximativ 4 cm din materialul RongoDesign e cu 75% mai bun ca izolație termică decât 8-10 cm de polistiren. 

👉 Datorită fibrelor și densității materialului izolator pe bază de miceliu, flacăra se înăbușă în caz de incendiu. Acum, RongoDesign vrea să obțină și o certificare apropo de asta, pentru a le-o oferi arhitecților cu care colaborează. 

Primul produs creat de companie au fost panourile acustice RongoFoam®, care pot fi folosite la placări interioare de către firme de construcții, arhitecți, designeri de interior sau orice client interesat. Aceste panouri pot fi atașate pe pereți și tavan în casă, într-un studio de înregistrări, o sală de conferințe sau un restaurant și îți pot aduce – cum îi place fondatorului RongoDesign să spună – o bucățică de natură unde vrei tu: „Dacă încăperea se dorește să fie una cu precădere răcoroasă, materialul se va adapta și va menține în interior acea senzație. Dacă vrei o încăpere călduroasă, ăsta e unul dintre lucrurile magice la material: se va adapta spațiului respectiv”. 

Panourile acustice albe se lipesc cu adeziv pentru produse din lemn sau silicon transparent, pentru că materialul e foarte ușor. Sunt alegerea perfectă dacă nu vrei să ai șantier acasă. Pot fi acoperite cu glet și vopsea pe bază de apă de orice culoare, dar RongoDesign poate crea și diferite modele pe suprafața panourilor, în funcție de designul matriței (valuri, prisme, efect de piatră etc.). Pe lista de To do a companiei se află și dezvoltarea unor pigmenți naturali, pentru a colora panourile direct din fabrică.

👉 Gabriel Barta a izolat camera băiețelului său cu panourile acustice RongoFoam® și spune că spațiul nu mai are nevoie de aer condiționat. „Eu cred în materialul ăsta foarte mult. Mi se pare fascinant ca dintr-o mână de zaț de cafea  să-ți faci în casă un panou care îți îmbunătățește aerul, pe lângă faptul că izolează termic și fonic”, spune antreprenorul.

Alt produs marca RongoDesign sunt ambalajele: anul trecut, startupul green a vândut unei companii de cosmetice din Italia cutiuțe pentru seruri de 5 ml. Cu aceeași tehnologie se pot crea corpuri de iluminat sau decorațiuni interioare, iar pe viitor startupul va produce și panouri de exterior, acoperite cu ceară de albine, pentru a menține produsul cât mai natural.

Momentan, compania trimite marea majoritate a produselor în afara țării, are 5 clienți constanți și 20-25 de clienți noi. Oricine poate apela la RongoDesign, pentru că echipa face produse la comandă. Acum lucrează la website-ul propriu, care va include corpuri de iluminat și diverse obiecte de design interior printate 3D.

O tehnologie la mare căutare peste hotare

În Europa, RongoDesign era printre primele startupuri care făcea materiale de construcții pe bază de miceliu, în 2021. „Acum piața a crescut, pentru că aplicabilitatea e mare. Te duci în zona de construcții, de ambalare, de fashion; în Olanda există o companie care face sicrie din acest material. În SUA există o companie mare (Ecovativ), de unde ne-am inspirat foarte mult, ei fac asta de 35 de ani și au fabrici inclusiv în Bulgaria și Olanda. S-au dus inclusiv în zona de bacon vegan” și piele vegană, accesând finanțări de 40-80 de milioane de dolari. 

Tehnologia RongoDesign este patentată: după un proces care a durat cam 2 ani, echipa a obținut un brevet național și urmează să extindă patentul și la nivelul Uniunii Europene. 

👉 Știai că Rongo (sau Rongomātāne) este zeul agriculturii și păcii, la mauri?

Cum arată procesul de producție RongoDesign

Internetul e plin de sfaturi tehnice despre mycelium growing, spune Gabriel. Dar „să lucrezi cu microorganisme e un pic altceva, nu tu le dirijezi, ele dirijează”. Practic, ai nevoie de condiții de laborator. În fabrica RongoDesign, producția începe cu faza de precultivare, în care se combină săculeți cu miceliu viabil și materia primă/substratul (zaț de cafea, rumeguș, reziduuri agricole). Pasul doi este faza de creștere în matrițe, în care miceliul își face treaba ca în habitatul lui natural (ajutat de vitamine și de o anumită umiditate) și populează substratul. Ulterior se intervine, ca produsul care pleacă spre client nu mai aibă nicio încărcătură microbiologică.

La rece, echipa are „o bancă de culturi pure, pe care o rulăm în fiecare lună”. Săculeții au fost cumpărați din străinătate o sigură dată, la început. De atunci, RongoDesign procedează la fel ca brutăriile care folosesc drojdie starter veche de zeci sau chiar sute de ani (în care se adaugă continuu apă și făină, pentru ca bacteriile să rămână vii): miceliul este multiplicat în fabrică și stocul de săculeți este refăcut constant, la finalul zilei.

Secretul nu stă doar în amestecul acestor substanțe, ci și în mediul în care are loc procesul. Este nevoie de unul steril, în care temperatura, umiditatea și nivelul de oxigen sunt foarte atent monitorizate. Deci fabrica RongoDesign nu e doar o hală, e un mic laborator

Acum, un panou de 50x50 cm (în care intră 300 g de materie primă) se produce în 5 zile și echipa poate produce doar 600-800 m² pe lună – o cantitate mult prea mică pentru constructorii care cer volume mari. În plus, până nu e complet uscat, materialul e foarte flexibil. Pentru a putea scala, RongoDesign are nevoie de o fabrică mai mare, care să crească volumul producției și să monitorizeze (prin intermediul senzorilor) parametrii rafturilor unde miceliul își face treaba. „Următoarea unitate de producție va fi la nivel industrial și ne va permite să avem două produse care se vor rula constant, care să înlocuiască polistirenul, exact la fel ca dimensiune”, spune fondatorul clujean. 

De la pasiunea pentru cafea, la ciuperci

Gabriel Barta (foto, 35 de ani) e student doctorand în Controlul și expertiza produselor alimentare la USAMV (Cluj-Napoca) și asistent de cercetare/tehnician la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul aceleiași universități. „Am avut șansa să întâlnesc persoane foarte bine poziționate în sfera cercetării românești și internaționale”, povestește el. A făcut parte dint-o echipă de cercetare în biotehnologia alimentară și interesul pentru munca de laborator s-a transformat în proiecte în care a lucrat cu microorganisme, în zona alimentației. 

RongoDesign a apărut la finalul lui 2020, datorită cafelei. „Eu sunt un mare băutor de cafea (bea mult espresso, până seara târziu, și nu numără niciodată câte – n.r.). Se aruncă foarte mult zaț în cafenelele din Cluj și, fiind în sfera cercetării, exact pe domeniul biotehnologiilor, am zis «OK, hai să vedem ce putem face». Prima idee a fost să îmi deschid un atelier în care să cultiv ciuperci, dar nu cele clasice, ci unele mult mai bogate nutritiv”, povestește Gabriel.

Dar a cultiva ciuperci pe zaț de cafea pentru a le vinde tot ar fi generat un reziduu, la final. A găsit ideea materialelor din miceliu în reviste de specialitate și i s-a părut interesantă. Așa că s-a dus în pădure, a găsit pe scoarța unui copac o ciupercă promițătoare și – pentru că tocmai se mutase într-o casă nouă și avea o cameră goală – a lăsat în ea o caserolă cu zaț de cafea, bucata interioară a ciupercii (care era viabilă) și a uitat de ea vreo 3 săptămâni. „Când am intrat în cameră, în caserolă era o chestie albă și deja se usca la suprafață, am lovit-o încet și părea dură”.

Așa a ajuns la ideea panourilor izolatoare. Drumul până în prezent a fost dinamic: Gabriel a refuzat un job în Italia, la un startup care își dorea să scaleze în zona asta; a luat un credit de 35.000 de euro în condiții preferențiale de la Raiffeisen și și-a făcut un laborator, „că deja nu mă mai puteam juca acasă”, pe care l-a utilat cu ce avea nevoie; timp de 4-5 ani, sprijinit de familie, a testat procesul și a stricat mult material, dorind să înțeleagă cum să lucreze cu zațul de cafea pentru a nu mucegăi rapid. 

Backgroundul echipei RongoDesign

La cei 10 ani de experiență în biotehnologie ai lui Gabriel Barta se adaugă experiențele variate și valoroase ale celorlalți 4 membri din echipa RongoDesign. Alina Vasile-Floroaie (CTO) a studiat și a trăit la Londra, are un background în zona de sustenabilitate și se axează pe product development. Elemer Simon (Lead Biotechnology Engineer) managerează tot fluxul de producție. Claudiu Zadorojin se ocupă de zona de design și procese de prototipare, iar Anda Goia (Material Development Coordinator) se ocupă cu dezvoltarea de matrițe noi și monitorizarea clienților.  

Lucrează unii full-time, alții part-time, iar Gabriel spune că – deși a început singur – fără colegii lui nu ar fi ajuns niciodată în stadiul acesta. „Fără echipă sunt zero. Oamenii pe care mă bazez mereu primează. Chiar dacă apar provocări, se strică un produs, procesul se oprește, vreau ca ei să se simtă bine. Dacă îi văd pe ei că sunt mulțumiți, și eu sunt mulțumit. Vreau să fie mulțumiți și îmi doresc să-i ajut să crească în zonele lor, să-i pot susține cu burse, oportunități de training, ca să se dezvolte”, spune fondatorul RongoDesign. „Pentru mine, în viața asta – chiar-dacă-s foarte importanți – banii nu înseamnă totul; viața mea e guvernată de alte principii. Pentru mine contează cel mai mult calitatea omului.” 

Dacă vor obține injecțiile de capital necesare pentru o fabrică mai mare, echipa de producție va câștiga minimum două persoane. Are o sursă garantată de experți, în acest sens: studenții de la USAMV. În plus, planul este să angajeze colegi noi pe zona de social-media și promovare, pentru a ajunge la o echipă de 10 persoane. 

Avantajele programelor de accelerare de business

Gabriel a petrecut 4-5 ani făcând cercetare, pentru a fi sigur că poate face și livra produse de calitate. În această perioadă, a menținut contactul cu diverși arhiteciți și designeri, trimițându-le pro bono mostre. În 2022, RongoDesign a fost numit „cel mai inovator startup” în cadrul programului german Start For Future și are în palmares etapa națională a competiției EIT Climate Launchpad. Un an mai târziu, Gabriel a făcut parte din echipa care a reprezentat România la Bienala de Design de la Londra și a participat la Milan Design Week.

În acest timp, fondatorul clujean a învățat despre universul antreprenorial – o lume total nouă pentru el, ca cercetător – prin participarea la programe de accelerare pentru afaceri. A participat la Black Sea ClimAccelerator (organizat cu sprijinul EIT Climate-KIC de Impact Hub Bucharest/IHB,  în 2021, când startupul se numea BioMass), Start For Future (2022), Startup Reaktor și Startupbootcamp (2023), Impact Creators (organizat de IHB în 2024), iar recent a fost la un accelerator polonez. 

Și spune că, deși informațile aflate se mai repetă, acumulează constant cunoștințe și conexiuni noi, vede lucrurile dintr-o altă perspectivă și simte cum i se deschide afacerea spre lume. A fi antreprenor înseamnă a învăța constant – crede el – și  nu poți să lași garda jos: „Cu cât ești tu mai informat, cu atâta ți-e mai bine, pentru că e pielea ta în joc”. 

Planurile pentru premiul câștigat la RSA 2025

Antreprenorul clujean știa de Românii sunt antreprenori și a urmărit live-ul ediției anterioare (din 2023) alături de soția lui. În 2025, s-a înscris în competiția de pitching pentru că afacerea a trecut în etapa următoare: „Până acum ne-am concentrat strict pe rețete, pe proces, pe găsire furnizori de materie primă. Am patentat, am pus totul la punct din punct de vedere al producției și am zis că e timpul să le spunem oamenilor ce facem”.  

Urmărește mai jos pitchul susținut de Gabriel Barta pe scena Românii sunt antreprenori 2025:

 

La finalul competiției, RongoDesign a obținut premiul I la Românii sunt Antreprenor 2025. Cei 26.000 de euro obținuți ca premiu sunt deja împărțiți, spune Gabriel Barta: vor investi în zona de automatizare a sălii de producție, pentru monitorizarea temperaturii, umidității, nivelului de CO2, ca la final să vadă densitatea produsului și dacă are defecțiuni în interior. În plus, vor să cumpere o imprimantă 3D mai mare, ca să producă panouri mai mari de 50 x 50 cm, poate chiar de 1 m².

RongoDesign a mai câștigat ClimateLaunchpad Romania (în 2022), dar Gabriel spune că RSA fost cea mai mare competiție la care a participat și validarea juriului i-a dat multă încredere: „Pentru mine a fost o reală surprinză feedbackul primit. Oamenii erau impresionați de ceea ce facem noi și, pentru mine, asta a contat mai mult decât banii în sine și validarea juriului e priceless”. 

Apasă Play și vezi cum a fost experiența de participare la RSA 2025, pentru Gabriel Barta:

De când a câștigat a șasea ediție a RSA, fondatorul simte un boom atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Acum, au început oamenii să îi caute, să se miște lucrurile pe pagina lor de Instagram și LinkedIn, să facă noi conexiuni noi. „Așteptăm să se concretizeze. Suntem deschiși oricărui tip de colaborare și ne dorim foarte mult un partener serios, cu care să facem pasul următor, pentru că este potențial enorm pe genul ăsta de material și în România. Cu cât ne mișcăm mai repede în zona de scalare și o să facem o unitate de producție mai mare, automată, să ne diversificăm portofoliul, cu atâta putem intra mai repede pe piață”. 

