2016 pentru startup-urile din România - pe drumul cel bun, dar cu drum lung în față

2016 a fost pentru startup-urile din România unul al evoluției. Au apărut mai multe noi, unele s-au consolidat, am avut tranzacții și investiții, iar evenimentele din domeniu par din ce în ce mai multe. Mai e mult de muncă, însă.

În ultimii ani am început să urmăresc ecosistemul de startup-uri din România. Astăzi, din ce în ce mai multă lume nu se sperie când aude acest termen, ba chiar știe. Am învățat să diferențiem un IMM de un startup, dar păcatele zonei există încă. Avem puțini investitori locali, iar majoritatea sunt aceleași nume de care auzim. Capitalul apare cu greu. Pe măsură ce prima generație de antreprenori în tehnologie se maturizează și-și vinde business-ul, trecem la o nouă fază de dezvoltare.

Am vrut să trec în revistă anul 2016 și m-am gândit să organizez lucrurile în mai multe capitole. În primul rând, merită menționate 10 startup-uri care sunt de viitor și care pot aduce venituri mari în următoarea perioadă. De asemenea, am făcut și o trecere în revistă a evenimentelor importante din domeniu, dar și a investitorilor locali care se concentrează pe startup-uri.

Câteva lucruri pe care le consider concluzii generale după 2016

  •  focusul se mută dinspre București spre orașe mai mici. Ecosistemele se formează încet, încet. Cluj devine un loc destul de important pentru industrie, acolo gravitând startup-uri și din Timișoara, Sibiu, Târgu Mureș sau Oradea. În același timp, la București sunt cei mai mulți investitori și accesul e mai ușor. Cu toate acestea, anul arată că România startup-urilor va fi bicefală, cu doi poli de dezvoltare, la București și la Cluj-Napoca.
  • se urmăresc din ce în ce mai mult trendurile, iar startup-urile care primesc investiție au la bază o tehnologie solidă, stăpânită de o echipă foarte unită și profesionistă. Din ce în ce mai multe companii de cybersecurity apar, un domeniu la care am fost tradiționali buni. De la RAV Antivirus, până la Bitdefender, specialiștii români s-au format în timp în aceste domenii.
  • trecem dinspre o zonă de startup exclusiv tehnologic la una în care se acordă atenție și IMM-urilor mai offline sau cu proiecte care nu implică high-tech.
  • nu mai construim aplicații doar de dragul de a le construi, iar cele care au fost făcute intră în declin rapid. Asta arată fondatorilor că nu mai e suficient doar să scrii câteva linii de cod pentru a fi următorul Mark Zuckerberg, ci e nevoie de un efort de marketing și de vânzări extraordinar.
  • ducem lipsă acută de marketing bun, de vânzări și suntem izolați din acest motiv. E greu să ieșim cu un produs comercial din Europa de Est dacă nu e vorba de ceva care tehnic e foarte bun și se vinde aproape singur.
  • am văzut mai puține titluri cu Silcon Valley al Estului, ceea ce e un lucru bun. Cu toate acestea, încă mai există această obsesie a României ca un posibil pol tehnologic sau economic din Est.

Startup-uri de urmărit

Am pus mai jos doar o parte din startup-urile pe care le urmăresc cu interes în anii care urmează.

TypingDNA

TypingDNA e un startup din Oradea care vrea să înlocuiască parolele prin identificarea stilului unic în care tastăm. Acesta va fi folosit ca măsură de siguranță pentru autentificarea pe diferite platforme. Produsul a trecut de faza de testare, iar anul 2017 înseamnă momentul în care va arăta dacă vor avea clienți și dacă un asemenea produs de cybersecurity poate avea succes pe piață. Un avantaj al lor e că au fost susținuți cu o investiție de GECAD Ventures, fondul coordonat de Radu Georgescu.

Urby

Un startup surprinzător prin succesul său este Urby. A pornit din Sibiu și se ocupă cu realizarea de aplicații pentru orașele din România, care funcționează ca un ghid interactiv pentru cei care vizitează orașul. A primit o investiție de 300.000 de euro și urmează să se lanseze și în Europa, cu mai multe orașe. Dacă acest lucru le va ieși, vor avea viitor.

Symme3D

Symme3D a primit investiție din partea unui fond, are un CEO american, iar timișorenii continuă să facă imprimante 3D multifuncționale mai rapide și care se vând bine. Deși trendul imprimării 3D a trecut, Symme3D oricum nu se concentrase pe utilizatorii obișnuiți, ci pe vânzările către alte afaceri. Odată cu lansarea unei imprimante gigant, deja au trecut în zona industrială. Viitorul arată bine pentru Symme3D, deși nevoia de investiții va mai exista și în viitor, cu siguranță.

CyberFog

CyberFog e un startup din Ploiești care realizează o rețea de calculatoare-fantomă, un fel de soldați virtuali de teracotă, care fac ca probabilitatea statistică de a fi atacat cibernetic să scadă foarte mult. CyberFog au trecut deja printr-un accelerator la Barcelona și au fost acceptați și la acceleratorul hubraum, al celor de la Telekom. Tehnologia e una complexă și poate fi vândută către companii.

CTF365

Un alt startup de securitate cibernetică este CTF365 din Cluj-Napoca. Acesta este un poligon virtual de antrenament pentru specialiștii în securitate, care pot reacționa în fața unor scenarii reale, dar într-un mediu controlat. De curând au anunțat un contract cu Guvernul din Luxemburg și, pe măsură ce vor lua noi contracte, pot să se dezvolte.

Smart Bill

E cea mai folosită platformă de facturare din România și a primit investiție din partea fondului Catalyst Romania. Are deja zeci de mii de clienți și, deși piața este aglomerată, soluția a primit feedback foarte bun, iar noi piețe și noi clienți se pot deschide în 2017.

ReFlex

ReFlex a trecut pe la mai multe acceleratoare și competiții de startup-uri. Proiectul început de Camil Moldoveanu la București realizează o serie de senzori care fac recuperarea fizică mai ușoară. Într-un domeniu fără foarte multe standarde, așa cum este fizioterapia, ReFlex automatizează procesele. Au primit investiție de la un fond austriac, iar în 2017 va fi prima fază de testare pe larg a tehnologiei.

SymphoPay

E un startup lansat de Daniel Nicolescu, fost șef al PayU România, care vrea să transforma POS-urile într-unele inteligente. A primit investiție de la Radu Georgescu și tehnologia e în teste momentan. Cu ajutorul ei, POS-urile tradiționale sunt înlocuite cu dispozitive care pot genera statistici și pot aduna date importante despre clienți.

Tracia Caravan

Câștigătorii de la Startarium Pitch Day vor avea un an greu înainte. Provocarea este să ducă în producție rulotele și să găsească o piață internațională, pentru că România e doar poligonul de testare. Tracia Caravan e proiectul unei rulote proiectate și fabricate în România, iar dacă va reuși, va fi primul proiect auto care iese din România după 1989.

Enty

Enty a câștigat competiția internațională Microsoft Imagine Cup. Dispozitivul lor ajută medicii să diagnosticheze problemele de echilibru ale pacienților, care puteau fi identificate până acum doar cu ajutorul unor mașinării complexe și prea mari. Dispozitivul a fost utilizat deja pe 500 de pacienți.

Din ce în ce mai multe evenimente utile

How to Web (1-2 noiembrie)

Unul dintre evenimentele cu tradiție în zona de startup-uri, a crescut de la un an la altul. Dacă în anii trecuți focusul a fost mai mult pe aducerea de speakeri interesanți, deși trendul s-a păstrat și anul trecut, startup-urile au avut un focus mai mare. Nu mai puțin de 50 de companii și proiecte din Europa de Est și nu numai au prezentat pe scenă (în cadrul Startup Spotlight). Faptul că s-a ținut și la Teatrul Național din București a făcut ca lucrurile să fie mult mai centrale, iar startup-urile să nu fie doar un subiect secundar. Mă bucur că startup-urile au ajuns la Kilometrul 0 al Bucureștiului. O parte dintre companii probabil își vor găsi investitori sau măcar unii fondatori vor găsi cu cine să lucreze. Deși, pe alocuri, orice eveniment de acest fel devine plictisitor, oamenii și-au dat seama că zona de networking contează.

Techsylvania (21-24 mai)

La Cluj, Techsylvania, eveniment dedicat startup-urilor, a ajuns la a treia ediție și mi s-a părut bine organizat și de ajutor. Cu toate acestea, separația dintre oamenii din București și Cluj s-a văzut și aici. Din păcate, evenimentele din București sunt de puține ori cu participarea specialiștilor din Ardeal și invers. Am văzut câteva startup-uri foarte interesante, ecosistemul pare mai dens decât la București, iar posibilitățile de creștere există. Speakerii au fost de calitate, iar în cadrul evenimentului a fost și o competiție de startup-uri - Startup Avalanche.

Startarium Pitch Day (23 noiembrie)

Noul eveniment organizat la București, Startarium Pitch Day, se diferențiază de celelalte de pe piață printr-un concept mai relaxat în privința companiilor care pot aplica. Cred că e nevoie și de astfel de evenimente, care să nu se concentreze doar pe startup-urile tech, ci și spre afaceri cu potențial din zona offline sau de manufactură. Speech-urile au fost bune, audiența a fost mare (dovadă că atunci când scoți tech-ul din ecuație, mai multă lume înțelege care e treaba cu un startup), iar competiția a avut și premii substanțiale la final. Sper să aibă continuitate pentru că zona de non-tech și industrii creative are nevoie de asemenea evenimente.

RICAP Accelerator (20 octombrie)

RICAP organizează un accelerator de câțiva ani la București prin care startup-urile din România sunt puse față în față cu investitori americani. De obicei RICAP aduce startup-uri cu potențial mare, cu tehnologii deja avansate, care au potențial de extindere globală. Programul a continuat și anul acesta și prin el au trecut câteva nume interesante, amintite mai sus - ReFlex, Symme3D, dar și unele care au potențial, deși nu le-am trecut pe listă, cum ar fi uRAD Monitor.

Innovation Labs (9 martie)

E probabil unul dintre cele mai bune programe pentru studenți. Urmăresc evenimentul de aproape patru ani și a crescut în fiecare an. De la un eveniment micuț pe holurile Politehnicii din București, a ajuns deja în patru orașe, iar proiectele de anul acesta au avut chiar maturitate. Competiția e dedicată studenților care vin la un hackathon și programează 24 de ore, iar după aceea trec printr-un incubator, vreme de trei luni. Spre deosebire de anii precedenți, proiectele au avut chiar și clienți și nu au fost doar niște experimente academice. Pentru nivelul studenților, Innovation Labs este un succes pe care-l urmăresc cu interes în anii care urmează.

Ce aștept pentru 2017?

Cred că piața locală crește în continuare, în diverse domenii dincolo de startup-uri tech și vedem o apetență mai mare pentru antreprenoriat. Am pus mai jos o listă de lucruri pe care le-aș dori sau care cred că se vor întâmpla.

Vor fi finanțate mai multe startup-uri din zona tech ca până acum. E o evoluție normală (deși la nivel global entuziasmul mai scade). După 4-5 ani în care au trecut prin acceleratoare și evenimente de incubare, anumite startup-uri ajung la maturitatea care le permite să ia o investiție. Vom vedea mai multe asemenea investiții, deși probabil că sumele vor fi comparabile cu cele de anul trecut.

Cu ajutorul unor evenimente dedicate și companiilor care nu sunt în zona tech, vor fi finanțări și pe această zonă și evoluții interesante ale unor IMM-uri care învață să facă lucrurile mai inovator, piața având destul de mult loc.

La nivel de stat, semnalele sunt că urmează finanțări mari pentru IMM-uri. Nou-înființatul Minister al Antreprenoriatului va coordona această zonă și va duce probabil la o evoluție mai mare a înființării de companii noi, de afaceri interesante ale tinerilor.

Cele mai interesante companii nu vor mai apărea doar din București. Brașov, Iași, Târgu Mureș sau Timișoara vor crește considerabil și vor fi mai prezente.

Aș vrea ca fondatorii de companii să fie mai maturi și să nu mai vină cu idei din străinătate pe care să le aplice aici. Ar trebui să învățăm mai bine la ce suntem pricepuți și la ce nu. Din acest motiv, mi-ar plăcea să nu mai văd atât de multe rețele sociale, site-uri de anunțuri sau marketplace-uri diverse. În plus, nu știu câte cafenele cu o cafea de specialitate mai pot fi deschise în orașe. A fost o avalanșă în ultima vreme, iar lucrurile nu mai sunt atât de originale ca în trecut.

Aș vrea ca firmele să învețe să facă marketing mai bun și să știe să se promoveze. Din acest motiv, să nu ignore investițiile în această zonă, care le-ar putea aduce câștiguri mai mari, deși inițial cheltuielile par prea mari.

Și, aș mai vrea, să fim mai realiști. Să nu prezentăm poveștile de succes ca pe un dat, iar eșecurile să fie evitate. Vector Watch, una dintre cele mai interesante companii din România, a fost vândută către gigantul american Fitbit. Momentul a fost prezentat ca un succes. Realitatea e că a fost un eșec onorabil. Piața pe care activa, cea a smartwatch-urilor, a intrat în colaps, așa că Vector a vândut înainte de a se închide, practic. Nu e o rușine, iar vânzarea a fost una onorabilă. Dar ar trebui prezentate aceste povești ca ceea ce sunt - eșecuri demne.

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă