Atunci când vorbim despre antreprenoriat social, vorbim despre construirea și dezvoltarea de misiuni și inițiative cu impact pozitiv în societate și în lume. Descoperă care sunt inițiativele care susțin antreprenoriatul social, cine sunt actorii-cheie care sprijină domeniul și ce tipuri de resurse pun aceștia la dispoziție pentru susținerea și dezvoltarea inovației sociale în România, dar și care sunt principalele provocări cu care se confruntă domeniul, cât și despre modul în care sunt adresate.
Conform unui raport al Comitetul Economic şi Social European, România este una din țările în care conceptul de economie socială se bucură de un nivel moderat de recunoaștere și coexistă cu alte concepte, precum sectorul non-profit, sectorul voluntariatului și sectorul întreprinderilor sociale. Pe de altă parte, însă, economia socială rămâne un sector mic, în care lucrează sub 2% din populația activă a țării.
Articolul conține și câteva perspective de la Angela Achiței, antreprenor social & președinte ADV România, care ne-a împărtășit din experiența sa vastă din lucrul în economia socială, despre care sunt cadrele legale după care se ghidează industria, cât și ce provocări există, cum sunt adresate și care sunt perspectivele de viitor.
👉 Dacă ai o afacere cu misiune socială - indiferent de forma legală sub care operezi - și vrei să crești impactul a ceea ce faci, cursul de mai jos este ceea ce ai nevoie. Vei învăța care sunt ariile în care poți interveni, ce resurse poți accesa, ce întrebări merită să îți pui și cum te pregătești de scalare.
Descoperă cursul de antreprenoriat social!
Directive parte din politicile UE în strategiile de policy
Comisia Europeană definește într-o comunicare din 2011 întreprinderea socială ca o parte integrantă a economiei sociale: „O întreprindere socială este un actor al economiei sociale, al cărui principal obiectiv este cel de a avea o incidență socială mai curând decât cel de a genera profit pentru proprietarii sau partenerii săi. Ea funcționează pe piață furnizând bunuri și servicii în mod antreprenorial și inovator și își utilizează excedentele, cu predilecție, în scopuri sociale”.
Există 3 documente importante la care ar trebui să se raporteze statele membre UE în dezvoltarea sectorului de economie socială:
1. Planul de acțiune al UE privind economia socială - un set complex de măsuri care vizează îmbunătățirea investițiilor sociale, sprijinirea organizațiilor din economia socială și a întreprinderilor sociale pentru a-și lansa și extinde activitățile și impactul, pentru a inova și a crea locuri de muncă. Acest document cuprinde peste 60 de măsuri care au ca scop dezvoltarea unui cadru favorabil pentru economia socială, deschiderea oportunităților, dar și accesul îmbunătățit la finanțare.
2. Rezoluția ONU pentru economia socială - „Promovarea economiei sociale și solidare pentru o dezvoltare durabilă” (A/77/L.60), rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin care se urmărește promovarea economiei sociale economiei sociale și de solidaritate pentru dezvoltare durabilă. Această rezoluție definește economia socială și solidară ca domeniul care include toate cooperativele, asociațiile, societățile mutuale, fundațiile, întreprinderile sociale, grupurile de auto-ajutorare și de voluntariat.
3. Recomandările OECD pentru economia socială și solidară și inovare socială - document adoptat de Consiliul OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) pe 10 iunie 2022 care promovează potențialul economiei sociale de a genera noi modele de afaceri, de a furniza servicii esențiale, de a contribui la o tranziție mai echitabilă, ecologică și digitală, de a angaja tineri și de a construi comunități. Acesta recunoaște diversitatea practicilor și necesitatea unor instrumente de politică aplicabile unei serii de contexte de țară și a diferitelor grade de dezvoltare a economiei sociale.
Cadru legal
În prezent, cea mai importantă lege la nivel local care reprezintă sectorul social este Legea nr. 219/2015 privind economia socială, care reglementează domeniul economiei sociale și stabilește măsurile de promovare şi de sprijinire a economiei sociale.
Conform concluziilor raportului “Social Finance Market in Romania”- o inițiativă și analiză de piață a Social Finance Alliance, Fonduri-Structurale.ro, alături de Ashoka România și 2Tokens, s-au constatat deja din ce în ce mai multe lacune în ceea ce privește această lege, întrucât spectrul de antreprenoriat social acoperă doar acele inițiative inființate ca întreprinderi sociale, deși actorii economiei sociale existau și înainte de implementarea acestui cadru legal.
Fundația ”Alături de Voi” (ADV) România a realizat o analiză a datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale, în luna decembrie 2021 în care se menționează că:
- Există un număr de 2.440 de întreprinderi sociale active în România (date din decembrie 2021)
- Există un număr de 1.841 întreprinderi care au obținut atestatul de întreprindere socială în 2021
“Economia socială răspunde practic la toate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG-uri), pentru că tot ce construiește acest sector este ”prietenos” cu omul, mediu și comunitatea! În plus, se asigură că nimeni nu este lăsat în spate. Eu cred că economia socială trebuie să fie noul trend în lume de a face afaceri durabile. Acum trăim în modelul capitalist care este orientat spre creștere economică și care vine la pachet cu un consum accelerat de resurse și discrepanțe mari între regiuni, urban versus rural, între cei care muncesc și sunt sărăci și cei care dețin peste 50% din resursele lumii. Cred că economia socială, acest al treilea sector, trebuie să devină prioritar ca model de business”, spune Angela Achiței, antreprenor social & președinte ADV România.
Actori cheie ai ecosistemului. Structuri de suport și organizații
În România, cea mai predominantă formă de antreprenoriat social se concentrează în jurul întreprinderilor sociale. Cel mai activ actor-cheie în susținerea inițiativelor întreprinderilor sociale este Fundația ”Alături de Voi” România. ADV România susține economia socială din România și deține o serie de informații importante și relevante despre dezvoltarea și statutul întreprinderilor sociale, oferind sprijin tuturor antreprenorilor care aleg această formă legală de organizare.
👉 Află mai multe despre povestea Fundației Alături de Voi în interviul cu Angela Achiței.
Din ecosistemul de economie socială, fac parte mai multe tipuri de entități, menționate inclusiv în Legea nr. 219/2015 de reglementarea a sectorului: ONG-uri, cooperative, case de ajutor reciproc, SRL-uri care respectă criteriile economice și sociale de funcționare. O parte din aceste organizații au și statut oficial de întreprindere socială sau activează în piață după criteriile definite de lege, sau sunt organizații resursă pentru sector.
În cadrul Fundației ”Alături de Voi” România, au fost dezvoltate mai multe structuri de suport pentru întreprinderile sociale din România, Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia:
- Academia ADV – centru transfrontalier de resurse în domeniul economiei sociale, care frunizează servicii de training, vizite de studiu, evenimente, revista transfrontalieră de economie socială, cercetări și advocacy în domeniu;
- Acceleratorul de Întreprinderi Sociale – program de finanțare și dezvoltare a întreprinderilor sociale din România, Republica Moldova și Ucraina. În cadrul programului, a fost creat și un cluster de economie socială înregistrat și pe platforma europeană de clustere și care are peste 70 de entități membre, peste 90% fiind întreprinderi sociale;
- Există și o hartă interactivă a întreprinderilor sociale din Europa de Est și de Vest;
- Social Finance Association – o platformă de training și mentorat în domeniul finanțării sociale.
Mai mult, în 2022, a fost înființată prima instituție cu capital românesc dedicată finanțării sociale. AFIN IFN este o societate pe acțiuni, autorizată ca întreprindere socială și este înregistrată la BNR în registrul IFN-urilor. AFIN are un număr de 170 de acționari, din care peste 80% sunt antreprenori sociali. ADV România și UtilDeco Group, întreprinderi sociale legate, sunt și ele acționare în acest produs nou din piața românească.
Alte resurse și instrumente ar mai fi:
- Startarium – Cea mai complexă platformă pentru antreprenori la început de drum. În Startarium, găsești o serie de materiale dedicate antreprenoriatului social - de la interviuri, articole educaționale, la cursuri ghidate, pentru tine și afacerea ta socială.
Începe cursul gratuit!
Dacă ai o afacere cu misiune socială - indiferent de forma legală sub care operezi - și vrei să crești impactul a ceea ce faci,
Vezi colecția completă de materiale!
- NESsT – Un catalizator pentru întreprinderile sociale de pe piețele emergente și din întreaga lume; organizația oferă capital financiar, instruire și îndrumare, precum și acces la piețe.
- Synerb – Organizație non-profit care sprijină alte organizații și antreprenori să dezvolte proiecte sociale și programe de dezvoltare economică care servesc comunităților vulnerabile sau marginalizate. Impactul final al Synerb se traduce prin locuri de muncă decente, venituri pentru persoanele vulnerabile, calificate, organizații locale puternice, durabile și comunități prospere.
- Laboratorul de Solidaritate – Contribuie la dezvoltarea ideilor de întreprinderi sociale sau localităților, prin proiecte de dezvoltare, strategii, consultanță, cursuri.
- CRIES – Centrul de Resurse Pentru Inițiative Etice și Solidare, una dintre primele organizații implicate în promovarea și dezvoltarea în România a conceptului de economie socială și solidară.
- RISE – Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică, care are ca scop promovarea integrării sociale, profesionale și economice a persoanelor în dificultate din România pe piața muncii, prin dezvoltarea întreprinderilor sociale.
