Cum măsori impactul afacerii tale sociale

În antreprenoriatul social sau în cel „verde”, există multe modalități de a măsura și atribui impactul jucătorilor de pe piață. Însă este esențial ca startup-urile să învețe cum să își gândească strategia de impact și cum să își seteze indicatori relevanți pe care să-i urmărească în timp pentru a se asigura că se îndreaptă în direcția potrivită și aduce o schimbare reală în domeniul în care activează.

În acest articol vom discuta despre ce înseamnă impactul, de câte tipuri poate fi și despre importanța măsurării lui, abordând de asemenea cei patru pași pentru măsurarea impactului. 

De cele mai multe ori, ceea ce facem e o contribuție la un impact mai larg și trebuie să ne gândim la diferitele modalități prin care putem contribui la acel impact. Pot fi mulți oameni și multe entități care colaborează alături de tine pentru a avansa într-o anumită direcție, dar care este contribuția specifică a muncii tale? Ceea ce faci tu poate merge în multe direcții: poate adânci impactul pe care îți dorești să îl ai asupra sistemului în care acționezi, îl poți face să dureze mai mult, sau îi poți mări amplitudinea. 

Trebuie ținut cont și de costul lipsei de acțiune – presupunând că ceva rău se întâmplă în lume, iar tu contribui la diminuarea acelui rău, un fel de a măsura impactul este să te întrebi care ar fi fost costul pentru societate, mediu și stakeholderi dacă nu ai fi întreprins acțiunea respectivă. 

Ce este impactul   

  • Impactul este acea schimbare măsurabilă într-un anumit mediu (de preferat, o schimbare în bine).  
  • Impactul reprezintă toate acele schimbări (din viața oamenilor, societății, mediului, etc.) care se întâmplă în urma unei acțiuni.  
  • Impactul ajută oamenii din jur să ducă o viață mai bună într-un anumit sens.  
  • Impactul se vede atunci când poți schimba viața unui om în mod pozitiv. 

Impactul poate fi:   

  • Intenționat sau neintenționat  
  • Direct sau indirect   
  • Pozitiv sau negativ   
  • Pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp   
  • Prevăzut sau neprevăzut   

De ce măsurăm impactul?   

  • Pentru a înțelege rezultatul acțiunilor noastre și pentru a fi capabili să acționăm în vederea creșterii acestui efect  
  • Pentru a ne putea da seama cum să facem mai bine ceva ce facem bine deja  
  • Pentru a ne optimiza eforturile   
  • Pentru a ne asigura că suntem pe drumul cel bun și pentru a ne da seama la timp dacă există ceva ce nu facem bine, astfel încât să putem schimba ce este de schimbat și să ajungem la rezultatele pe care ni le dorim  

În teoria schimbării, pe care o vom detalia mai jos, există 5 factori care duc la schimbare și care se decurg progresiv și logic unul din celălalt: 

Input – activități – output – rezultate – impact 

Pentru cei care lucrează cu această metodologie, e important de ținut cont că planning-ul și strategia „curg” în direcția opusă: încep cu „de ce?”, cu impactul sau schimbarea pe care ne dorim să o realizăm. Pornim de la ceea ce vrem să vedem schimbat în lume, apoi ne uităm la lucrurile de care avem nevoie pentru a avea acel impact, pentru a avea rezultatele pe care le dorim și ce activități ne sunt necesare pentru a obține output-urile care vor duce schimbarea pe care ne-o dorim. Toate acestea creează un un feedback loop care evoluează continuu pe măsură ce verifici și măsori outputurile și rezultatele. Feedbackul pe care îl primești prin măsurători și analize te ajută să revizuiești orice parte din proces care ar putea „bloca” bucla din a se „învârti” firesc, în direcția schimbării dorite.  

Cei 4 pași în impact measurement

1. Definește logica impactului pe care vrei să-l ai  

Folosește principiile din Teoria Schimbării și creează mai apoi o strategie despre cum vei ajunge la rezultatele pe care ți le dorești.   

Cauzalitatea clară a impactului – dintre acțiunile pe care le-ai făcut și impactul acestora.   

Aceasta intervine atunci când poți observa cu ușurință impactul pe care munca ta îl are (spre exemplu, dacă lucrezi singur, se va observa destul de clar care este  rezultatul muncii tale și cum afectează asta pe mai departe ceea ce faci). În acest caz, ești responsabil doar de o parte specifică a procesului, însă care face parte dintr-o bucată mult mai cuprinzătoare a impactului pe care îl are un anumit lucru. 

Contribuția impactului  

  • Contribuție adițională pe care o pot avea acțiunile tale, contribuție care poate fi măsurată prin depth & duration – indicatori care pot face impactul mult mai răsunător, mai accentuat și poate arăta în cât timp se poate întâmpla/implementa schimbarea.  
  • Costul inacțiunii – care ar putea fi legat de faptul că în unele situații alegem să nu acționăm, dar asta poate duce totuși la niște consecințe. Este important să ne întrebăm, dacă în situația aceasta aleg să nu acționez, care este rezultatul inacțiunii mele, cum contribuie asta/nu la binele sau cum funcționează societatea în continuare? Cum afectează asta clienții/furnizorii cu care lucrez?  
  • Teoria „celei mai semnificative schimbări” - o modalitate de măsurare a impactului bazată pe testimoniale, pe discuția directă cu beneficiarii individuali ai schimbării.  Îi poți întreba: Care a fost cea mai semnificativă schimbare pentru tine? Cum vezi interacțiunea cu noi, cu noi ca organizație/startup/etc.? Care au fost zonele impactate în interacțiunea cu noi? Ce schimbări au apărut?  Iar de acolo, poți obține răspunsuri care îți pot arăta (printre altele) care este contribuția ta la scară mult mai largă la acel „greater impact”.   

Teoria schimbării   

Este o modalitate prin care putem vedea cum ceea ce facem zi de zi impactează lumea în care trăim. Practic, toate acele acțiuni logice pe care le facem și în urma cărora ne putem da seama că dacă fac un anumit lucru, asta se va întâmpla, dacă acționez în felul ăsta, asta va rezulta, ș.a.m.d.  

Pe scurt, cum arată acest „chain of impact”, bazat pe teoria schimbării:  

  • Ce folosim: input-uri   
  • Ce facem: activități   

Aceste două elemente reprezintă ceea ce ne propunem să facem  

În acest punct, este foarte important de văzut care este direcția impactului, pentru că atât impactul, cât și direcția lui vor influența direct activitățile pe care le facem.   

  • Ce producem: output-uri   
  • Ce punem în mișcare: rezultate   
  • Scopul nostru final: impactul  

Aceste ultime trei elemente reprezintă rezultatele pe care vrem să le avem.  

Atunci când vrem să măsurăm impactul, trebuie să începem cu ce vrem să schimbăm. Strategia și planificarea încep întotdeauna cu acel „de ce?”, cu schimbarea pe care dorim să o vedem în lume. Mai apoi, trebuie să ne gândim de ce anume avem nevoie pentru a face această schimbare, pentru a avea un anumit output ca, în final, să ne gândim ce activități sunt necesare pentru a obține acest output și a ajunge la schimbare. 

2. Stabilește indicatorii și grupurile țintă 

Indicatorii

  • Indicatorii pot fi: cantitativi (măsurați prin numere) și calitativi (acei indicatori care spun o poveste)  
  • Este necesar ca indicatorii/metodele pe care le folosești să fie consistente, lucru care îți va permite să ai rezultate care vor indica cu acuratețe o schimbare și în ce măsură aceasta are sau nu impact.  
  • Înainte de orice schimbare sau măsurare, trebuie să te asiguri că ai bine setat încă de la început un starting point pentru a evalua la final dacă ai sau nu impact.  
  • Unii indicatori te vor ajuta să iei mai ușor decizii. Astfel, trebuie să-ți dai seama care dintre indicatori sunt cei mai importanți pentru impactul pe care vrei să-l ai, cei care te informează mai bine și ce decizii ar trebui să iei în funcție de ceea ce-ți transmit.   
  • Interesant este să te uiți și la indicatori negativi, cei care îți arată acele lucruri mai puțin plăcute sau dezirabile, atunci când stabilești indicatorii de bază. Având atenția îndreptată și către măsurarea acestora, poți minimiza rezultatele negative pe viitor sau poți descoperi aspecte pe care le poți evita pe viitor. 

Obiectivele / Targetul 

Atunci când îți setezi obiectivele folosește obiective SMART (tehnică prin care un obiectiv trebuie să fie Specific, Măsurabil, Agreat, Relevant și setat într-un anumit Timp/perioadă de Timp) care îți vor arăta pe parcurs destul de clar progresul pe care îl faci și cât de aproape ești în a-ți atinge obiectivele pe care ți le-ai setat la început. Pentru ca un obiectiv să îți aducă rezultatul pe care ți-l dorești, trebuie să îndeplinească toate atributele S.M.A.R.T. amintite.   

Folosește de asemenea și OKRs (Objectives & Key Results) atunci când îți setezi aceste obiective.  Există și alte modalități prin care își poți seta obiectivele/grupurile țintă, însă acestea două amintite sunt legate de Teoria Schimbării.   

Alege cele mai potrivite tool-uri pentru a colecta rezultatele/datele 

 Aici ține cont și de:   

  • cum vei colecta datele  
  • cât de des se va întâmpla acest proces  
  • cum vei interpreta rezultatele și ce alte resurse poți folosi pentru a îmbunătăți calitatea datelor obținute  
  • de ce resurse ai nevoie pentru ca în final să obții rezultate calitative.   

Verifică și dacă:   

  • există anumite margin errors în procesul de măsurare  
  • ai niște date de bază, de început, pe care le poți compara cu ceea ce descoperi pe parcurs, pe măsură ce aduni informații noi. 

Cum ne folosim de rezultatele obținute? Cu cine împărtășim aceste informații și de ce? 

Înainte de a transmite informația rezultată mai departe trebuie să te gândești:  

  • Ce urmărești prin informația colectată?   
  • Cine are nevoie cel mai mult să știe despre asta? Pot fi beneficiarii direcți, colegii tăi, comunitatea științifică, publicul general, politicieni, etc.   
  • Cum vei comunica mai departe aceste informații? Prin rapoarte, media, visual maps sau alte modalități vizuale prietenoase în care poți prezenta informația astfel încât să fie ușor de înțeles. 

Pe scurt: 

Paradigma abordată în acest articol se numește the results chain perspective, unde măsurarea impactului se face măsurând output-urile (efectele directe ale unei acțiuni/intervenții) și a rezultatele (schimbările pe termen mediu și lung) .

Acest tip de abordare a măsurării impactului ne permite de obicei să trasăm „hărți” și diagrame cu mai multe lanțuri de acțiune – una din principalele caracteristici ale teoriei schimbării. Pe lângă toate acestea, trebuie ținut cont de sferele de influență din domeniul în care startup-ul activează: pe lângă toți factorii menționați anterior, e nevoie să identificăm și să ținem cont și de acele entități care au o influență directă sau indirectă asupra rezultatelor și a schimbării pe care ne propunem să le facem. 

Acum că știi toate acestea, ești pregătit să-ți actualizezi planul de business și să incluzi în el și o secțiune dedicată măsurării impactului? 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail