În săptămâna în care Cristian Popescu Piedone a fost pus sub control judiciar și apoi demis de la șefia ANPC, vorbim despre oportunități de afaceri create de reforma companiilor de stat, programe noi de finanțare pentru afaceri și Măslinescu, un business construit pe valori solide. La finalul ultimului episod din sezonul 4 al podcastului nostru, psihologul Corina Chirileasa ne spune ceva ce poate fi greu de acceptat: tu nu ești afacerea ta!
- Majoritatea IMM-urilor românești vor să atragă fonduri europene. Carta Albă a IMM-urilor, realizată de organizația patronală IMM România, arată că peste 55% dintre firmele chestionate intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2025. Restul de 45% se autofinanțează. Cercetarea mai arată că principalele dificultăți cu care se confruntă patronii de IMM-uri sunt: inflația, concurență neloială, scăderea cererii interne, creșterea nivelului cheltuielilor salariale, concurența produselor din import, incertitudinea evoluțiilor viitoare, costurile ridicate ale creditelor și întârzierile la încasarea facturilor.
- Apropo de asta, recent s-au anunțat mai multe programe noi de finanțare. Antreprenorii români vor putea obține fonduri elvețiene prin programul SME Eco-Tech, de 288,8 milioane lei. Programul urmează să se lanseze în a doua jumătate a lui 2025 și va fincționa pe principiul „primul venit, primul servit”. Sprijinul financiar are ca obiectiv general transformarea verde și digitală a IMM-urilor din industria prelucrătoare, cu scopul îmbunătățirii amprentei acestora asupra mediului. Sunt eligibile firmele mici (cu 10 până la 49 de salariați) și cele mijlocii (cu până la 249 de salariați), nu și microîntreprinderile. Fermierii și cooperativele agricole vor putea accesa ajutoare de până la 2 milioane de euro pe proiect, prin linia de finanțare DR-16, destinată producătorilor de legume și cartofi. Potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare se va lansa la sfârșitul lui septembrie sau începutul lui octombrie, prin portalul AFIR. Finanțarea poate acoperi până la 65% din cheltuielile eligibile ale proiectului. O altă schemă de ajutorare publicată recent de Ministerul Agriculturii este DR-23, pentru finanțarea producătorilor de lactate, fabricilor de bere, brutăriilor și a altor afaceri din sectorul producției de alimente. De aceste fonduri pentru procesarea și marketingul produselor agricole vor beneficia maximum 130 de întreprinderi.
- România are cea mai mică proporție de angajați la stat din UE. Unul dintre obiectivele actualului guvern este să ajusteze numărul de angajați din sectorul public; de exemplu, din aparatul administrativ ar urma să se taie circa 20% dintre posturi. Totuși, se pare că problema în sectorul public nu o reprezintă numărul mare de angajați, ci ineficiența lor. Potrivit datelor Eurostat pe anul 2024, circa 16,3% din populația activă din România muncește în sectorul public, țara noastră având cel mai mic număr de angajați la stat. Prin comparație, în Suedia, aproape 34 % din forța de muncă e angajată în sectorul public, iar media europeană este de 22,9%. Numărul angajaților din sectorul public românesc a rămas aproape constant în ultimii aproximativ 20 de ani, chiar și cu încercări repetate de reformă. Această rezistență s-ar putea datora unei încrederi foarte mari a persoanelor din sistem că reformele anunțate nu vor avea consecințe – așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. În plus, sectorul public nu are un sistem real de evaluare a performanțelor individuale. Un studiu APSAP (Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică) arată că doar 10% dintre funcționari recunosc că în instituțiile în care lucrează există persoane care nu-și îndeplinesc atribuțiile și ar trebui concediate, în timp ce aproape 40% preferă să spună că aceștia ar trebui doar mai bine evaluați și motivați.
- Există oportunități de afaceri în reforma companiilor de stat? Săptămâna aceasta a fost publicată lista companiilor de stat și datele financiare ale acestora. Cele mai profitabile companii sunt Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Există însă sute de companii cu zero venituri, iar 7 dintre ele generează pierderi de 2 miliarde de lei: CFR, Electrocentrale Craiova, Unifarm, CFR Marfă, compania municipală Termoenergetica, Metrorex şi Complexul Energetic Valea Jiului. În urma analizării performanței celor 1.326 de întreprinderi de stat, s-a constatat că 96% din cifra totală de afaceri a acestora e realizată de doar 315 de societăți. Pentru companiile neprofitabile, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu au anunțat și o serie de măsuri de reformă care pot veni cu oportunități pentru mediul privat, în opinia unor antreprenori. Astfel, se anunță un val de licitații pentru terenuri, clădiri și flote pentru valorificarea activelor nefolosite – deci apar șanse reale de contracte și parteneriate. Prin PNRR, guvernul și-a asumat listarea la bursă a cel puțin 3 companii de stat profitabile, deci va exista deschidere către consultanță, due diligence și investiții la bursă. De asemenea, indicatorii de performanță vor fi revizuiți de fiecare minister, pentru a se verifica dacă sunt relevanți sau superficiali. Între aceștia, o pondere de 20% o va reprezenta satisfacția clientului. Ceea ce înseamnă că întreprinderile de stat vor trebui să livreze eficient și la prețuri foarte bune, ceea ce deschide o portiță pentru externalizarea unor servicii, de unde pot lua naștere parteneriate cu mediul privat. Iar ca urmare a plafonării indemnizațiilor și a înăspririi evaluării managerilor din aceste companii, s-ar putea deschide calea spre o concurență mai corectă pentru firmele private.
- Investiție de 315.000 de euro în startupul clujean BraveX.Aero. Startupul deep-tech BraveX.Aero, care este specializat în producția de drone industriale, a atras anul acesta o rundă de finanțare de 315.000 de euro de la Transylvania Angels Network. În plus, pregătește o nouă injecție de capital până la începutul lui 2026. BraveX.Aero vizează poziția de lider european în domeniu și extinderea bazei de clienți în zona instituțională și de apărare, în statele membre NATO, dar și către piețe din Africa, Canada și America de Sud. În plus, își dorește o creștere de 7 ori a capacității de producție în următorii 3 ani și livrarea a 500 de unități anual până în 2028. Cele 5 modele de drone ale companiei au aripă fixă și autonomie de zbor extinsă față de media pieței: 4 ore, pe o rază de 250 km. Acestea sunt utilizate în salvări montane, supraveghere de frontieră, transport aerian de echipamente și cartografiere în zone greu accesibile. Compania dezvoltă tehnologia integral în România și are o linie de producție în zona Cluj-Napoca. Cele mai mari 10 runde de finanțare ale startupurilor din România, în primele 6 luni ale acestui an, au depășit 80 de milioane de euro. Suma este mai mare cu 18,45% față de același semestru din 2024. Cele mai mari injecții de capital au mers spre platforma de inteligență artificială DRUID AI (42,7 milioane de euro), aplicația Bible Chat (11,9 milioane de euro) și compania de eficientizare a comerțului global NXT Enterprises (7 milioane de euro).
Doza de inspirație
În acest episod, îți aducem o doză de inspirație de la o familie de antreprenori: Crina și Georgian Dobre, fondatorii Măslinescu. Aceasta este o afacere de familie fără concurență în România – o cramă de ulei de măsline premium, care crește accelerat, educă publicul autohton și este fondată pe valori la care cei doi țin foarte mult.
Geo și Crina au lucrat mulți ani în corporații. După ce au gustat, în concediile din Grecia, Italia sau Spania, diverse tipuri de ulei de măsline, cei doi au fondat acest business în 2018. Măslinescu își propune să ajute consumatorii să facă alegeri mai bune. Pentru asta au ales să își construiască afacerea pe o temelie solidă.
În primul rând, au studiat și au devenit somelieri de ulei de măsline, deci acum știu totul despre gust, proprietăți și utilizări și pot recomanda ce trebuie fiecărui client.
Apoi, își aleg producătorii printr-o selecție foarte atentă: au mers în livezile producătorilor, au cules măslinele și au făcut uleiul împreună și abia apoi l-au importat. Pentru a menține prospețimea uleiului și garantarea proprietăților, soții Dobre țin uleiul la producător, în rezervoare de inox sigilate cu azot. Îmbuteliază doar în funcție de cerere și aduc transporturi consecutive o dată la 3 luni, astfel încât pe masa clientului ajunge mereu un ulei proaspăt.
Măslinescu are exclusivitate pe teritoriul României pentru mărcile de ulei pe care le comercializează, iar asta vine la pachet cu responsabilități: îmbuteliază o cantitate foarte mare de ulei de la producători și reinvestesc cam 20% din profit în educație, pentru că nu vor doar să vândă, ci și ca oamenii să înțeleagă ce cumpără.
Nu în ultimul rând, fondatorii Măslinescu își aleg cu foarte mare atenție partenerii. Momentan vând pe website-ul e-commerce propriu, dar și via freshful by eMag și Auchan.
Descoperă mai multe despre această afacere de familie în articolul de pe site!
Doza de wellbeing
Psihologul clinician Corina Chirileasa (coach acreditat și psihoterapeut în formare) îți explică în acest episod ce poți face ca să nu te confunzi cu munca sau afacerea ta.
Tu nu ești afacerea ta și munca ta nu te definește în întregime, deși suntem încurajați să fim foarte pasionați de munca noastră, să ne construim brandurile, să ne atingem obiectivele. Numai că asta vine cu o capcană tare periculoasă: să ne confundăm cu ce facem profesional și să credem că valoarea noastră (ca oameni) depinde de cât de ocupați suntem, de succesul afacerii, de rezultatele din carieră.
Identificarea asta completă cu munca ne rupe de noi și poate să ducă spre burnout, spre anxietate, spre pierderea sensului în timp și spre o încredere în sine fragilă, legată doar de performanța profesională. Fiecare dintre noi are mai multe roluri în business, dar viața nu se reduce la tot ce faci la firmă sau la birou, iar noi de multe ori uităm asta.
Ca să păstrezi granițe sănătoase și să nu ajungi să te confunzi cu munca sau cu afacerea ta, poți să:
- Stabilești clar granițe și să nu-ți iei afacerea cu tine peste tot. Păstrează zone în viața ta în care ești orice altceva decât antreprenor.
- (Re)descoperi și hrănești și alte zone din viața ta: interese și roluri diverse, hobby-uri, scopuri personale, relații. Chiar dacă nu ocupă la fel de mult spațiu ca munca, e important să existe, să-ți fie ție clare, să le dai constant spațiu și energie.
- Îți faci un obicei din introspecție (și nu doar pe teme de business). Descoperă cum ești, reconectează-te cu tine, întreabă-te cine ești dincolo de munca ta. Poți să ții un jurnal, să meditezi, să vorbești cu un psiholog sau un coach, să hrănești și zona asta interioară, pentru că o identitate integrată și o sănătate mintală bună vin dintr-o viață cu echilibru, în care avem roluri multiple și delimitate – toate ne hrănesc.
Sfatul Corinei este să-ți dai 10 minute azi, ca să faci conștient (cu multă prezență) ceva care nu are nicio legătură cu antreprenoriatul, ceva doar pentru tine, fără niciun scop și fără eficiență.
Apasă Play și află mai multe de la Corina Chirileasa, în episodul 50 din „Pastila de antreprenoriat”!
Gazda episodului a fost Ana-Maria Răceanu (Program Manager @Impact Hub Bucharest). Acesta a fost ultimul episod din sezonul 4 al podcastului; revenim la toamnă cu episoade noi, în fiecare vineri pe Spotify, YouTube, Apple Podcasts și, bineînțeles, pe site-ul Startarium.
La acest podcast au contribuit Maria Bercea, Monica-Ioana Buzea, Sînziana Mihalache (știri), plus toată echipa Startarium & Impact Hub Bucharest.
Grafica: Adina Stroe
Muzica: Stocktune