- Consolid8 – platformă de crowdfunding pentru antreprenori sociali și din industriile creative.
Accesul la finanțare
În România, conform “Social Finance Market in Romania”, accesul la finanțare pentru întreprinderi sociale este destul de limitat, iar instrumentele financiare care vizează anumite nevoi specifice ale antreprenorilor sociali sunt foarte puține.
Angela Achiței adaugă faptul că există o linie dedicată economiei sociale pe fonduri europene, însă din păcate, reprezentanții din domeniu nu știu foarte bine cum să gestioneze aceste resurse. Până în prezent au fost alocate aceste fonduri, însă doar pentru dezvoltarea de startupuri întreprinderi sociale, lăsând la o parte, finanțarea întreprinderilor sociale existente deja în piață și care aveau potențial de scalare.
- În prezent, ADV România este contractat de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) să dezvolte un produs combinat de credit + grant, cu garanții de stat, pentru finanțarea entităților de economie socială cu un istoric de funcționare. Prin acest produs, dacă va fi pus în aplicare, va putea spirjini real dezvoltarea sectorului.
- Există și câteva inițiative private în domeniul creditării: AFIN IFN S.A., o întreprindere socială cu 170 de acționari, mare parte antreprenori sociali sau persoane care lucrează în întreprinderi sociale și care oferă împrumuturi de până la 100.000 lei/entitate.
- NESsT este o altă organizație internațională care spijină dezvoltarea întreprinderilro sociale oferindu-le consultanță și finanțare.
- Printre instrumentele de finanțare, există platforma de crowdfunding Consolid8 dezvoltată de către fonduristructurale.ro, pentru antreprenori sociali și din industriile creative.
- Social Investment Toolkit – un instrument dezvoltat de USB și Ashoka care vine în ajutorul antreprenorilor sociali care își doresc să acceseze investiții, însă nu știu de unde să înceapă. Instrumentul oferă un test prin care poți afla în ce stadiu te afli ca know-how și conține 8 module care te vor ghida pas cu pas în proces, de la cum îți definești misiunea socială, până la cum îți creezi un pitch convingător pentru investitori
👉 Dacă își dorești să aprofundezi subiectul, pe Startarium găsești câteva materiale dedicate subiectului de investiții pentru afaceri sociale:
- Cum ții un pitch convingător în care îți prezinți proiectul cu misiune socială
- Cum decurge o sesiune de pitching pentru un fond de impact investment?
- Pitch Deck pentru organizații cu impact social | Template + bune practici
Astfel, nivelul diversității din fluxul de venituri al organizației influențează puternic impactul, mai exact, de asta va depinde ca antreprenorii sociali vor reuși (sau nu) să-și ducă misiunile până la capăt ca agenți ai schimbării.
Accesul la resurse de educație. Dezvoltarea competențelor
Dezvoltarea sectorului de economie socială nu se poate face fără dezvoltarea resurselor umane. Angela Achiței este de părere că este nevoie ca acest subiect să fie inclus ca materie de studiu chiar din învățământul gimnazial, continuând cu facultăți dedicate și cu modalități de aprofundare prin masterate și doctorate. “Dezvoltarea resurselor umane trebuie să se facă atât pe orizontală, cât și pe verticală”, adaugă ea. De asemenea, informația trebuie continuu adaptată la trendurile din piață și la nevoile pieței muncii.
O mare majoritate a fondatorilor de întreprinderi sociale au nevoie de expertiză și cunoștințe de business pentru a putea ajunge la un model sustenabil de lucru în viitor. Civil Society Organization Sustainability Index (CSOSI) arată faptul că cele mai multe întreprinderi sociale au în spate asociații și fundații care sunt de mult timp pe piață și pe care se pot baza în ceea ce privește finanțarea. Mai mult, aceste întreprinderi încă se bazează pe voluntari și pe sume mici plătite și foarte rar au viziune pe termen mai lung, alături de un plan concret de strângere de fonduri.
Într-un studiu desfășurat online al fonduri-structurale.ro și Ashoka Romania, 68 de antreprenori sociali au menționat faptul că organizația lor are nevoie să-și îmbunătățească cunoștințele în ceea ce privește oportunitățile financiare existente, a modelelor financiare sustenabile existente, a viziunii pe termen lung și își doresc să învețe noțiuni introductive despre termeni financiari sau de afaceri.
De altfel, ar fi ideal ca întreg ecosistemul să își ofere sprijin reciproc – pe de o parte, antreprenorii sociali să învețe prin workshopuri, training-uri de la organizațiile de suport despre gestionarea resurselor, managementul echipelor, sprijin în accesarea de fonduri publice sau private, mai ales în contextul lipsei de sprijin al autorităților publice. Pe de altă parte, investitorii interesați de acest domeniu să susțină antreprenorii sociali cu mai mult decât sprijin financiar, ci să le împărtășească, de asemenea, și din experiența lor antreprenorială, experiența din domeniu și cu tot felul de organizații și posibilități actuale de finanțare și dezvoltare.
Insights & lecții din domeniu
În continuare, activitatea antreprenorilor sociali este destul de puțin mediatizată, iar populația generală nu cunoaște ce înseamnă antreprenoriatul social, care sunt misiunile acestora și cu atât mai puțin, care este impactul.
Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor sociale își măsoară în mod formal impactul prin diverși indicatori de măsurare pe care trebuie să-i bifeze atunci când primesc diverse tipuri de finanțări europene sau granturi și aplică pentru proiecte în care misiunea contează mai mult decât suma pe care o obțin de la finanțatori.
De asemenea, nivelul de colaborare din ecosistem este încă destul de redus.
Angela Achiței ne-a dezvăluit câteva aspecte pe care le-a învățat din propria carieră de antreprenor social și promotor al sectorului:
- Chiar dacă vorbim de economie socială, este nevoie în continuare să folosim instrumente business ca să devenim competitivi și sustenabili în piață.
- Impactul social trebuie să fie în echilibru cu veniturile generate, pentru că altfel riscăm să cheltuim mai mult și să creștem riscul de faliment.
- Trebuie să înțelegem cifrele începând cu studiul de piață și finalizând cu implementarea planului de afaceri și gestionarea activității curente.
- Să ne atragem oameni competenți și să fim un exemplu de implicare, viziune și management.
- Să facem produse și servicii care să iasă în evidență, care să aibă beneficii pentru cei din jur și să fie prietenoase cu omul, mediul și comunitatea. Aici intervine foarte mult inovația socială care face diferența în piață.
- Să ne uităm în sufletul nostru și să vedem dacă avem cum spun eu „ADN social”, anume, dacă valorile după care ne conducem în viață sunt orientate spre cei din jur, dacă avem o conștiință dezvoltată, dacă ne place să dăruim mai mult, decât să primim, dacă ne implicăm în acțiuni civice și de voluntariat, atunci vom putea performa în domeniul antreprenoriatului social.
Oportunități pentru viitorul antreprenoriatului social
România are oportunitatea de a avea fonduri europene pentru dezvoltarea economiei sociale. Urmează în perioada următoare să se lanseze două ghiduri de finanțare dedicate administratorilor de scheme de grant pentru crearea de întreprinderi sociale. Un apel de proiecte va fi pe Programul Educație și Ocupare și se va adresa persoanelor care doresc să înființeze întreprinderi sociale în mediul urban. Un alt apel va fi pe Programul Incluziune și Demnitate Socială și va fi dedicat persoanelor care doresc să înființeze întreprinderi sociale în mediul rural.
De asemenea, ADV România este contractată de către FNGCIMM să dezvolte un produs nou pentru România - credit garantat de către stat și finanțat din fonduri europene. Practic întreprinderile sociale vor putea accesa un credit de maxim 500.000 de euro, pentru care mare parte din dobânzi vor fi acoperite dintr-o schemă de minimis de maxim 200.000 de euro.
În prezent, cei care doresc, pot accesa și credite pe care le oferim prin AFIN IFN S.A. de până în 100.000 lei. Există 3 tipuri de credite: punte, capital de lucru și investiții.
"Chiar dacă există câteva oportunități de finanțare pentru sector, este insuficient, pentru că din păcate cadrul actual legislativ nu susține real acest sector. Pe de altă parte, avem nevoie de o viziune de țară cu privire la economia socială și se pare că Ministerul Muncii și Justiției Sociale, care este minister de linie, nu are pe agenda sa un astfel de document", adaugă Angela.
Ultimul eurobarometru lansat de UE în martie 2023 a măsurat atitudinea tinerilor europeni față de antreprenoriatul social, iar rezultatele pentru România sunt în cea mai mare parte încurajatoare. Tinerii români sunt mai preocupați de aspectele sociale și de mediu – un procent de 35% dintre aceștia (față de 26% media europeană) își doresc să lucreze într-o companie care are misiuni din sfera socială, respectiv, într-o companie care are scopuri de mediu.
În concluzie, impactul misiunii sociale pe care o îndeplinesc antreprenorii sociali reprezintă criteriul esențial de măsurare a unui antreprenor social. În inovarea socială, forma de proprietate asupra întreprinderii sociale este secundară, antreprenorul social fiind considerat principala persoană responsabilă de antreprenoriat și de schimbarea socială.
“Avem nevoie de afaceri sociale în care nimeni să nu fie lăsat în spate, avem nevoie de locuri de muncă incluzive, avem nevoie să fim mai responsabili și mai sustenabili în tot ceea ce facem! Iar economia socială poată fi una din soluții.” - Angela Achiței.