Injecții de capital viitoare

Până la RSA 2025, startupul clujean a funcționat grație unui proiect de finanțare primit de la Uniunea Europeană, creditului Raiffeisen Bank și a diverselor premii mai micuțe. „Au existat și momente dificile, nu e totul roz, dar cumva lucrurile s-au aliniat”, spune Gabriel, care a refuzat două oferte de investiții de 1 milion de euro, pentru că nu simțit o conexiune cu investitorii. Caută unii cu care să fie pe aceeași lungime de undă și spune că are un gust amar când vine vorba despre finanțările din România: a aplicat la o mulțime și primește foarte des răspunsuri negative și motivații de genul „proiectul nu e inovator”. Chiar recent i-a fost respinsă o finanțare cu șase zerouri la care a făcut contestație, pentru a fi reevaluată. „Au scris «Reiese din cererea de brevet că este un proiect inovator» și, la final, au dat 0 puncte la capitolul inovare”.

Și partenerii din cafenelele care îi vând zațul (inițial îl ofereau gratuit) generează provocări: „Mi-a spus cineva «Trebuie să monitorizez cât timp îi ia angajatului meu să-ți adune ție zațul»”, ceva ce nu implica decât vărsarea lui din cafetieră într-o cutie...

Ce plan cincinal are RongoDesign

„Ne-ar plăcea să ne vedem bine poziționați pe piața din România, cu o unitate de producție modernă, pe care lumea să o aprecieze și în momentul în care caută o soluție naturală de izolat fonic/acustic sau un obiect unic, noi să fim prima opțiune. Aș vrea să mențin echipa, să mai aducem câțiva omuleți, dacă ne permitem. Dacă ar veni cineva la fel de «nebun» ca noi, care să vadă potențialul real al materialului, am putea să ducem businessul la next level”, spune Gabriel Barta.

Pentru că îi place să stea în cafenele și în prăjitorii (unde poate identifica imediat cafeaua arsă), și-ar dori să deschidă o cafenea anexată viitoarei fabrici RongoDesign.

Nu vreau să plec din România pentru că eu cred că și la noi în țară se pot face lucruri frumoase. Putem face orice. Sunt convins că dacă pun un român și nu știu câte nații într-o cameră și le dau o chestie de făcut, primul care va ieși de acolo va fi românul. Suntem deștepți, dar nu ne susținem cum trebuie între noi, nu ne promovăm între noi, nu filtrăm tot ce vine de afară. E o educație continuă, zic eu. Ușor, ușor, cu pași mici (cum e procesul nostru de creștere), lucrurile se vor schimba.

Despre antreprenoriat, cu bune și cu rele

Anteprenorilor români le lipsește susținerea adevărată, crede Gabriel: „Autoritățile ar trebui să vină la firul ierbii și să nu se mai blocheze fonduri, să evalueze cum trebuie proiectele, să le susțină pe cele care au aplicabilitate imediată. Eu tot ce am făcut am făcut datorită ambiției și nebuniei mele. În alte țări, cercetătorii, ideile, doctoratele și lucrările lor de dizertație sunt susținute de facultate, de Ministerul Educației, ca să ajungă pe piață. Proiectul meu de business n-are nimic de-a face cu facultatea. La noi, lumea trebuie să se deschidă, pentru că prin cercetare se pot găsi și rezolva soluții la probleme reale”. 

Cel mai interesant aspect al unui business este acela că te face să ieși din zona ta de confort, spune fondatorul RongoDesign. „Te forțează să-ți depășești limitele. Da, te supune la un grad mare de stres câteodată, dar cumva tot forțându-te ajungi să găsești soluții. Nu totul e roz, dar cred că m-aș plictisi foarte repede să fie totul roz. Mă văd făcând toată viața lucrul ăsta”, spune Gabriel, care până la 20 de ani se visa fotbalist.

👉 Pentru mulți fani ai serialului „The Last of Us” (2023-prezent), miceliu = ciuperci + zombi ucigași. Dar Gabriel nu e fan al genului horror, așa că recomandă documentarul „Fantastic Fungi” (2019), care te face să privești ciupercile cu alți ochi. Descoperă aici 14 seriale disponibile pe rețelele de streaming online, care promit o porție bună de escapism, dar și una de inspirație și motivație antreprenorială.


Surse foto: Startarium, RongoDesign

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail