#AntreprenoriatSocial: Irina Sorescu, MamaPan

Irina Sorescu simte că publicul devine mai deschis către susținerea unor inițiative care vizează rezolvarea unor probleme sociale, de mediu sau care contribuie la o comunitate mai solidară, mai atentă cu cei din jur. Despre povestea Brutăriei MamaPan și a provocărilor sale, ne-a povestit în materialul de mai jos:

Pe Startarium discutăm adesea despre provocările antreprenoriatului: de la cele specifice începuturilor și rafinării ideii, la cele aduse de etapa de scalare. Există dificultăți specifice fiecărui stadiu, pe care le regăsim indiferent de industria în care activează, de exemplu.

Cu toate acestea, există o serie de provocări sau dificultăți particulare care apar în cazul antreprenoriatului social. Iar pentru că antreprenoriatul social este încă într-un stadiu incipient în România, sunt în general mai rar aduse în discuție. De aceea, am pregătit o serie de materiale dedicate acestui subiect.

Descoperă întreaga serie de materiale despre Antreprenoriatul social pe Startarium: Interviuri cu Alăturide Voi, Social Innovation Solutions, Ashoka România, Atelierul de Pânză, MamaPan & more


Cum a luat naștere Brutăria Socială MamaPan 

Brutăria Socială MamaPan este parte a unei fundații – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, care din anul 2002 lucrează pentru femei și împreună cu ele. Pe parcursul întâlnirilor și discuțiilor cu femei aflate în situații dificile de viață, ne-am dat seama că cea mai palpabilă formă de suport de care ar avea nevoie ar fi să le oferim locuri de muncă stabile și decente, în care să fie tratate cu respect, un mediu de lucru prietenos și un program care să țină cont de nevoile lor particulare, mame fiind. 

Apoi ne-am gândit la un domeniu cu potențial de sustenabilitate, de consum frecvent și în care o meserie se poate învăța relativ repede. Așa am ajuns la ideea de brutărie. Mai departe, ne-am gandit să oferim un produs sănătos și de aici ideea de pâine cu maia. Imediat ce ideea noastră a prins contur, a apărut oportunitatea unor finanțări din fonduri europene exact pentru înființarea de afaceri sociale. 

Din finanțarea primită, am amenajat spațiul, am cumparat cuptorul, am pregătit viitoarele angajate, am creat și testat rețetele și am susținut componenta de branding. Ca angajate, am ales mame care își cresc singure copiii, mame care nu au avut acces la educație și, prin urmare, nu aveau calificare profesională, trăind permanent într-o situație de incertitudine și precaritate, cu slujbe sezoniere și fără acces la asigurări de sănătate sau credite bancare. Dupa 3 luni de la lansarea brutăriei, proiectul s-a încheiat și am rămas pe cont propriu, să dezvoltăm afacerea.

Cele mai mari provocări avute până în prezent 

Cea mai mare provocare a fost, fără îndoială, mai ales în primul an de funcționare, menținerea tuturor celor 13 locuri de muncă pe care le-am creat când s-a născut MamaPan. A fost angajamentul nostru față de noi înșine să nu renunțăm la nimeni din echipă și am realizat acest obiectiv cu eforturi enorme.

Fiind o afacere mică, provocările constante sunt legate de accesul la finanțare, lipsa unor fonduri de rezervă care sa acopere situații de criză (până anul acesta am funcționat fără să avem acces la o linie de credit pentru capital de lucru) și lipsa unor fonduri care să meargă în zona de investiții, indispensabile într-o piață dinamică și care cere continuu adaptare și dezvoltare. În același timp, s-a dovedit a fi foarte dificil să găsim o persoană care să lucreze în zona de vânzări, într-un mod cumva atipic, îmbinând componenta de vânzări B2B cu componenta de atragere de fonduri de la companii prin programe de CSR menite să susțină donațiile pe care noi le facem către centre de zi pentru copii și bătrâni care trăiesc singuri. Aceasta problemă rămâne încă nerezolvată.

Ce a contat cel mai mult pentru funcționarea afacerii

În primul rând a fost vorba despre faptul că am răspuns unei nevoi din piață, pâinea sănătoasă, astfel că la Brutaria MamaPan facem pâine cu maia. Maiaua este un ferment natural, făcut numai din făină și apă, pe care noi o folosim în locul drojdiei industriale. Pâinea crescută cu maia presupune dospire lentă, durata totală a procesului pentru a obține o pâine fiind de 24 de ore. Dincolo de faptul că folosim maia în loc de drojdie industrială, toate produsele noastre sunt facute din făină neaditivată și nu conțin conservanți, aditivi, potențiatori de gust.

Pornind de la aceasta nevoie, am dezvoltat în timp o relație foarte personală cu clienții, care sunt impresionați de calitatea produselor, de atenția cu care tratăm fiecare comandă, dar și de povestea din spate. Acest lucru se vede în numărul mare de clienți fideli, care nu doar că au cumpărat pentru ei, ci ne-au și recomandat altora. Am început cu câteva sortimente de pâine și am adăugat treptat și produse de patiserie (fursecuri, cornulețe, plăcintă, biscuiți, saleuri, cozonac), dar și două linii speciale de produse, cele din făinuri fără gluten, special realizate în beneficiul persoanelor cu intoleranțe, dar și cele fără zahăr, în special la cererea copiilor micuți, pe care părinții ar dori să îi educe către alegeri sănătoase de dulciuri. Acum avem în portofoliu 12 sortimente de pâine și 20 de sortimente de patiserie, toate realizate manual, unele dintre ele create la cererea clienților fideli.

Foarte importantă în orice afacere este inovarea și noi am fost în permanență preocupate de acest lucru: am fost prima brutărie din București cu livrare acasă sau la birou, invităm clienții la noi acasă la Ziua Porților Deschise ca să vadă cum lucrăm și, mai mult decât atat, ei își pot modela sau cresta propria pâine, pe care să o ia apoi acasă și, sigur, pot să guste și să descopere toate produsele noastre. Un loc special îl au vizitatorii noștri mici, copii de gradiniță și de școală, care vin la noi mai ales în Săptămâna Altfel, învață cum se face o pâine, modelează aluat și au ocazia să descopere cine le face painea și cât de valoroasă e o astfel de muncă.

Și, desigur, unul dintre principalii factori de succes a fost echipa, stabilă, curajoasă și determinată să meargă mai departe, oricât de dificile ar fi fost unele momente. 

Cum a evoluat percepția asupra afacerilor sociale

Conceptul de afacere socială este încă foarte puțin cunoscut în România. Mi se întamplă adesea să fie nevoie să-l explic, fie că este vorba despre întâlniri față în față, fie că este vorba despre evenimente publice. În general, a cumpara produse sau servicii de la o afacere socială a fost privit, și încă este, ca un gest mai degrabă de caritate. De aceea, și interesul față de ele este mult legat de anumite momente ale anului: Crăciun, Paște, marțișor. Însă o afacere socială sustenabilă este aceea care oferă o valoare adăugată, care te determină să cumperi pentru calitatea produsului și, în plus, îți dă satisfacția de a susține o cauză în care crezi. Pe de altă parte, este remarcabilă în ultima perioadă implicarea comunităților de business în promovarea și suportul acordat antreprenorilor sociali, fie că vorbim despre acces la networking, la programe de training, de mentorat sau chiar la finanțare. 

Cum vor evolua afacerile sociale în următorii ani 

Eu vad un potențial de creștere în zona afacerilor sociale, pentru ca publicul este din ce în ce mai deschis către susținerea unor inițiative care vizează rezolvarea unor probleme sociale, de mediu sau care contribuie la o comunitate mai solidară, mai atentă cu cei din jur. Sunt din ce în ce mai mulți oameni care cumpară responsabil și din ce în ce mai mulți tineri care își doresc să dezvolte afaceri sociale. În plus, cred că și afacerile sociale se vor profesionaliza tot mai mult datorită accesului la know-how și a unui climat favorabil.

 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail