TVA-ul a trecut prin mai multe schimbări în ultimii ani. Pe 1 iulie 2021, au intrat în vigoare o serie de reguli în ceea ce privește TVA-ul pentru sectorul e-commerce. Normele vizau livrările de bunuri la distanță, către clienți din alte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, au apărut noi schimbări, în 2022, și urmează a fi implementate și altele, în 2023. Oana Făinărea, specialist Kubik Accounting, clarifică noutățile pentru antreprenorii din Startarium.
Pe scurt
- Ce înseamnă TVA
- Cadru legal TVA
- Operațiuni supuse TVA-ului
- Baza de impozitare TVA
- Cotele minime de TVA
- Plata TVA intracomunitar
- Bunuri supuse cotelor reduse de taxă pe valoare adăugată
- Ce schimbări au apărut la 1 iulie 2021
- Modificări legislative: taxa pe valoare adăugată în 2023
- Cui se adresează noile modificări
- Sistemul ONE-STOP-SHOP (OSS) și ce avantaje are
- TVA-ul și platformele online
- Alte prevederi
Ce înseamnă TVA
Orice antreprenor sau freelancer la început de drum ar trebui să aibă câteva noțiuni despre TVA. Dar ce înseamnă TVA?
TVA-ul sau taxa pe valoare adăugată este un impozit plătit pe produse/servicii pe toate verigile lanțului de producție, de la ieșirea sa din fabrică până când ajunge la cumpărător. Pe scurt, consumatorul plătește indirect taxa care se aplică în fiecare stadiu prin care trece marfa.
În general, se percepe o taxă pe valoare adăugată, în cazul oricărei tranzacții. De fapt, TVA-ul înseamnă diferența dintre prețul de vânzare al unui produs/serviciu și cheltuielile necesare pentru producerea sa. Este bine de știut că firmele pot deduce TVA-ul aferent materiei prime din care sunt realizate produsele.
Istoric cote TVA
În România, taxa pe valoare adăugată se aplică încă din perioada comunistă, când se percepea un TVA unic. După anul 1989, s-a perceput un impozit pe circulația mărfurilor; acesta avea valoarea de 18%, până în anul 1994, 18% și 9%, TVA redus din anul 1995 până în anul 1998, 22% și 11%, până în anul 1999, și 19% pentru toate produsele, până în anii 2000.
Ulterior, s-a menținut valoarea TVA generală la 19% și s-a introdus cota redusă (0% TVA), precum și operațiunile scutite de TVA. În anul 2003, s-a introdus o nouă cotă redusă, cu valoarea de 9%, urmând ca cinci ani mai târziu, să apară și cota redusă cu valoarea de 5%. Între 2010 și 2015, TVA-ul a crescut la 24%, menținându-se aceleași cote reduse.
Din anul 2017 până în prezent, s-a menținut valoarea TVA de 19% și cotele reduse, în valoare de 9%, respectiv 5%.
Tipuri de TVA
Taxa pe valoare adăugată este de mai multe tipuri, iar cele mai folosite sunt TVA deductibil (TVA plătit furnizorilor) și TVA colectat.
Dacă, la sfârșitul exercițiului financiar, soldul final al TVA-ului deductibil este mai mare decât TVA-ul colectat, firma poate recupera TVA-ul; în caz contrar, trebuie să plătească TVA-ul. Poți citi, mai jos, o descriere succintă a principalelor tipuri de TVA:
- TVA deductibilă - valoarea totală a taxei datorate sau plătite de către o firmă pentru achizițiile realizate;
- TVA colectată - se referă la taxa aferentă livrărilor de produse sau prestării de servicii efectuate de o firmă. La acestea se adaugă taxa pentru operațiunile pentru care se plătește TVA;
- TVA de plată - reprezintă diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă. Apare doar atunci când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă;
- TVA de recuperat - este diferența dintre TVA deductibilă și TVA colectată. Intervine atunci când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată.
- Poți înțelege mai ușor aceste tranzacții, urmărind un exemplu. Presupunem că o firmă de IT înregistrează, în scopuri de TVA, mai multe operațiuni: achiziția a 3 laptopuri la prețul de achiziție de 1.500 de lei inclusiv TVA 19% și 2 imprimante la prețul de achiziție de 700 de lei inclusiv TVA 19%. În aceeași lună, prestează servicii în valoare de 3.000 de lei.
- TVA deductibilă se calculează drept (19/119 * 1.500)*3 + (19/119*700)*2, adică 718,48 + 223,52, respectiv 942 lei.
- TVA colectată este 19/119*3.000 lei, adică 478,99 lei.
Având în vedere că TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, vom avea TVA de recuperat adică 942 - 478,99, respectiv 463,01 lei.
Cadru legal TVA
Taxa pe valoare adăugată a fost introdusă în anul 1954, în Franța, în special pentru companiile mari. După aproximativ 12 ani, TVA-ul a fost introdus și pentru comerțul cu amănuntul. Începând cu anul 1970, ideea de TVA a fost introdusă și în Comunitatea Europeană, ca o alternativă eficientă la taxele de producție și consum.
La nivelul României, TVA-ul a fost mai întâi reglementat prin Ordonanța nr. 3/1992, iar ulterior au apărut noi modificări și actualizări; cea mai recentă, prin Codul Fiscal (31 ianuarie 2022).
Potrivit legislației, TVA-ul are mai multe principii:
- Universalitatea - taxa pe valoare adăugată se aplică pentru toate operațiunile (realizate de persoane juridice sau fizice) care implică plăți, cu excepția unor cazuri speciale (de exemplu, în unele tranzacții intracomunitare);
- Unicitatea - taxa pe valoare adăugată este egală cu taxa rezultată din aplicarea cotei de impozitare asupra valorii finale;
- Transparența - taxa pe valoare adăugată datorată statului de către o companie se referă la valoarea adăugată produsului/serviciului vândut;
- Teritorialitatea - taxa pe valoare adăugată depinde de origine (dacă este vorba despre un produs local sau nu) și destinația consumului (dacă se vinde în țară sau în afara ei);
- Fracționalitatea - taxa pe valoare adăugată se percepe la fiecare etapă prin care trece un produs, până ajunge la cumpărătorul final. Astfel, statul poate obține venituri în mod treptat, fără a fi nevoie să aștepte vânzarea finală;
- Deductibilitatea - taxa pe valoare adăugată datorată statului reprezintă diferența dintre TVA colectată și TVA plătită prin cumpărături.
👉 Dacă aceste concepte ți se par prea complicate, este important să știi că le vei învăța pe parcurs, odată ce le implementezi. Parcurge cursul Juridic si financiar | Cum incepi si administrezi o afacere, și află cum să îți înființezi o firmă și care sunt aspectele legale ale antreprenoriatului, ale angajărilor și ale relației cu banca.
La nivel european, TVA-ul este reglementat prin Directiva nr. 284/2020. Astfel, autoritățile europene țin evidența plăților transfrontaliere prin comerțul electronic, inclusiv detalii legate de taxa pe valoare adăugată.
Totodată, prin Directiva nr. 285/2020, se simplifică procedura administrativă și costurile asupra întreprinderilor mici. Astfel, Uniunea Europeană își propune să creeze un cadru fiscal avantajos pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor mici. Potrivit acestui document, afacerile mici se pot califica pentru reguli simplificate în privința TVA, dacă au o cifră de afaceri mai mică de 85.000 de euro pe an. Aceste reguli intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025.
La acestea se adaugă Directiva nr. 2455/2027 și Directiva nr. 1995/2019. Aceste legi reglementează plata corectă a TVA pentru livrări transfrontaliere. Taxa pe valoare adăugată trebuie plătită, potrivit documentelor, în statul membru UE de destinație.
Operațiuni supuse TVA-ului
Potrivit articolului nr. 268 din Codul Fiscal (actualizat în ianuarie 2022), din punctul de vedere al TVA-ului, operațiunile se împart în:
- Operațiuni taxabile - la acestea se aplică o cotă de TVA asupra sumelor obținute din vânzarea produselor sau prestarea serviciilor, în fiecare etapă a ciclului economic, până ce produsul ori serviciul ajunge la cumpărătorul final. Persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară activități economice pe teritoriul României; acestea pot fi activități de producție, vânzare sau prestări servicii, inclusiv activități agricole, extractive sau din profesii liberale. Mai mult, se consideră o operațiune impozabilă inclusiv importul de bunuri în România;
- Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere - nu se datorează taxe, însă este permisă deducerea taxei datorate pentru achiziții, în unele cazuri (articolele nr. 294-296 din Codul Fiscal);
- Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată fără drept de deducere - nu se datorează taxa pe valoare adăugată și este interzisă deducerea pentru achiziții, conform articolului nr. 292 din Codul Fiscal;
- Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată, achiziții intracomunitare și importuri (articolul nr. 293 din Codul Fiscal);
- Operațiuni speciale în domeniul agriculturii (articolul nr. 315 din Codul Fiscal);
- Operațiuni speciale pentru activități întreprinse de afacerile mici - business-urile cu o cifră de afaceri mai mică de 300.000 de lei pe an sunt scutite de TVA fără drept de deducere (articolul nr. 310 din Codul Fiscal).
Conform articolului nr. 310 din Codul Fiscal, există un regim special de scutire a plății TVA, în cazul afacerilor cu o cifră de afaceri mai mică de 88.500 euro pe an, echivalent în lei, la cursul BNR în momentul aderării (3,38 lei pentru 1 euro), și se rotunjește la următoare mie, în acest caz, avem 88.500 x 3,38 (299.130 de lei) și se rotunjește la 300.000 de lei.
Mai există o serie de operații pentru care nu se aplică taxa pe valoare adăugată. În această categorie intră livrările de bunuri și prestările de servicii ce rezultă din activități autorizate și realizate de către:
- Asociații fără scop lucrativ pentru activități din domeniul social-filantropic;
- Spitale, cabinete medicale, dispensare și laboratoare medicale;
- Activități care țin de învățământ și meditații private;
- Asociații și organizații care desfășoară activități de natură civică, religioasă sau politică;
- Activități care țin de posturile publice de radio, televiziune sau servicii poștale;
- Organizații și asociații sindicale, pentru activități implicate direct în apărarea drepturilor colective ale angajaților;
- Instituții publice pentru activități administrative, educative, culturale, sportive, sociale, de apărare, ordine publică, siguranța statului.
Baza de impozitare TVA
Potrivit Codului Fiscal actualizat în 2022, baza de impozitare pentru taxa pe valoare adăugată este formată din:
- Impozite și taxe, dacă nu se prevede altfel prin lege, cu excepția TVA;
- Cheltuieli accesorii, precum cheltuielile de ambalare, comisioanele, transportul, asigurările solicitate de furnizor, prestator sau beneficiar. Sunt considerate cheltuieli accesorii și cheltuielile facturate de furnizorul de produse ori de prestatorul de servicii, care pot face obiectul unui contract separat.
- Este important de știut și ce nu intră în baza de impozitare pentru taxa pe valoare adăugată. Astfel, baza de impozitare nu include:
- Rabaturile, sconturile, risturnele și alte forme de reduceri de preț, oferite de furnizor clienților, în momentul exigibilității taxei;
- Sumele aferente daunelor-interese stabilite de către judecător prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizări sau alte sume cerute pentru îndeplinirea parțială sau totală a obligațiilor, așa cum apar ele în contract;
- Dobânzi solicitate după livrarea bunurilor sau prestarea de servicii, pentru plățile cu întârziere;
- Valoarea ambalajelor între furnizori și clienți, fără facturare;
- Suma achitată de o persoană impozabilă în numele și contul altei persoane care, apoi, decontează suma.
👉 Intră pe Startarium și ia-ți toate informații utile pentru dezvoltarea startupului tău. Descoperă noțiunile de baza de business: vânzări, strategie, management financiar și resurse umane.
Cotele minime de TVA
Pe 22 iunie 2018, Consiliul European a adoptat o directivă prin care a stabilit cota minimă de TVA la 15%. Prin impunerea acestui standard, se pot evita divergențele la nivelul țărilor membre.
De asemenea, se reduce riscul denaturării concurenței prin rate TVA reduse, care ar putea afecta achizițiile transfrontaliere și comerțul, în general.
Discuțiile privind o cotă TVA general valabilă la nivel european au început în anul 1993. Ulterior, s-a propus de mai multe ori o cotă minimă de 15%, decizie care a fost reînnoită la aproximativ doi ani.
Plata TVA intracomunitar
Pentru a putea discuta de plata TVA intracomunitar, este necesar să fim familiarizați cu termenul de cod comunitar de TVA. Acesta se referă la un cod folosit de firme, inclusiv de SRL și PFA, în scopuri de TVA.
Este necesar să deții acest cod, pentru a putea colabora cu alte firme din țări membre ale Uniunii Europene. Legislația din România prevede următoarele:
- Dacă valoarea achizițiilor intracomunitare este mai mică de 10.000 de euro, echivalent în lei, firma nu este obligată să se înregistreze în scop de TVA;
- Dacă valoarea achizițiilor intracomunitare depășește valoarea de 10.000 de euro, echivalent în lei, trebuie să se înregistreze în scop de TVA sau să obțină un cod special de TVA pentru tranzacții intracomunitare.
În acest sens, poți obține codul pentru TVA prin depunerea declarației 301 (decont special de taxă pe valoarea adăugată) și plata TVA pentru tranzacții. Mai mult, trebuie să depui și Declarația 390 privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare.
Dacă plătești deja TVA trimestrial și cumperi bunuri intracomunitare, va trebui să schimbi perioada fiscală în luna calendaristică, adică să plătești TVA lunar. Perioada rămâne aceeași, în cazul plății de servicii intracomunitare.
Bunuri supuse cotelor reduse de taxă pe valoare adăugată
Pentru a-ți putea desfășura activitatea în deplină legalitate, este important să știi cât este TVA-ul. În prezent, în România există trei cote de TVA. Vezi, mai jos, care sunt cotele TVA în 2022:
- Cota standard, aplicată pentru majoritatea produselor și serviciilor - 19%;
- Cota redusă - 9%;
- Cota redusă - 5%.
Cota standard de 19% este valabilă de pe 1 ianuarie 2017 și se aplică pentru toate produsele și serviciile, cu excepția celor pentru care se aplică o cotă redusă sau pentru acele operațiuni pentru care există scutiri de TVA.
Listă produse cu TVA 9%
Cota redusă de 9% se aplică începând cu anul 2018, pentru următoarele categorii:
- Livrarea de medicamente pentru uz uman și veterinar;
- Livrarea de proteze și accesorii pentru acestea, cu excepția protezelor dentare, pentru care nu se aplică TVA;
- Livrarea de produse ortopedice;
- Livrarea de bunuri de larg consum, precum alimente și băuturi, cu excepția celor alcoolice, pentru consum uman și animal, semințe, plante și alte ingrediente pentru pregătirea alimentelor, precum și produse special create pentru a înlocui anumite alimente;
- Livrarea apei potabile și a apei pentru irigații;
- Livrarea de pesticide și îngrășăminte în agricultură, precum și alte produse agricole, precum cele pentru plantare sau însămânțare, inclusiv cele prevăzute prin Ordinul Ministrului Agriculturii și al Ministrului Finanțelor Publice.
Listă produse cu TVA 5%
Pe lista produselor și serviciilor cu TVA 5% se află următoarele:
- Cărți, reviste, ziare, manuale școlare, cu excepția celor destinate publicității;
- Servicii precum accesul la muzee, castele, case memoriale, monumente arhitecturale, arheologice sau istorice, grădini botanice sau zoologice, bâlciuri, parcuri de distracții, parcuri recreative, expoziții și evenimente culturale, târguri, evenimente sportive, cinematografe;
- Livrarea locuințelor ca parte a unor politici sociale, inclusiv terenul pe care vor fi construite. În această categorie intră clădirile destinate căminelor pentru pensionari, caselor de copii, centrelor de recuperare pentru minori sau persoane cu handicap, livrarea de clădiri, inclusiv terenuri pe care sunt construite, de către primării spre persoanele care necesită chirii subvenționate sau către alte categorii de persoane cu o situație economică precară.
Ce schimbări au apărut la 1 iulie 2021
Potrivit noilor reguli, va exista un plafon unic de 10.000 euro pentru livrări de bunuri la distanță, valabil la nivelul Uniunii Europene (cumulat pe state membre), care va înlocui plafonul actual de 35.000-100.000 euro și care va fi diferit, în funcție de statul membru de destinație.
Altfel spus, dacă depășești acest plafon, ești obligat, ca furnizor, să colectezi TVA-ul conform cotei aplicate în acel stat membru unde se livrează bunurile. În final, toate companiile din România care livrează bunuri B2C către clienți din celelalte state membre vor fi obligate să înregistreze, să raporteze și să plătească TVA-ul în fiecare stat membru în care livrează bunuri.
Modificări legislative: taxa pe valoare adăugată în 2023
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, intră în vigoare o serie de schimbări legate de TVA, potrivit Ordonanței de Guvern nr. 16/2022. Iată care sunt acestea:
- Crește cota TVA de la 5% la 9%, în cazul cazării în hoteluri, pensiuni sau alte locuri de cazare asemănătoare, inclusiv închirierea de terenuri pentru camping;
- Crește cota TVA de la 5% la 9%, pentru serviciile de catering și restaurant;
- Se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru livrarea de clădiri (prin politici sociale) de maximum 120 mp și mai ieftine de 600.000 de lei. Anterior, suma maximă era de 700.000 de lei;
- Crește cota TVA de la 9% la 19%, în cazul băuturilor alcoolice care conțin zahăr, îndulcitori sau arome;
- Se aplică o cotă redusă de 5% pentru livrarea de lemne de foc până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.
Cui se adresează noile modificări
Modificările se aplică tuturor companiilor, dar în special acelora care se ocupă de vânzări B2C și platformelor online (inclusiv cele din UE și din afara UE) care vând către clienți din UE. Aceste schimbări aduc proceduri mai simple și procese de administrare simplificate.
Concret, în momentul de față, companiile care vând bunuri către cumpărători din alte state membre ale UE trebuie să se înregistreze și să plătească TVA în statul membru al cumpărătorilor, dacă este depășit plafonul pentru vânzări de bunuri la distanță (diferit, în funcție de statul membru de destinație).
Sistemul ONE-STOP-SHOP (OSS) și ce avantaje are
ONE-STOP-SHOP este un sistem de returnare a TVA-ului. Practic, este un ghișeu unic la nivelul UE, prin care furnizorii de bunuri B2C își pot îndeplini obligațiile de raportare într-un stat membru pentru toate livrările de bunuri B2C efectuate în interiorul UE.
Dacă te înscrii în OSS, nu va mai trebui să îți înregistrezi compania în scopuri de TVA în fiecare țară din UE în care vinzi, ci va trebui doar să completezi o declarație OSS trimestrială, care să includă toate vânzările tale eligibile din UE către consumatori. Mai departe, TVA-ul va fi achitat către autoritățile fiscale din țara de rezidență a companiilor, urmând să le fie trimis țărilor respective.
Prin această modalitate se urmărește dezvoltarea acestui tip de comerț, întrucât reduce complexitatea și costurile transfrontaliere, generate de diferitele reglementări în privința TVA pentru comercianții online.
Mai multe detalii despre utilizarea OSS aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Ghid_OSS_14052021.pdf
TVA-ul și platformele online
Anumite platforme online devin furnizorul și colectorul desemnat al TVA-ului. Platformele care intră în sfera noilor norme UE privind TVA-ul pot fi, de exemplu, platformele online care facilitează tranzacția de vânzare.
Colectarea TVA-ului de către platformele online se va aplica pentru următoarele tranzacții:
- Expedieri de import B2C în UE, cu valoare de 150 de euro sau mai mică. În cazul în care platforma online a optat pentru OSS, companiile care vând prin intermediul lor trebuie să utilizeze numărul OSS al platformei și să-l furnizeze părții responsabile de efectuarea declarației vamale.
Acele companii care utilizează mai multe platforme online pentru vânzarea de bunuri trebuie să păstreze dovada clară a vânzărilor efectuate pe fiecare dintre platforme și să-i furnizeze declarantului vamal numărul OSS corespunzător fiecărei vânzări.
- Vânzări de bunuri în interiorul Uniunii Europene, de către comercianții din afara UE, către consumatori din UE. Aceștia nu vor mai avea nevoie să se înregistreze în scopuri de TVA în statele membre ale UE, deoarece platforma onlinei considerată drept furnizor de bunuri va fi, astfel, responsabilă de colectarea TVA. Acest lucru ar putea reduce efortul administrativ pentru comercianții din afara UE.
Alte prevederi
- Începând cu 1 iulie 2021, TVA-ul se aplică tuturor bunurilor comerciale importate în Uniunea Europeană, indiferent de valoarea acestora. Pentru transporturi cu o valoare de 150 euro sau mai mică, TVA-ul poate fi perceput de comerciantul din afara UE în momentul vânzării, utilizând regimul OSS, sau poate fi colectat de la clientul final, de către declarantul vamal.
- Companiile din UE care comercializează online bunuri din afara UE, către clienții din UE, pot utiliza sistemul OSS.
- Companiile din UE care vând bunuri provenite din interiorul statelor membre UE nu vor fi afectate de eliminarea pragului de 22 euro, pentru bunurile cu valoare mică.
- Companiile din UE care vând bunuri importate din afara UE nu vor mai fi scutite de TVA, pentru expedieri evaluate sub 22 euro.
O parte din informații au fost furnizate de Oana Făinărea, specialist Kubik Accounting.
