Agricultura din România se află în fața unei transformări digitale inevitabile. Tehnologii de ultimă generație precum inteligența artificială, the internet of things (IoT) sau 5G pot contribui semnificativ la eficientizarea sectorului agricol românesc. Raportul Romanian Agrifood Startups Overview 2024 evidențiază atât evoluțiile concrete din acest sector, cât și startupurile care pot oferi soluții tehnologice pentru creșterea randamentelor sau digitalizarea lanțurilor de aprovizionare.
Pe scurt:
Digitalizarea agriculturii - între oportunitate și subfinanțare
De ce investițiile rămân reduse în AgriTech?
Un ecosistem agricol subtehnologizat
Direcțiile de transformare cu ajutorul tehnologiei
Concluzie
Digitalizarea agriculturii – între oportunitate și subfinanțare
Pe măsură ce provocările climatice, demografice și economice cresc, digitalizarea și inovația în agricultură devin o necesitate, nu un lux sau niște obiective de bifat impuse de Comisia Europeană.
Ce înseamnă asta, concret, pentru fermieri și antreprenorii din agricultură?
Printre altele, nevoia de cursuri specializate și software dedicat gestionării proceselor dintr-o unitate agricolă, instrumente bazate pe tehnologie de precizie care ajută fermierii să folosească eficient resursele disponibile, dar și utilaje agricole moderne care funcționează total sau parțial cu tehnologie de ultimă generație (în special cu inteligența artificială).
Conform Planului Național Strategic 2023–2027 (PNS), strategia prin care agricultura din România se aliniază la direcțiile sustenabile de dezvoltare propuse de Uniunea Europeană, pentru 2023-2024, România nu și-a setat obiective pentru sprijinirea fermierilor în vederea digitalizării. Abia începând cu 2025 există un sprijin financiar în acest sens, însă procentul de ferme care ar urma să beneficieze de fonduri, până în 2029, e de sub 0,1%.
Chestionarul calitativ care a stat la baza alcătuirii raportului Romanian Agrifood Startups Overview 2024 a relevat faptul că accesul la resurse și oportunități de finanțare este una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenorii locali.
Află mai multe despre ecosistemul AgriFood & AgriTech
Acest material prezintă informații din Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024. Consultă raportul (în limba engleză) pentru a descoperi informații despre ecosistemul de startupuri AgriFood și AgriTech, detalii despre cadrul legislativ și politicile europene în domeniu, insight-uri de la fondatori de businessuri, studii ce caz și opinii de la experți.
👉 Citește raportul
Lipsa accesului constant la finanțare este o barieră permanentă pentru antreprenori. Majoritatea respondenților la chestionar s-au bazat și se bazează în continuare pe fonduri proprii, împrumuturi personale sau sprijin din partea familiei și prietenilor. Granturile europene sau naționale se obțin greu din cauza birocrației sau lipsei de consultanță specializată.
Totuși, nu accesul la credite sau fonduri europene este cea mai mare provocare, punctează Oleg Moraru, Director Programe Economie Rurală și Granturi Rambursabile la Romanian American Foundation (RAF), ci sustenabilitatea modelului de business, factorii de succes specifici sau capacitatea echipei de management să dezvolte și să asigure implementarea unei strategii echilibrate.
Iar prudența investitorilor de a finanța startupuri cu specific agricol e justificată de scalabilitatea lentă, riscul ridicat și randamentul mic.
De ce investițiile rămân reduse în AgriTech?
Dacă, în regiune, FoodTech-ul a atras peste 1,4 miliarde € între 2018–2023, AgriTech-ul a rămas o nișă cu investiții mult mai reduse (doar 150 de milioane € în aceeași perioadă). Faptul că agricultura este percepută ca un sector lent, dependent de sezonalitate, condiții meteo imprevizibile și reglementări economice generează precauția investitorilor, se arată în raport.
În plus, multe soluții AgriTech presupun infrastructură fizică, educație tehnologică și integrare cu actori tradiționali – ceea ce complică scalarea rapidă.
Între 2018 și 2023, startupurile românești din domeniu au reușit să atragă investiții în valoare totală de 15,6 milioane €. Cei mai mari beneficiari au fost BOB Concierge, pentru soluția sa de „mini-market inteligent” integrat în ansambluri rezidențiale, Verdino, în zona de alternative vegetale la carne, și Vifrana, pentru producție agricolă ecologică. Toate sunt businessuri deja stabile, care au depășit fazele incipiente și care au dovedit tracțiune.
Se preferă, deci, tranzacțiile mai mari, cu risc scăzut, ceea ce implică și timpi mai lungi de negociere și o finanțare redusă pentru startupurile aflate la început de drum.
Ce soluții alternative de finanțare există?
Dincolo de finanțări nerambursabile și programe publice, businessurile autohtone au la dispoziție oportunități prin consorții de sprijin precum EIT Food, Horizon Europe sau fonduri private de tip seed și pre-seed.
Programe de accelerare și consorții de inovare precum Innovation Labs, Empowering Women in Agrifood, respectiv EIT Community RIS Hub pot juca un rol vital în susținerea antreprenorilor din domeniul agroalimentar. Parteneriatele cu universități agricole sau centre de cercetare pot stimula inovarea aplicată.
În plus, din zona mediului privat, fonduri precum Early Game Ventures sau Capagro încep să includă verticala AgriFoodTech în priorități. Parteneriatele cu companii mari din FMCG, retail sau logistică pot fi, de asemenea, o rampă de lansare importantă.
👉 Citește despre diferențele dintre diverse tipuri de finanțare privată pe care le ai la dispoziție, ca să alegi ce se potrivește mai bine startupului tău.
Un ecosistem agricol subtehnologizat
România are un potențial agricol însemnat: este una dintre țările din UE cu cea mai extinsă suprafață agricolă, cu peste 12 milioane de hectare de teren arabil. Totuși, sectorul este caracterizat de fragmentare extremă (ferme mici, familiale), lipsa investițiilor în tehnologie și o infrastructură digitală slabă.
În lipsa unei strategii oficiale pentru digitalizarea sectorului, este greu de măsurat în ce măsură în fermele din România se folosesc echipamente de agricultură de precizie sau utilaje moderne.
Se știe, însă, că doar circa 20% dintre fermieri au competențe digitale, serviciile publice oferite fermierilor sunt într-o mică măsură digitalizate, iar serviciile de consultanță sunt greu accesibile.
În contrast, Olanda sau Franța, lideri în agricultură inteligentă, utilizează drone, senzori, date satelitare și AI pentru a optimiza fiecare metru pătrat cultivat.
Startupurile analizate în raport percep clar direcția în care merge industria: agricultură susținută de tehnologie, mai sustenabilă, digitalizată și conectată cu nevoile consumatorilor moderni. În același timp, soluțiile dezvoltate sunt deja ancorate în realitate și reflectă o aplicare concretă a tehnologiilor moderne în lanțul agroalimentar.
Majoritatea acestor startupuri au apărut în perioada post-pandemică, într-un context european favorabil tranziției verzi și digitale, ceea ce le-a oferit un cadru de oportunitate, dar și provocări semnificative.
Direcțiile de transformare a sectorului agricol cu ajutorul tehnologiei
Folosirea datelor în timp real pentru a îmbunătăți procesarea alimentelor
Digitalizarea agriculturii nu e percepută doar ca soluție pentru eficientizarea producției, ci și ca un instrument-cheie pentru colectarea de date, luarea deciziilor și creșterea transparenței în lanțul agroalimentar.
AgriCloud e un business care monitorizează culturile agricole, podgoriile, livezile și fermele de animale, folosind tehnologia IoT, ceea ce permite analiza în timp real a recoltei.
Fondatorul businessului subliniază că digitalizarea va deveni un pilon fundamental al agriculturii, oferind fermierilor acces la instrumente cu ajutorul cărora să monitorizeze condițiile meteo, starea solului, culturile și sănătatea animalelor, optimizând astfel producția și transparența în lanțul alimentar.
„Digitalizarea agriculturii, sustenabilitatea, inteligența artificială și integrarea soluțiilor mobile sunt principalele tendințe ce transformă agricultura. Fermierii caută instrumente digitale pentru monitorizare, optimizare a resurselor și trasabilitate”, spune Marcel Ionescu, CEO AgriCloud.
Platforma sa permite anticiparea riscurilor precum boli ale plantelor sau fenomene meteo extreme, contribuind la o agricultură mai rezilientă și eficientă.
„Prin IoT și senzori avansați, colectăm date în timp real despre sol, condiții meteorologice și culturi, oferind fermierilor informații precise pentru luarea deciziilor. Inteligența artificială analizează aceste date pentru a anticipa probleme precum bolile plantelor sau fluctuațiile meteo, optimizând utilizarea resurselor și reducând costurile. Platforma noastră digitală centralizează gestionarea fermelor, automatizând procesele și simplificând operațiunile. Integrarea blockchain asigură trasabilitatea produselor, sporind transparența în lanțul de aprovizionare. În plus, conectăm fermierii la marketplace-uri și resurse partajate, facilitând accesul la piețe și colaborarea.” (Marcel Ionescu, CEO AgriCloud)
Monitorizarea speciilor și raselor de animale și asigurarea siguranței alimentare
Unele businessuri, precum BreedXY sau Apiary Book, folosesc algoritmi avansați, senzori și tehnici de predicție genetică pentru gestionarea eficientă a efectivelor de animale, respectiv a speciilor de insecte.
BreedXY, de exemplu, ajută societățile de rasă să protejeze rasele locale de animale și să gestioneze programe de reproducere a efectivelor de oi, porci și capre.
Platforma folosește „senzori, analiză de date și algoritmi pentru a ajuta societățile de rasă să obțină acces personalizat și rapid la genealogia animalelor și aportul acestora, să identifice boli, să eficientizeze necesarul de hrană pentru animale. Platforma folosește și tehnologia BLUP (Best Linear Unbiased Prediction) pentru evaluarea genetică avansată a efectivelor de animale”, explică Alin Bordeanu, fondator BREEDXY.
În plus, soluții precum Softvet, dedicată cabinetelor veterinare, contribuie semnificativ la siguranța alimentară, creșterea eficienței în zootehnie și la bunăstarea animalelor – toate componente esențiale ale unui sector agricol sustenabil.
Gestionarea eficientă a fermelor
Businessuri precum AgroCity, implementează soluții digitale de monitorizare în timp real a culturilor, permițând fermierilor să ia decizii informate pe baza datelor de teren.
„Prin intermediul aplicației pe care o dezvoltăm, fermierii își pot optimiza producția prin eficientizarea modului de lucru în ferme, cât și prin raportarea specifică pe care o pot face pe culturi și parcele. De exemplu, un client a observat cu ajutorul AgroCity că unul dintre angajați uitase să semene 4 parcele, ceea ce, luând în calcul hectarele parcelelor, ar fi fost un cost extrem de mare pe parcursul anului agricol”, menționează Marius Pașca, fondator AgroCity.
Datele colectate de fermieri se pot dovedi utile în nu doar în demersul agricol, ci și în orice activitate care implică o anumită parcelă de pământ. De exemplu, DigIT e o platformă care-și propune să fluidizeze procesul de management al fermelor, eliminând inexactitățile. Înlocuiește rapoartele fizice de activitate și registrele de activități executate, sau de resurse folosite.
„Este util în momentul în care vrei să tranzacționezi un pământ arabil cu scop agricol”, explică Șerban Timofte, unui dintre fondatorii DigIT. „Ai nevoie să știi cam ce s-a întâmplat acolo de-a lungul timpului, care a fost rotația culturilor, dacă au fost folosite substanțe care nu mai permit cultivarea anumitor specii de plante pe viitor. Apoi, după poziție și cât de ușor sau greu irigabil este, se determină fertilitatea solului. Pașaportul parcelei este ceea ce este pentru noi buletinul.”
Unele soluții merg chiar mai departe și integrează inteligența artificială (AI), tehnologii IoT și chiar blockchain ca să asigure trasabilitatea produselor și automatizarea fermelor.
WORMXSOIL, startupul participant în programul Romania ClimAccelerator 2024, categoria Seed Stage, care produce îngrășământ natural din râme, vrea să automatizeze întregul proces de producție – de la manevrarea gunoiului la afânarea și separarea vermicompostului până la ambalare și etichetare.
👉 Citește aici cum își propun fondatorii WORMXSOIL să facă asta.
Alimente cu origine atent controlată
În zona AgriFood, startupuri precum The Fancy Jar sau 7 Muscele funcționează la intersecția dintre tehnologie și produs, unde se conturează o tendință tot mai vizibilă: accentul pus pe calitate, sănătate și origine controlată. Produsele alimentare dezvoltate de aceste startupuri nu sunt doar ambalate „modern”, ci rezultatul unor procese tehnologice optimizate, curate și trasabile.
„La The Fancy Jar, folosesc tehnologia de procesare la temperaturi joase, sub vid, pentru a păstra nutrienții și aromele naturale din fructe și legume, fără a fi nevoie de conservanți sau zahăr adăugat. De asemenea, mă bazez pe surse locale de ingrediente și optimizarea procesului de producție pentru a reduce risipa și a asigura o calitate constantă”, spune Mădălina Borsău, fondatoare The Fancy Jar.
Agricultură indoor
Pe segmentul de agricultură indoor, în 2014, Microgreens începea cu un solar și cu visul de a duce în HoReCa microplante crescute fără pesticide sau chimicale. În 2018 se lansa în hipermarketuri, direct către consumatorul final. Iar în 2021 lansa, cu sprijinul Kaufland, Green Hub – prima seră verticală din România (lângă Ploiești). Între timp, startupul și-a schimbat denumirea în Ultragreens, dar nu și abordarea.
„Prin utilizarea tehnologiilor avansate de iluminat LED și a unui sistem integrat care optimizează consumul de apă, lumină, umiditate, CO₂ și nutrienți, Ultragreens promovează agricultura total controlată, fără pesticide și cu un impact redus asupra mediului. Compania pune accent pe inovație și sustenabilitate, fiind un exemplu în dezvoltarea soluțiilor moderne pentru hrana urbană”, explică Cristian Tudor, fondator Ultragreens.
Concluzie
Raportul Romanian Agrifood Startups Overview 2024 conturează imaginea unui ecosistem tânăr, cu potențial ridicat, dar care are nevoie de susținere – fie că vorbim de acces la finanțare, politici publice coerente sau infrastructură digitală. Inovația nu mai este doar o opțiune pentru agricultură, ci o condiție de adaptare și evoluție.
Startupurile din România par pregătite să joace acest rol – cu soluții variate, de la digitalizarea fermelor și automatizarea proceselor până la crearea de produse alimentare curate și responsabile. Pentru și mai multe rezultate vizibile, e esențial ca și ceilalți actori din ecosistem – investitori, autorități, organizații de sprijin – să contribuie la un cadru care să accelereze și să recompenseze tranziția către o agricultură modernă.
