În săptămâna când meme-urile despre sepepistul Ionuț au fost întrerupte de zvonuri despre ce taxe și impozite s-ar putea mări, am strâns un nou calup de știri de business relevante. Află mai jos câte companii din Polonia cumpără afaceri locale și ce startup AI românesc a atras o investiție de 500.000 de euro. În plus, în acest episod din „Pastila de antreprenoriat” vorbim și despre ce poți face ca să nu îngroși statistica businessurilor care se închid după primul an și cum să abordezi constructiv o nereușită în afaceri.
- 5 startupuri cu soluții AI au câștigat premiile Innovation Labs 2025. Soluția CO2 Angels, bazată pe inteligență artificială și date satelitare, monitorizează carbonul din sol și ajută fermierii să-și scadă costurile și să crească producția. Echipa Tecky a propus un agent AI care acționează ca un angajat virtual, automatizând orice sarcină repetitivă. Startupul Faur.ai a avut un produs care simplifică procesul de adoptare al AI în companii, iar Fynalyze a câștigat grație platformei de agenți AI care ajută instituțiile financiare să respecte reglementările și să aplice procedurile interne. Cei de la MindFood AI au primit din partea Early Game Ventures un premiu-investiție de 500.000 de euro. Aplicația lor analizează fotografiile meselor utilizatorilor, afișează instant numărul de calorii și macronutrienții și oferă sfaturi personalizate pentru o alimentație echilibrată.
- Polonezii cumpără tot mai multe afaceri românești. În ultimii 10 ani, firmele din Polonia au manifestat un interes tot mai mare față de țara noastră și au preluat companii românești din diverse sectoare – de la bunuri de larg consum și retail, până la turism, energie și fintech. În spatele injecțiilor de capital poloneze stau nu doar antreprenori din Polonia, ci și fonduri de investiții din SUA și Marea Britanie. Acum există aproape 1.800 de firme cu capital polonez în România. Doar de la începutul lui 2023, au apărut aproape 300, printre care Rainbow Tours (care a cumpărat Paralela 45), LuxVet (care a preluat PetStuff) sau – pe nișa de curierat – Alsendo (care a achiziționat Ecolet).
- Investiție de 2 milioane de euro în SalesTools AI, din partea GapMinder Fund II. Fondată de un cuplu format dintr-o româncă și un danez, Salestools activează pe piața locală din 2015. Compania ajută echipele de vânzări B2B să-și automatizeze procesele de vânzări folosind inteligența artificială. Concret, creează asistenți digitali (Specialiști în Dezvoltarea Vânzărilor prin Inteligență Artificială – AI SDRs), care gestionează sarcini ușor de automatizat: identificarea potențialilor clienți, trimiterea de mesaje personalizate, programarea întâlnirilor. Automatizarea permite echipelor de vânzări să elimine pași repetitivi din procesul de vânzare și să se concentreze mai mult pe construirea de relații 1 la 1 și pe încheierea tranzacțiilor. Investiția primită va susține deschiderea unui birou de vânzări în SUA până la finalul anului și cercetare pe plan local: Salestools plănuiește să creeze în România cel mai mare laborator de cercetare AI, până în 2029.
- România are cea mai mare rată de tineri din UE care nici nu lucrează, dar nici nu învață. România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană la șomajul în rândul tinerilor. În mediul rural, acesta depășește 30%, conform Eurostat. Principalele cauze sunt concentrarea locurilor de muncă preponderent în orașe, migrația și criza demografică. Pe de altă parte, cifrele nu țin cont de toate datele din piață: o mare parte dintre tinerii care apar ca fiind șomeri lucrează, de fapt, la negru. Cercetările paralele făcute de BNR și de Banca Mondială arată că România se confruntă cu o rată a șomajului de aproape 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu educație scăzută față de cei cu studii superioare. Iar în următorii 10 ani, experții spun că va crește cererea pentru specialiști, în timp ce locurile pentru muncitori necalificați vor scădea.
Doza de învățare
Statistica spune că 90% dintre startupuri eșuează în primul an! Cifrele sunt despre afacerile din Statele Unite, dar o versiune a acestei statistici e valabilă și în România: cele mai multe dintre businessuri nu reușesc să se impună pe piață. Care sunt cauzele și cum îți poți crește rata de succes? Uite 8 sfaturi concrete:
- Ai nevoie de oamenii potriviți în echipa ta. Aceștia trebuie să aibă competențe complementare, care acoperă toate aspectele critice ale afacerii, și să fie diverși ca perspective şi experienţe.
- Trebuie să cauți finanțare în mod strategic. Nu trebuie să ai investitori cu orice preț și nici să apelezi neapărat la o firmă de Venture Capital. Strângerea de fonduri n-ar trebui să fie un scop în sine, ci mijlocul de a atinge niște obiective specifice: de exemplu, să intri pe o piață străină, să-ți extinzi gama de produse sau să-ți lansezi propriul app.
- Abordează provocări contemporane, cu soluţii scalabile şi de impact.
- Trebuie să cunoști bine piața pe care vei activa. Degeaba ai un produs sau un serviciul inovator sau impresionant, dacă nimeni nu are nevoie de el și nu rezolvă o problemă reală și stringentă.
- Fă-ți un plan de afaceri solid și realist. Acesta include țintele pe care vrei să le bifezi, metodele prin care poți face asta, costurile aferente, posibilele probleme și soluții care vor apărea pe traseul spre venituri și profit. Odată ce l-ai pus la punct, trebuie să te ții te el!
- Creează-ți o strategie de marketing. Produsul sau serviciul tău este întregit de felul în care este comunicat și promovat încă de la început. Degeaba vinzi ceva revoluționar, dacă nu poți ajunge la consumatorii care au nevoie de acel ceva – iar asta se face prin marketing.
- Renunță la rigiditate: pivotează și transformă constant. Odată ce ai un startup funcțional, poți să-l scalezi doar dacă rămâi flexibil. Studiază mereu nișa în care activezi și concurența, cere feedback constant, adaptează-te tendințelor și fii atent la modificările fiscale și legislative care te afectează.
- Nu te extinde prea rapid, pentru că vei avea dificultăți operaționale. Asigură-te mai întâi că ai o fundație stabilă, un ecosistem de sprijin în jur și pune pe primul plan sustenabilitatea pe termen lung.
Citește aici întregul nostru articol despre de ce eșuează businessurile aflate la început și ce poți face ca să rămâi în piață.
Doza de wellbeing
Chiar dacă aplici toate sfaturile din podcasturile ascultate și articolele citite, ca antreprenor probabil te vei confrunta într-o formă sau alta cu eșecul. Ca români avem o relație complicată cu nereușitele – le punem pe seama arbitrilor, a autorităților, a forțelor externe sau chiar a destinului, în loc să ni le asumăm și să învățăm din ele. Dar ce înseamnă eșec în afaceri? Pe de-o parte, înseamnă un business care se închide sau chiar un faliment. Dar poți să simți că ai eșuat chiar dacă afacerea ta funcționează, dar nu câștigi din ea pe măsura așteptărilor sau pe măsura efortului depus pentru a menține businessul.
Lorand Minyo e un antreprenor clujean care spune despre sine că a eșuat „de mai multe ori decât majoritatea oamenilor au încercat”. A fondat 4 businessuri în industrii variate, iar pe 3 dintre ele le-a închis la circa un an de la lansare. Primul făcea un produs cosmetic care se vindea foarte bine, datorită unei strategii de marketing bine gândite. Dar Lorand spune că nu avea tragere de inimă pentru a se implica exclusiv în business, mai ales în urma neînțelegerilor cu partenera lui de atunci și a faptului că făcea greșeală după greșeală în administrarea companiei. În cele din urmă, a vândut afacerea laboratorului care producea ingredientul activ din produs. Îl consideră un eșec pentru că nu și-a atins potențialul. Dar a perseverat și a continuat să fondeze alte afaceri, pentru că vede eșecurile ca pe niște lecții – nu ca pe motive de rușine.
Pentru industriașul american Henry Ford, eșecul însemna „oportunitatea de a o lua de la început, dar într-un mod mai inteligent”. Cam asta au făcut și fondatorii businessului The Outfit, trei tineri care au pus pe picioare (în 2021) o platformă e-commerce de fashion care ajuta clienții să facă shopping pe baza recomandărilor unui stilist. Deși aveau vânzări, retenția clientelară era de sub 5%. La final de 2022 au închis businessul. Din cei 1,1 milioane de euro obținuți din finanțări, au pierdut 700.000, pe care i-au investit prost, spun ei. La eșec a mai contribuit lipsa unui product-market fit, plus o competiție destul de mare și de consacrată pe piață. Au rămas însă cu stocuri de haine, cu o rezervă de capital și cu know-how în industria de fashion. Au descoperit în proces nișa neexploatată a stocurilor de modă. Toate le-au folosit să lanseze un alt business: Unfrosen. Noul startup vinde stocurile nevândute ale brandurilor și retailerilor de modă către magazine offline și online.
În ultimii 10 ani, discuția privind relația noastră cu eșecul a devenit mai prezentă în spațiul public. La evenimente de tipul „I Love Failure” sau „Fuckup Nights”, vin oameni care povestesc cu vulnerabilitate despre eșecurile lor profesionale sau personale. Normalizarea acestui tip de discuție ajută antreprenorii paralizați de perspectiva eșecului să știe că nu sunt singuri – și să meargă mai departe.
Citește mai multe detalii despre eșec în business și cum ne raportăm la el în articolul de pe Startarium.ro.
________________________________________
Gazda episodului a fost Ana-Maria Răceanu (Program Manager @Impact Hub Bucharest). Îți dăm întâlnire în fiecare vineri pe Spotify, YouTube, Apple Podcasts și, bineînțeles, pe site-ul Startarium.
La acest podcast au contribuit Maria Bercea, Monica-Ioana Buzea și Sînziana Mihalache (știri), plus toată echipa Startarium & Impact Hub Bucharest.
Grafica: Adina Stroe
Muzica: Stocktune
