Oleg Moraru, Director Programe Economie Rurală și Granturi Rambursabile la Romanian American Foundation (RAF), discută despre provocările și soluțiile pentru startupurile din sectorul AgriFood din România.
Am discutat cu Oleg Moraru despre agricultură – probabil cel mai volatil sector economic. Acesta spune că fragilitatea afacerilor românești din acestă zonă este generată de accesul limitat la cunoștințe și consiliere (nu la finanțare). Dar și de problemele macro ale sectorului: doar 5% din suprafața agricolă autohtonă este cultivată cu produse bio și suntem la coada Uniunii Europene apropo de tehnologizare și dezvoltarea agriculturii de precizie. Cu toate astea, există soluții de dezvoltare a sectorului de agribusiness. Descoperă mai multe, în interviul de mai jos.
Startarium: Din experiența dvs., care sunt punctele forte ale zonei AgriFood, în special pentru micii fermieri și startupurile din domeniu?
Oleg Moraru: În primul rând, potențialul de dezvoltare. Suntem încă la un nivel foarte mic, comparat cu capacitatea pe care o are atât agricultura românească, cât și România ca și țară. La capitolul „Așa da” aș specifica și inițiativa privată în rândul persoanelor tinere. Sunt multe astfel de inițiative pe piața locală. Totuși, dacă eu aș fi acum la începutul carierei, m-aș avânta cu siguranță în această direcție, dar m-aș asigura mai întâi că am „armele” necesare, care să mă ajute și să-mi dea siguranța că o să reușesc. Din păcate, foarte multe afaceri din zona agriculturii încă sunt nesustenabile sau sunt foarte fragile.
Cauza principală a acestei fragilități, chiar dacă puțină lume ar fi de acord cu mine, nu cred că este disponibilitatea resurselor financiare în acest moment, ci accesul la cunoștințe și consiliere, care să permită afacerilor mici și medii să se dezvolte sustenabil.
S.: Ce „arme” ar ajuta fondatori de afaceri la început de drum?
O.M.: Cred că peste 90% dintre afacerile mici se dezvoltă mai mult pe bază de entuziasm și conjunctură, bazându-se de multe ori mai ales pe disponibilitatea fondurilor europene specifice. Totuși, sub 3% dintre cei care au afaceri în agricultură au studii de specialitate. Această problemă face că majoritatea afacerilor din agricultură nu știu sau nu pot să dezvolte și să pună pe piață produse noi, cu valoare adăugată ridicată (noi în continuare mai degrabă exportăm materie primă).
În cazul oricărui tip de afacere, nu accesul la credite sau fonduri europene este cea mai mare provocare, ci sustenabilitatea modelului de business, factorii de succes specifici sau capacitatea managementului de a dezvolta și asigura implementarea unei strategii echilibrate. În cazul agriculturii, care este probabil cel mai volatil sector economic, dacă vrei să ai o afacere de succes, cu atât mai mult nu te poți baza pe noroc și trebuie să te asiguri că ai în cadrul echipei competențele și instrumentele care să-ți permită dezvoltarea sustenabilă a afacerii pe termen mediu și lung.
Lipsa forței de muncă calificate în România e foarte mare și afacerile care vor să performeze trebuie să se gândească foarte bine, încă de la început, la partea de tehnologizare a activității, pentru a dezvolta o afacere agricolă modernă, care analizează permanent concurența și este aliniată la nevoile pieței moderne; producătorii agricoli trebuie să ia în calcul inclusiv implementarea de soluții din agricultura de precizie. Suplimentar, dacă ești conștient de prioritățile Politicii Agricole Comune, ai șanse mai mari să reușești să-ți dezvolți afacerea prin atragerea de finanțări din fonduri europene.
Din ce am văzut până acum, foarte puțini oameni încep o afacere în baza unui studiu de piață, care să confirme dacă într-adevăr produsele și serviciile pe care urmează să le producă au o cerere reală, cât de mare este această cerere și cine sunt sau ar putea fi concurenții lor pe această piață.
În concluzie, deși agribusinessul are un potențial foarte mare, cred că pentru a avea șanse bune de succes în acest moment, în România, trebuie să cunoști foarte bine sectorul în care vrei să performezi, să fii foarte bine echipat (în primul rând, cu expertiză și know-how ca principali factori de diferențiere) și să fii conștient că intri într-un sector cu concurență foarte mare, iar dacă faci producție agricolă, trebuie să poți gestiona și o volatilitate foarte mare în ce privește producția și prețul acesteia.
Află mai multe despre ecosistemul AgriFood & AgriTech
Acest material face parte din Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024. Consultă raportul (în limba engleză) pentru a descoperi informații despre ecosistemul de startupuri AgriFood și AgriTech, detalii despre cadrul legislativ și politicile europene în domeniu, insight-uri de la fondatori de businessuri, studii ce caz și opinii de la experți.
👉 Citește raportul
S.: Acestea sunt provocările la nivel individual ale afacerilor din AgriFood. Dacă este să aruncăm o privire de ansamblu, care sunt principalele probleme ale sectorului?
O.M.: Cred că cea mai mare provocare este că România nu are o strategie de dezvoltare a agriculturii și de susținere a producătorilor agricoli, pentru a fructifica potențialul pe care îl avem. În România nu avem încă un sistem de consultanță care să răspundă nevoilor reale pe care le are sectorul. Mai ales că majoritatea producătorilor agricoli nu au studii de specialitate, ei fac agricultură după cum au văzut la părinții lor sau după cum văd că fac vecinii lor. Foarte multă lume încă mai crede că agricultura este un domeniu simplu și care nu necesită neapărat studii avansate, ceea ce este greșit. Agricultura modernă presupune foarte multă tehnologie, iar aceasta necesită investiții foarte mari, care nu se pot face fără planuri de afaceri și modele sustenabile. Suplimentar, provocările legate de încălzirea globală determină o presiune și mai mare de a trece de la agricultura tradițională la agricultura modernă, mai sustenabilă inclusiv cu utilizarea resurselor naturale.
România are doar 5% din suprafața agricolă cultivată cu produse bio; prin Politica Agricolă Comună ne-am asumat că până în 2030 această suprafață va ajunge la 25% (în acest moment, putem să spunem că vom fi departe de realizarea acestui indicator). România este la coada Uniunii Europene în ce privește tehnologizarea și dezvoltarea agriculturii de precizie. Nu mai vorbesc de partea de cercetare, care este la un nivel foarte scăzut, chiar și comparat cu alte țări din Estul Europei. Practic, în momentul în care intri în agribusiness ești mai mult pe cont propriu, iar sistemul nu te ajută.
În continuare discutăm despre cele două Românii: România rurală și România urbană. Nivelul de trai rămâne foarte scăzut în rural comparat cu urban și, după atâția ani de la Revoluție, lumea continuă să plece din România, în special din zona rurală.
Totuși, nu vreau să par pesimist. Cred că avem șanse bune de a reuși și putem începe prin a fructifica această energie, care se vede în cazul startupurilor din piață. E îmbucurătoare și mișcarea spre asociere. Cooperativele și structurile asociative în general (care ajută producătorii mici să-și pună resursele împreună, să învețe împreună, să rezolve problemele comune, să discute cu autoritățile publice mai eficient) reprezintă o soluție de dezvoltare a sectorului de agribusiness. Sunt sigur că aceasta este soluția, dar ce nu pot spune este de cât timp avem nevoie pentru a ajunge unde ne dorim, dacă această soluție va produce rezultate într-un termen rezonabil sau este mai degrabă o soluție pe termen foarte lung.
S.: Statul nu ajută antreprenorii, dar există cineva care îi sprijină?
O.M.: În acest moment există deja afaceri care au reușit și cred că acestea trebuie să reprezinte un model pentru cei care vin din urmă. O altă formă de sprijin mai este și asocierea sau asociațiile specifice existente. Din fericire, avem deja diferite comunități de oameni care au înțeles că trebuie să se adune, pentru a rezolva mai bine problemele comune. Dacă o afacere din agribusiness are modele în față sau comunități unde să învețe sau care să o ajute, atunci are șanse mai mari de reușită.
Aici aș mai menționa și că în sectorul agricol se depune foarte multă muncă și este greșit să aștepți rezultate pe termen scurt. Trebuie mai întâi să investești timp și efort, ca mai târziu să beneficiezi de rezultate.
S.: Ce ar putea să facă statul?
O.M.: În primul rând, să creeze această strategie de dezvoltare a agriculturii și un sistem de consultanță. La nivel de Direcții Agricole Județene activează câțiva consultanți, care nu acoperă nici cantitativ și nici calitativ nevoia sectorului.
Apoi, o integrare mai bună a universităților agricole și institutelor de cercetare în relație cu comunitățile și în special cu afacerile agricole foarte mici. România are o istorie valoroasă și are specialiști în agricultură care ar putea fi fructificați – dacă i-ar pune cineva împreună cu ceilalți actori din ecosistem.
S.: Dinspre zona privată există consultanță pentru businessurile din AgriFood?
O.M.: Da, zona privată, ca de obicei, este cu mai mulți pași înainte decât sectorul public. Zona cea mai des populată de consultanți este cea de atragere a fondurilor europene, după care sunt și consultanți pe probleme tehnice. Dar afacerile mici (care reprezintă aproape 90% din sistem) nu-și permit să plătească sau să angajeze consultanți valoroși. Și atunci folosesc sursele de informație mai accesibile (cum ar fi internetul ori „vecinii”) sau folosesc practici pe care le-au moștenit și care nu mai fac față cerințelor actuale de dezvoltare a agriculturii și a unei afaceri, în general. Ca să ai un agribusiness de succes trebuie să fii nu doar un specialist în agricultură, ci și un specialist în antreprenoriat. Antreprenoriatul e o activitate pe care trebuie să o înveți. Dacă faci totul din instinct, probabilitatea este foarte mică să ajungi să ai o afacere de succes.
👉 Te-ai gândit să apelezi la o firmă de consultanță, care să te ajute cu depunerea unei cereri de finanțare din fonduri europene? Am scris un articol care te ajută să iei o decizie informată.
S.: Există afaceri în domeniu care au reușit. Ce a funcționat pentru ele?
O.M.: În zona de agroturism rural, dacă dezvolți doar o pensiune (cum se făcea acum 20 de ani doar pentru că erau disponibile fonduri europene), e puțin probabil că o să reușești. Cele mai de succes pensiuni turistice îmbină mai multe atuuri: gastronomie, istorie, cultură. Pe zona de agricultură avem afaceri mici care au știut să fructifice diferite nișe de piață și își vând produsele cu marje destul de atractive, inclusiv la export. Și în agricultura bio sunt afaceri care au pornit cu un anumit tip de producție și au tot integrat alte zone și s-au dezvoltat.
Dar sunt prea puține. România are, conform datelor statistice din 2023, peste 2,85 milioane de exploatații agricole. Dintre acestea, nu cred că mai mult de 10% sunt sau au șanse să devină sustenabile. Din acest punct de vedere, cred că potențialul de dezvoltare agricol a României este foarte mare, comparat cu nivelul la care suntem – și ăsta este un lucru bun.
S.: Digitalizarea agriculturii e un obiectiv al politicilor Uniunii Europene, dar România nu și-a stabilit niciun obiectiv această direcție. Ce ar putea schimba tehnologizarea businessurilor din domeniu?
O.M.: Digitalizarea este un must, dacă vrei să ai o afacere competitivă, care să aibă șanse să rămână în piață o perioadă cât mai mare de timp. Ea pornește de la echipamentele moderne de bază pe care le folosești (care ajută la eficientizarea activității) și poate ajunge la tractoare și combine foarte performante (și foarte scumpe) sau diferite drone (care monitorizează culturile din câmp și determină, în funcție de culoarea frunzelor sau cât de uscat este solul, ce soluții punctuale ar trebui să aplici).
Digitalizarea și tehnologizarea agriculturii reprezintă o soluție de a crește eficiența și de a face agricultură performantă. Avem problemele ridicate de încălzirea globală, nu avem un sistem național de irigații, iar digitalizarea ne poate ajuta (cu resursele limitate pe care le avem) să rezolvăm problemele precum umiditatea scăzută a solului, bolile plantelor sau chiar lipsa de personal.
👉 Descoperă o idee de afacere care produce îngrășământ din râme, cu ajutorul AI: echipa WORMXSOIL ne-a povestit cum vrea să se impună pe piața locală și europeană printr-o producție complet tehnologizată.
Agricultura modernă nu mai poate fi făcută cu 20-30% din populația țării. Sunt țări chiar în Estul Europei unde, cu 5-6% din populație, se face o agricultură mai performantă și cu producție mai mare ca în România.
Digitalizarea este într-o fază incipientă în România, ea poate fi văzută mai ales în zona afacerilor mari. Din păcate, firmele mici și chiar medii, neavând resurse și expertiză, fără o strategie pe termen lung, nu-și propun și nu-și permit acest lucru. Așa cum statul trebuie să aibă o strategie de dezvoltare a agriculturii, fiecare antreprenor trebuie să aibă un plan de afaceri, trebuie să aibă niște obiective pe termen mediu și lung. Afacerile mici nu-și permit să digitalizeze, fiindcă multe sunt preocupate doar să supraviețuiască anul acesta. Pe măsură ce afacerile devin sustenabile, și gradul de tehnologizare va crește, și agricultura de precizie se va dezvolta.
👉 Descoperă cum poate sectorul AgriFood din România să se transforme pentru a fi sustenabil, în „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”!
