Mic ghid de folosire responsabilă a datelor și statisticilor

Cum te asiguri că folosești corect datele pe care le-ai adunat în etapa de research? Iată ce trebuie să știi:

Cum te uiți la sursele de informare pe care le găsești  

Există mai multe surse de informații și companii de cercetare care realizează studii pe diferite domenii și pe care le poți cumpăra. Trebuie însă să le alegi pe cele relevante pentru tine - acordă atenție anului în care au fost realizate și aspectelor pe care le acoperă, dar și eșantionului.  

În general, studiile și rapoartele folosesc ceea ce se numește eșantion reprezentativ. Adică componența participanților la studiu reflectă proporțional populația și particularitățile sale geografice, demografice, etnice etc. Sunt însă și studii care se concentrează pe anumite aspecte/categorii (Ex: obiceiurile de consum de cafea la consumatorii urbani). Orice studiu/raport pe care vrei să îl cumperi trebuie să aibă detalii despre eșantionul folosit în cercetare, așa că asigură-te că el va conține lucrurile care te interesează pe tine înainte să îl cumperi. 

De ce cifrele trebuie uneori însoțite și de ceva extra  

Cifrele sunt super - și nouă ne plac foarte tare 😊 Dar ca să fie într-adevăr de ajutor atunci când le folosești în antreprenoriat (și nu numai), trebuie să mai ”bifezi” câteva lucruri.  

Uneori, folosești datele ca atare: cum spuneam mai sus, afli cum arată targetul tău, cum e împărțit socio-demografic. Iar asta poate să fie partea ușoară. Partea mai complexă vine atunci când ai niște cifre la care trebuie să te uiți cu mai multe informații alături (și care de obicei țin de cultură și comportamente). 

De exemplu, să zicem că datele publice dintr-o țară europeană arată că ”60% din populație deține un animal de companie - câini sau pisici”, iar tu ai o idee de produs pentru animalele de companie. Dacă produsul tău se adresează persoanelor care dețin animale de companie care stau în curte, nu înseamnă neapărat că piața este atât de mare – e posibil ca în țara pe care o targetezi oamenii să își țină animalele de companie în casă într-o proporție covârșitoare (deci piața pentru produsul tău e mult mai mică decât cifra descoperită inițial). 

Cum te ferești de generalizări și concluzii pripite 

Să zicem că apare la final de an un top al celor mai cumpărate cărți din ultimele 12 luni în România. Observi că cele mai cumpărate cărți sunt din categoria Business, iar pe primul loc se află ”Cum începi o afacere”, autor Mr. Ping*.  

Poți să concluzionezi că acest lucru arată că românii (sau o bună parte dintre ei) vor să devină antreprenori? Nu, nu este o ipoteză corectă, ci o generalizare. Ai putea spune că există un interes pronunțat pentru antreprenoriat? Poate, dar există câteva nuanțe.  

În spatele acestui fapt (adică cea mai cumpărată carte în 2021 în România a fost ”Cum începi o afacere”, autor Mr. Ping*) există multe alte lucruri care trebuie luate în considerare, de exemplu: 

  • poate cumpărarea cărții a venit ca urmare a unei campanii masive de promovare, care a stârnit curiozitatea pentru domeniu, dar acest lucru nu echivalează cu o intenție sau o dorință clară a tuturor cumpărătorilor de a-și deschide propria afacere  
  • Poate numărul mare de cărți vândute este corelat cu alt eveniment -  să zicem că acum și elevii de gimnaziu au ca materie inclusă în programă Educația antreprenorială și cartea respectivă e pe lista lecturilor recomandate 
  • Ce înseamnă ”cea mai vândută carte din România”? Câte exemplare s-au vândut versus care e numărul populației - altfel spus, presupunând că 1 carte a fost cumpărată de 1 român, câți români au cumpărat de fapt cartea? Dacă volumul a fost vândut în 25.000 de exemplare, să zicem, asta înseamnă aproximativ 0,131%  din 19 milioane de români. Dacă s-a vândut în 6 milioane de exemplare, situația se schimbă 😊   
  • Vândută nu înseamnă în mod obligatoriu și citită. 
  • Care este sursa informației? Este cumva greșit/incomplet titlul articolului în care ai găsit informația respectivă? Poate de fapt e vorba de cea mai cumpărată carte a unei singure edituri (și nu știm dacă de fapt alte edituri au vândut alte titluri într-un număr mult mai mare). 

Evident, acesta e un exemplu supra-simplificat, dar ce trebuie să reții este că uneori poate să apară tendința de a găsi insights / a lua ca reper niște cifre care, nepuse într-un context, neexplorate suficient, pot să fie foarte înșelătoare și irelevante. Iar acest lucru poate să afecteze evoluția unei afaceri la început.  

*Nu, cartea nu există, iar dacă numele domnului Ping îți este cunoscut este pentru că el este mascota Startarium. 😊  

Ce urmează după ce aduni date  

Ai înțeles contextul macro în care operezi? Perfect! E momentul să intri și în detalii - adică să îți desfășori propriile cercetări. În general, ajută foarte mult să discuți și un furnizor de studii / cercetări cantitative sau calitative – atât pentru colectarea efectivă a datelor, dar, mai ales, pentru interpretarea lor.  

 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail