Product-market fit: 6 studii de caz locale

Cum știi dacă ai ajuns la Product-market fit? Cum ajungi din nou la el, dacă piața se schimbă? Fondatorii a 6 afaceri locale, cu modele de business diferite, din diverse industrii, care au trecut sau se află chiar acum în procesul de validare, ne-au povestit mai multe.

Ești curios cum arată drumul de la idee, la Product-market fit, pentru alte afaceri locale? Mai jos poți descoperi insight-uri de la fondatorii a 6 afaceri locale și cele mai importante momente din viețile companiilor lor (extrase dintr-un webinar Startarium pe această temă).

1. Impact Hub Bucharest

În 2012, se deschidea prima locație IHB, în zona Unirii (București). Înainte de deschidere, în 2011, au testat și validat cererea pentru spații de coworking într-un spațiu foarte mic din Centrul Vechi, cu câțiva clienți. La momentul respectiv, nu prea existau nici investitori, nici organizații care să ofere sprijin antreprenorilor. Era nevoie să pornești de la 0, spune Vlad Craioveanu (Cofondator Impact Hub Bucharest). La prima prezentare a spațiului (care nu fusese încă amenajat), au fost invitați prieteni și cunoștințe. În seara respectivă, au venit 160 de persoane.

Primii clienți sunt primii tăi ambasadori. Sunt cei care vor vorbi despre tine și care îți oferă primul feedback real. 

Despre extinderea Impact Hub Bucharest:

• 70 de persoane și-au luat abonamente de dinaintea deschiderii, ca o formă de susținere. Dintre ei, aproximativ 60% au continuat apoi să vină în spațiu.
• Chiar dacă oamenii au fost entuziasmați de idee, nu toți au ajuns să și cumpere abonamente apoi, așa că (după etapa de început) au avut o scădere a numărului de membri. 
• În primă fază, cele mai consistente provocări au fost legate de recurența abonamentelor și de stabilirea prețului corect pentru servicii. 
• Pentru a suplini zona de abonamente, au semi-pivotat și au început să închirieze spațiul pentru evenimente (workshop-uri, conferințe etc.). 
• Un factor important în a ajunge la Product-market fit a fost faptul că a existat comunitatea înainte să fie deschis spațiul, iar acesta a fost un lucru la care echipa a muncit foarte mult. 
• În cazul serviciilor de tipul celor oferite de IHB, provocarea principală nu este aceea de a obține clienți, ci de a-i face să revină. 

În 2017, Impact Hub Bucharest și-a deschis primul spațiu din afara Bucureștiului, la Cluj-Napoca: „Am vrut să ne extindem, să scalăm modelul din București în altă zonă geografică. Bucureștiul ajunsese la o maturitate, funcționa [...], dar nu am fost suficient de bine pregătiți să gestionăm un business la distanță”, povestește Vlad. Așadar, chiar dacă ajunseseră la Product-market fit în piața din București, nu însemna că era valabil și pentru Cluj. În plus, „businessul nostru este 100% despre relațiile umane, apropierea de antreprenori era foarte importantă”, adaugă acesta.

Recomandările lui Vlad:

• „Nu ține toate ouăle în același coș”. E mai bine să ai mai multe verticale de business (nu exclusiv produse similare), momente de consum, tipologii de consumatori, așa încât să poți trece mai ușor prin momentele grele.
• În cazul IHB, această diversificare s-a tradus prin inaugurarea spațiilor de evenimente, dezvoltarea zonei de conținut (programe și platforme, parte din ecosistemul antreprenorial) și dezvoltarea birourilor pentru echipă (inițial, în spin off-ul 3House, un spațiu construit pentru un nou tip de consumator, cu altă echipă față de cea originală IHB, pentru un alt mindset. Ulterior, 3House a fuzionat cu Impact Hub).
• Acordă atenție tendințelor din piață și schimbărilor comportamentale; ele îți pot influența strategia de business.

Despre Impact Hub Bucharest 

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, cu o comunitate de peste 3.600 de membri în București. Facem parte dintr-o organizație globală, prezentă în 110 de locații, din 68 de țări. Misiunea Impact Hub Bucharest este aceea de a susține ecosistemul antreprenorial, oferind programe de accelerare a startupurilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială din România – Startarium.ro.

2. Lifebox

Lifebox este o platformă de food delivery dedicată persoanelor care îşi asumă un stil de viaţă sănătos, unde ți se livrează zilnic, acasă, o cutie cu cele 5 mese ale zilei – mic dejun, prânz, cină şi două gustări. Fiecare „box” este calculat penru a avea un anumit număr de calorii, în funcţie de stilul de viaţă al clientului. „Lucrăm cu un bucătar foarte pasionat, care ne este alături trup și suflet, alături de un medic nutriționist (cu care ne sfătuim de fiecare dată, la fiecare ingredient pe care îl folosim)”, spune Radu Bălăceanu (Cofondator LifeBox).

Anul 2017 a coincis cu lansarea oficială a LifeBox și câștigarea locului 2 la Startarium PitchDay. Premiul de 20.000 de euro a fost investit în lansarea proiectului LifeBox Green, prin care oamenii reciclau materialele plastice și cele din hârtie/carton folosite. Atunci a fost și momentul când au depășit numărul de 100 de comenzi/zi și când a început oarecum „nebunia” pentru ei, spune Radu.

„Am plecat la drum cu multe temeri, cu validări multiple pe produs în piață, ca să ne putem da seama cât este de util. Suntem recunoscători întregii comunități de antreprenori pe care am avut-o în jurul nostru și care ne-au susținut businessul și au crezut în ideea noastră, ba mai mult, ne-au ajutat foarte mult cu promovarea. Am plecat de la un număr de 30 de comenzi/zi, să ajungem la un număr de 100 de comenzi, timp extra petrecut în producție, mulți nervi, dar și adrenalină amestecată cu recunoștință, toate demonstrându-ne cât de bine a prins aceast produs. Cred că momentele acelea când nu ajungeam să dormim foarte multe ore pe noapte (pentru ca totul să se întâmple așa cum trebuie a doua zi) ne-au adus cea mai multă validare”, povestește acesta.

Despre extinderea LifeBox:

• „Am reușit să ne lansăm în două orașe neavând toate piesele de puzzle la un loc și nefiind atât de pregătiți, motiv pentru care am și renunțat destul de repede la acele două piețe.”
• „Ajunseserăm la niște pierderi și costuri extra pe care nu ni le permiteam și nu le puteam susține; mai mult decât atât, investiția emoțională ne-a dat (de fapt) cele mai mari bătăi de cap, atunci când lansasem un produs în care credeam foarte mult, însă pentru care trebuia să alocăm foarte multe resurse.”
• „Aceste resurse, de care am fi avut nevoie pentru a crește, le puteam folosi mult mai eficient în București și Cluj, locuri unde existam și ne dezvoltam destul de bine.”
• Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de 500.000 de euro.
• În 2018, compania a ajuns la 1,5 milioane de euro.
• În 2019, LifeBox avea o echipă de 60 de persoane, peste 15.000 de clienți unici (din 3 orașe) și o cifră de afaceri în creștere cu 60% față de anul anterior.
• În 2019, au ajuns la un număr de 1.000 de comenzi/zi.
• În 2021, s-au extins în Ungaria (Budapesta), piață de unde au ieșit între timp.

Recomandările lui Radu: 

• „Din experiența noastră, recunoaștem că am greșit mult la început – cu producția, cu livrările; lucru care nu este rău, doar că trebuie să testezi oricum la început niște lucruri, să vezi dacă funcționează.”
• „Recomandăm atenție deosebită și la toate tipurile de costuri – noi ne-am lovit de costuri ascunse, pe care nu le anticipaserăm și despre care credeam că se vor amortiza odată cu scalabilitatea.”
• „Ce ne-am dat noi seama a fost că nu toate semnalele pe care le primești înainte să lansezi un produs sunt corecte, nu tot publicul va înțelege din prima valoarea adăugată adusă de un produs și, în mod evident, vei avea foarte multe de învățat.”

Despre LifeBox

LifeBox.ro este o platformă de food delivery dedicată persoanelor care îşi asumă un stil de viaţă sănătos. Practic, compania îţi livrează zilnic, acasă, o cutie cu cele 5 mese ale zilei – mic dejun, prânz, cină şi două gustări, fiecare „box” fiind calculat la un anumit număr de calorii, în funcţie de stilul de viaţă al clientului. LifeBox are la bază 3 membri fondatori, toţi cu experienţă în zona de food şi online.

3. EcoTree

EcoTree este o platformă digitală ce revoluționează și accelerează fundamental modul în care realizezi și monetizezi reciclarea deșeurilor, indiferent de tipologie, cantitate sau proveniență (companii sau gospodării). Aceasta facilitează contactul direct generatori-colectori și propune un model de business inspirat de principiile economiei colaborative. Bogdan Andronache (CEO și Cofondator EcoTree) ne-a povestit mai multe.

Drumul de la idee, la afacere:

• „Planul inițial pe care am mers noi, de a «schimba» lumea în ceea ce privește reciclarea, a fost destul de mult dat peste cap de o serie de obstacole.”
• „De multe ori, e nevoie să pivotezi și să te reorientezi, mai ales atunci când realizezi că ceea ce plănuiseși nu se potrivește în piață și îți dă toate planurile peste cap, așa că ne-am potolit în a mai fi atât de distruptive pe cât ne propusesem și am adaptat mai degrabă ceea ce exista deja în piață.”
• „În managementul deșeurilor/reciclare, spre deosebire de alte domenii, lucrurile stau puțin diferit pe partea de monetizare, de exemplu, întrucât furnizorul poate fi clientul și clientul – furnizorul, pentru că în funcție de ce valoare are deșeul, îl poți vinde sau poți cumpăra serviciul de colectare. Tocmai de aceea aici partea de monetizare devine mai complicată.”

Procesul de customer discovery. „Deși poate părea o industrie destul de închisă, de fapt nu este chiar așa, ba cei care lucrează în acest domeniu sunt deschiși și vor să contribuie cu toate resursele, însă există factori și tot felul de contrângeri externe, despre care ei nu știu. Aici intervine partea noastră de valoare adăugată, în care îi ajutăm pe de o parte pe colectori (să depășească aceste constrângeri și să se dezvolte, să le creștem revenue-ul at the end of the day), iar pe de altă parte, dorim să ajutăm companile care produc foarte multe deșeuri (pentru că, de cele mai multe ori, nu sunt conștiente de componenta aceasta de mediu și vrem să facem acest proces mult mai ușor pentru ei)”, explică Bogdan.

Metricii urmăriți. „În momentul de față, investigăm numărul de utilizatori și engagement-ul overall, alături de rata de transformare a lead-urilor în oportunități și a oportunităților (mai departe) în contracte. Suntem deja în stadiul în care încheiem câteva parteneriate, pentru o testare extinsă.”

Despre MVP (Minimum Viable Product). „Noi am luat-o cumva din aproape în aproape și am fost în mai multe stadii de validare, nu am mers pe o rețetă anume. Cred că pot să spun că suntem în continuare într-un stadiu de validare și chiar și după lansare am avut aceeași impresie, întrucât piața aceasta este destul de dinamică. Nu am avut un moment anume în care am decis, pentru că mereu ajungem să mai schimbăm câte ceva și ne «trezim» cu un alt MVP.”

Campania de equity crowdfunding, pe platforma SeedBlink. „Am reușit să atragem investiții de 220.000 de euro pe platforma aceasta, ceea ce pentru noi a fost încă o modalitate de validare. A trebuit să bifăm mai mulți indicatori în mai multe arii, pentru a fi eligibili și «investibili» acolo (dintre care arii ce țin de dezvoltare, echipă, strategie sau poziționare și model de business). Unul dintre indicatori se referă și la partea aceasta de market fit, de feedback, de cât de bine se transpune acest feedback în indicatori măsurabili, lucruri pe care le aveam deja, înainte să mergem spre această platformă.”

4. R-Create

R-Create este un ambalaj returnabil, o alternativă a ambalajelor de unică folosinţă, utilizate pentru coletele comandate online. „Am testat și validat acest serviciu în primă fază într-un proiect-pilot, în parteneriat cu lanţul de librării Cărtureşti, FAN Courier şi Sinapseria”, ne-a povestit Linda Vasilescu (Cofondatoare R-Create). Cum funcționează R-Create? Produsele sunt aduse clientului de către curier în ambalajul lor primar şi sigilate în ambalajul returnabil, marca R-Create. Clientul desigilează coletul, preia produsul și înmânează ambalajul returnabil curierului.

După ce s-au lansat la Cărturești, au primit multe cereri de la diverse magazine online, „ceea ce ne-a adus mai aproape de întrebarea pe care o aveam apropo de cât de relevant este acest tip de serviciu și câți clienți putem aduce, fără să investim în publicitate. Lucrurile au mers în favoarea noastră, oamenii înțelegând ideea noastră și nevoia acestui tip nou de serviciu, în piață”, explică Linda.

Cum a apărut R-Create:

• Echipa a lucrat la ideea acestui business de când a câștigat premiul pentru cea mai bună idee în domeniul reciclării, la acceleratorul ReUse Hub organizat de Impact Hub Bucharest și PepsiCo, la final de 2018, apoi a testat-o pe piață.
• „Nu a fost ușor să ne convingem potențialii parteneri să ne susțină această idee – inițial, cumva am pierdut pe drum niște parteneri, pentru că am complicat procesul foarte mult (cu tot ceea ce voiam să facem), așa că am mers pe practic și am expus potențialilor parteneri fix ce-ar avea de câștigat din acest tip de business.”
• „Pentru firmele de curierat, lucrurile sunt relativ simple pentru curieri, ei câștigând bani în plus din zona de retur, însă am fost nevoiți să ducem lucrurile la un alt nivel și am căutat să transmitem alte avantaje către manageri.”
• „Motivul principal pentru care am mers către Cărturești a fost faptul că, după părerea noastră, este cel mai bun fit cu target-ul nostru și, mai mult decât atât, acolo există dorința aceasta de a crește awareness-ul în ceea ce privește ambalajele reutilizabile și eco-friendly, nu doar ideea de shopping online.”

Provocările unui astfel de business:

• „Am realizat (în primul rând) că nu totul este atât de simplu de rezolvat și în mod clar nu poate fi gata într-o zi. Ca startup trebuie, pe o parte, să fii deschis, să nu te atașezi emoțional de nimic și să asculți cu atenție ceea ce are de spus un specialist. Pe de altă parte, trebuie să ai totuși o viziune, chiar dacă ești deschis spre viitor, pentru că nu poți merge în fața unor potențiali investitori cu o idee despre care nu ești sigur cum va arăta în viitor sau cu intenția de a o schimba la un moment dat, pentru că nu te va lua nimeni în serios.”
• „O altă provocare întâlnită: dacă serviciul ajunge să fie foarte folosit și relevant pentru clienți, el poate fi foarte ușor copiat, lucru pe care dorim să-l evităm. De aceea, am dori mai departe să creștem și comunitatea, printr-un serviciu de subscription pe viitor, în care să plătești o singură dată și să ai mereu la dispoziție aceste pungi, atunci când ai nevoie. Dacă ajungem la acest nivel (în care să creștem niște baze de date de clienți valoroși și nu să rămânem la stadiul de simpli «comercianți de pungi»), atunci e cu totul alt business și nu îl poate copia chiar oricine.”

Modelul de monetizare:

• „După ce am umblat la acest aspect de cel puțin 5 ori până acum, am ajuns la concluzia că cea mai bună modalitate de a monetiza este printr-un fel de co-plată: clientul plătește o sumă destul de mică atunci când primește produsele, iar retailerul va plăti o sumă similară cu cea pe care oricum o plătește în prezent, valoarea adăugată fiind această contribuție la o realitate mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător, lucru care nu prea se întâmplă cu multe companii din retail (care sunt mai mult interesate să facă business, decât să fie green).”
• „Am evitat greșeala de a ne prezenta ca un serviciu premium, pentru că în felul accesta am fi ajuns doar la o anumită nișă de clienți, lucru pe care nu ni l-am dorit.”

Cum va evolua R-Create: „Estimăm că această soluție va ajunge să înlocuiască anual peste 5 milioane de ambalaje de unică folosinţă și, așa cum menționat, am dori să creștem, astfel încât să avem un fel de abonament plătit pe 1 an, de exempu, în care beneficiarul să aibă aceste pungi reutilizabile la dispoziție de câte ori are nevoie. Comunitatea aceasta de clienți recurenți ne dorim să o creștem; vom vedea dacă vom apela la research sau ne vom folosi de resursele și contactele pe care le avem în prezent.”

Recomandările Lindei, pentru antreprenori:

• „Îndemnul meu este să fie deschiși, să vorbească cu cât mai mulți oameni despre ideile lor și să aibă tot timpul urechile deschise.”
• „Deși, de multe ori, emoțional este foarte dureros să auzi că cineva îți demontează complet o idee la care te gândești poate zi și noapte, trebuie să înțeleagă că există mereu un motiv în spatele oricărui comentariu de acest gen și trebuie să învețe să privească obiectiv, luând feedback de la fiecare.”
• „Atunci când sunteți foarte jos cu moralul, nu vă gândiți numai la momentele proaste pe care le-ați întâmpinat, priviți și către momentele bune (care vă vor face să mergeți mai departe) și nu renunțați atât de ușor.”

5. Narada

Narada este prima platformă de crowdfunding pentru profesori și funcționează ca un business social. „Am pornit acest business cu misiunea de a moderniza educația prin soluții eficiente și rapide, anume că 100% din profitul activităților businessului se reîntoarce în cercetare și dezvoltare de noi soluții pentru modernizarea educației”, povestește Andra Munteanu (Cofondatoare Narada). În 2023, organizația a investit peste 7 milioane de lei în educația copiilor din România: această sumă a fost strânsă de la companii și persoane fizice, pentru a ajuta peste 45.000 de elevi și peste 162 de școli.

Drumul de la idee, la afacere:

• „Primul nostru produs era (de fapt) o platformă de clasă digitală, însă ni s-a părut un produs destul de greu de finanțat și de sustenabilizat financiar, așa că ne-am creat un model de antreprenoriat social hibrid și l-am orientat astfel către un public-țintă care să și aibă bani să-l susțină.”
• „Am avut încă de la început un grup de mentori lângă noi, sub forma unui advisory board, ceea ce ne-a prins foarte bine, pentru că am văzut încă de la început complexitatea misiunii și am avut nevoie de expertiză pentru toate layer-ele pe care noi (ca și cofondatori) nu aveam cum să le cunoaștem în întregime.”
• „Dacă poți să formulezi ideea foarte ușor și ai o misiune care «mișcă» oamenii profund, atunci nu ar trebui să fie foarte greu să ai parte de susținere a ideii și să-ți iei alături oameni cu expertiză, care te vor ajuta să crești.”

Nevoia de a pivota. „Noi ne creasem un prototip de masterclass (cursuri înregistrate) în care am investit foarte mult timp și resurse financiare, însă ne-am dat seama după ce l-am lansat că nu avem piață către care să meargă, astfel încât să fie sustenabil sau profitabil. Am realizat că la momentul respectiv creasem un model de business de platformă și nu de produs, iar acolo dificultățile veneau din două părți, de asta era foarte greu pentru noi de dus. De cele mai multe ori, când ai un business de tip platformă, ai clienți de ambele părți și de aceea e greu de gestionat.”

Parteneriatele dezvoltate pentru implementarea soluției în condițiile actuale. „Am lansat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării inițiativa «Reacție pentru educație», o platformă digitală menită să ușureze accesul la educația la distanță, acțiune prin care am reușit să ne validăm cu succes soluția, în context de pandemie. Acest parteneriat cu Ministerul aduce Naradei un avantaj în ceea ce privește brand advocacy-ul, ceea ce e foarte important pentru orice business bine articulat, dar care nu are încă o «voce».  În continuare sunt sute de copii deconectați de la educație, provocarea cea mai mare este aici, așa că vom continua și plănuim pe mai departe o activitate de advocacy destul de intensă.”

Susținerea financiară în acest tip de antreprenoriat social:

• „Modelul nostru de sustenabilitate financiară este unul hibrid, iar pe de o parte suntem susținuți și de granturile organizaționale nerambursabile de la parteneri din businessuri similare ONG-urilor.”
• „Tocmai pentru că avem o gândire antreprenorială și ne punem problema unde se va afla businessul și dacă se va susține și peste câțiva ani, nu credem că o să se susțină în același fel de finanțare ca până acum.”
• „Gândim un nou tip de venituri pe care plănuim să-l pivotăm în curând pe un număr de 15.000 de clienți existenți și în care fiecare va contribui cu o anumită valoare minoră financiară (fie ea punctuală, fie recurentă), în funcție de fiecare, ceea ce ne va permite să finanțăm toată inovația pe care dorim să o creăm, rămânând în continuare transparenți în cifre și ceea ce obținem. În final, toată această inițiativă va fi non-profit.”

Recomandările Andrei pentru antreprenori:

• „Deși s-a mai menționat, e foarte normal să greșești și nu mi se pare că asta e neaparat un lucru rău sau de evitat pentru oricine se gândește să o ia pe acest drum al antreprenoriatului.”
• „E o zonă în care trebuie să fim extrem de fluizi, iar în perioada aceasta de pandemie am putut să punem în practică tot ce am testat în pivotările anterioare, din ultimii trei ani.”
• „Important este să nu uiți că tot acest proces de Product-market fit este despre a deveni mult mai skilled, nu doar despre pivotarea pe care o ai pe produs, ci despre toate lucrurile pe care ajungi să le înveți de la mentori, advisors și toți oamenii cu care ajungi să vorbești.”
• „Perioada actuală ne-a dovedit cum un produs poate să devină atât de relevant într-un timp atât de scurt, astfel demonstrând încă o dată cât de crucial poate fi contextul.”
• „Pentru Narada, contextul acesta a fost și mai favorabil pentru a ne extinde, noi neschimbând foarte multe, întrucât asta făceam și înainte, doar că într-un context mult mai diferit, unde nevoia nu era atât de actuală. La fel de important este și mindset-ul aici; reziliența (din punctul meu de vedere) te poate duce departe.”

6. SanoPass

SanoPass este o alternativă inovativă, simplă și rapidă la abonamentele medicale clasice, care oferă libertate de utilizare în cea mai variată rețea de clinici independente și cabinete medicale private.

Practic, SanoPass este un marketplace unde clienții își aleg singuri clinica unde vor să beneficieze de servicii medicale, fără să aștepte să fie programați de o clinică sau un furnizor principal. O coordonată a fost și timpul: mai ales în cazul unor afecțiuni ușoare sau când vor servicii preventive, majoritatea oamenilor vor să găsească rapid o clinică, aproape de casă, de școală sau de grădinița copiilor, ne-a explicat Andrei Vasile (Cofondator și CEO SanoPass).

Primul an de antreprenoriat:

• „În mai puțin de 1 an de la momentul lansării platformei, echipa noastră a reușit să construiască un model de business unic, am intrat într-o piață cu peste 1,6 milioane de beneficiari și am format o rețea de peste 600 de clinici partenere,cu acoperire națională.”
• „Și noi, la rândul nostru, am făcut multe greșeli, prima dintre ele fiind poziționarea – inițial, prin produsul nostru am presupus că vom schimba soluțiile existente în piață, iar companiile vor schimba servicii existente pe care le foloseau cu SanoPass.”
• „Procesul de vânzare a fost unul foarte lung, anevoios și costisitor; practic, acum pentru un contract B2B avem un time to contract între 3-6 luni, ceea ce pentru un startup este foarte mult și se consumă foarte multe resurse.”
• „Așa că ne-am reorientat și am schimbat abordarea, devenind cea mai mare platformă de optimizare a serviciilor medicale oferite angajaților, oferind o soluție complementară cu servicii de care beneficiază deja.”

Metricii urmăriți:

• „Principalii KPI sunt legați tot de zona de vânzare, cum reușim să transformăm lead-urile în clienți, alături de zona de engagement și rata de utilizare a serviciilor medicale – la ce clinici merg clienții, care este review-ul primit în urma accesării acestor servicii medicale.”
• „Ne folosim de Google Analytics, să ne uităm la tot felul de metrici și Pipedrive ca tool de vânzări – de departe, din punctul nostru de vedere, cel mai bun tool de utilizat pe partea asta.”

Despre MVP (Minimum Viable Product):

• „În cazul nostru, lucrurile au fost puțin mai simple. SanoPass are la bază un portofel electronic de banking, pe care noi l-am personalizat astfel încât să conțină aceste servicii medicale. Portofelul e deja validat, așa că nu am avut atât de multe constrângeri pe partea aceasta.”
• „Dezvoltările pe care le-am creat însă au fost făcute foarte artizanal, într-un PowerPoint unde am exemplificat cum să arate interfața și diferitele ferestre accesate de clienți.”
• „În prezent, într-adevăr, mergem foarte mult pe feedback-ul clienților, lucrăm cu un expert pe zona aceasta de UX (user experience) și ținem cont de orice frame, buton, culori etc. Suntem într-un stadiu în care nu ne mai permitem să avem aceste dezvoltări decât la un nivel avansat, în ceea ce privește experiența utilizatorului.”

Campania de equity crowdfunding, pe platforma SeedBlink:

• „În 2018, am atras investiții de 400.000 de euro pe platforma SeedBlink, iar pe lângă această investiție, ni l-am adus mai aproape de noi pe fondatorul acestei platforme drept consultant, întrucât ne dorim să repivotăm ideea businessului cât de curând.”
• „Vrem ca SanoPass să devină o platformă care conectează și care are integrate companiile de payroll, asigurări și clinici. Asset-ul nostru îl reprezintă multitudinea de clinici cu care lucrăm și care utilizează aplicația SanoPass și ne dorim să devenim calea de mijloc dintre utilizatori și orice alt serviciu pe care aceștia îl au inclus, astfel încât să aibă acces facil către oricare, oricând.”
• „Pentru noi a contat foarte mult și echipa, potențialul pieței, pentru că la noi ancora a fost un fond de investiții care are ca fondatori doi specialiști din domeniul medical, aceștia văzând foarte mult potențial în SanoPass, iar în final, prezența pe SeedBlink a fost și o dorință de a ajunge la cât mai mulți executivi, astfel încât să ajungem (în final) și la utilizatorii de care avem nevoie.”

Descoperă înregistrarea întregului webinar din care am extras ideile de mai sus:

Articol scris de Startarium

O inițiativă Impact Hub Bucharest @ 2016

Cea mai complexă platformă pentru antreprenori la început de drum. Din 2016, Startarium oferă acces la toate resursele necesare pentru a lansa și a crește o afacere de succes. Platforma este construită pe 4 piloni, meniți să ofere sprijin pe cele 4 verticalele ale creșterii antreprenoriale – know how, instrumente, o rețea de oameni și organizații la care poți apela și oportunități active de finanțare și dezvoltare.