Jucătorii din ecosistemul antreprenorial din România pot fi grupați în 8 categorii. Fiecare are un rol important în sprijinirea, dezvoltarea și scalarea afacerilor: de la oferirea de fonduri nerambursabile și organizarea de programe de incubare, până la crearea de comunități de sprijin și oferirea accesului la expertiză de valoare.
România a trecut, în ultimii ani, printr-o transformare accelerată în ceea ce privește ecosistemul său antreprenorial. De la startupuri tech care au ajuns pe harta globală (ca UiPath și Elrond/MultiversX), până la acceleratoare, investitori și inițiative guvernamentale, peisajul s-a diversificat și profesionalizat vizibil. În acest articol, facem o radiografie a principalilor actori care dau viață antreprenoriatului românesc.
Pe scurt
- Startupuri și antreprenori
- Huburi, incubatoare și acceleratoare
- Investitori și bănci
- Programe guvernamentale și instituții publice
- Universități și centre de cercetare
- ONG-uri și think tanks
- Comunități, rețele și evenimente antreprenoriale
- Platforme media de informare
- Concluzie
1. Startupuri și antreprenori – inima ecosistemului
Nucleul ecosistemului de business românesc este reprezentat de startupuri și anteprenori. Aceștia dezvoltă produse sau servicii inovatoare, își propun să rezolve probleme complexe și stringente și contribuie la dinamismul economic al țării. Ecosistemul de startupuri românesc se confruntă cu un amestec unic de provocări și avantaje. Ca stat membru al Uniunii Europene, România oferă o piață internă robustă și servește ca o poartă de acces către piața extinsă a UE și – grație graniței cu Marea Neagră – către Turcia, Balcani și Orientul Mijlociu.
Avem și profesioniști talentați și eficienți din punct de vedere al costurilor, concentrați mai ales în București și Cluj-Napoca. Aceste orașe sunt centre în care inovația, talentele și resursele atrag atât investitori, cât și antreprenori.
Recent, topul global al ecosistemelor de startupuri realizat de StartupBlink a plasat România pe locul 48 din 100 la nivel mondial (în scădere cu 4 poziții față de 2024). În Europa de Est, ne plasăm pe locul 9 (cu o poziție mai jos ca în anul anterior). Clasamentul analizează aproape 1.500 de orașe din 118 țări și notează că, pentru a crea un climat investițional competitiv la nivel global, sunt necesare eforturi legislative mai structurate și promovarea educației antreprenoriale în rândul tinerilor.
Aspecte pozitive:
- România este pe locul 37 la nivel global în domeniul Software & Data.
- Ecosistemul antreprenorial românesc este sprijinit de tot mai multe incubatoare și acceleratoare, dar și de inițiative colaborative (ROStartup, MakeITOradea) sau din sectorul public (Start-Up Nation, Start-Up Plus).
- În top 1.000 există 6 orașe românești: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași și Brașov.
- Bucureștiul rămâne unul dintre primele 10 orașe din Europa de Est, pe locul 8. În plus, se remarcă în domeniul inteligenței artificiale, unde ocupă locul 1 în Balcani și locul 28 din 100 la nivel global. România se situează pe un surprinzător loc 16 pe plan global, apropo de AI.
- Cluj-Napoca a crescut cu 16,6% YoY și a urcat 5 poziții la nivel mondial, până pe 385. În plus, este pe locul 87 din 100 de orașe din lume care excelează la capitolul web.
Aspecte negative:
- Accesul afacerilor în stadiul incipient la capital este în continuare limitat, în ciuda programelor de incubare și accelerare locale și a inițiativelor de finanțare prin PNRR. În 2024, finanțările totale acordate startupurilor românești au fost de doar 44,6 milioane $.
- Bucureștiul a pierdut 7 poziții în topul global (până pe locul 116) și are cea mai mică dezvoltare dintre primele 5 ecosisteme de startupuri românești.
- Din 2015 încoace, un singur startup românesc a depășit valoarea de 1 miliard de dolari: UiPath.
Exemple notabile de startupuri românești:
- Bluana Foods (companie fondată în 2022, la București) folosește tehnologie brevetată și gastronomie moleculară pentru a crea fructe de mare pe bază de plante, cu o durată de valabilitate extinsă; până acum, a strâns 550.000 de euro.
- Bonapp.eco (2021, București) previne risipa alimentară făcând legătura dintre magazinele alimentare, restaurantele, cafenelele, hotelurile, brutăriile și benzinăriile care vor să vândă produsele ce se apropie de data expirării și consumatorii interesați să le achiziționeze cu o reducere de până la 80%; până acum, a obținut finanțări de 1,4 milioane de euro.
- FintechOS (2017, București) oferă soluţii de digitalizare companiilor din industria financiară, ajutându-le să lanseze rapid produse digitale pentru sectorul financiar; până acum, a obținut finanțări de peste 120 de milioane de dolari.
- FlowX.AI (2020, București) revoluționează industria bancară și financiară printr-o platformă optimizată cu ajutorul inteligenței artificiale, care permite combinarea software-ului vechi și nou într-un singur loc; în companie s-au investit până acum aproape 40 de milioane de euro.
- OgreAI (2021, București) propune o platformă automată B2B, care ajută companiile de energie și utilități să estimeze (via machine learning) cererea, generarea și pierderile viitoare, asistându-le în planificarea strategică; până acum, a strâns 2,6 milioane de euro.
- Orbotix (2023, Brașov) oferă soluții transformatoare bazate pe AI în diverse domenii de apărare (drone, analiza datelor etc.) și totalizează investiții de 500.000 de euro.
- OxidOS Automotive (2022, Cluj-Napoca) dezvoltă un sistem de operare pentru industria auto cu ajutorul căruia se reduce timpul necesar certificării software-ului auto; are finanțări de 1,2 milioane de euro.
- Spark Generation (2021, Cluj-Napoca) este un startup EdTech care transformă sistemul educațional liceal, prin integrarea AI-ului în soluția proprie de învățare online; a beneficiat de o injecție de capital de 840.000 de euro.
- TypingDNA (2016, Oradea) a creat o tehnologie de autentificare biometrică prin tiparul de tastare (typing biometrics) ce poate fi folosită în domeniul-financiar și educațional; a primit 8,5 milioane de dolari de la investitori, până acum.
- UiPath (2005, București) este lider mondial pe piața softurilor RPA (robotic process automation), automatizări care preiau munca repetitivă a angajaților din companii; în companie s-au investit până acum 1,9 miliarde de dolari.
- Unfrosen.com (2022, București) este un marketplace B2B care vinde articole vestimentare din stocurile brandurilor mari către selleri independenți, pentru a le reintroduce în circuitul economic; a pornit la drum cu o investiție de 300.000 de euro, rămasă din afacerea anterioară a echipei (TheOutfit.ro) și până acum nu au avut nevoie de alte injecții de capital.
- Vatis Tech (2020, București) permite transcrierea fișierelor audio sau video sub formă de text și a strâns finanțări de 850.000 de euro.
- Vestinda (2022, București) este o platformă no-code pe care brokerii o pot folosi pentru a-și gestiona portofoliul și a primit până acum 830.000 de euro.
2. Huburi, incubatoare și acceleratoare – sprijin pentru creștere
Aceste organizații oferă spații de lucru, mentorat, conexiuni și acces la instrumente, experți și investitori – resurse esențiale pentru dezvoltarea afacerilor la început de drum. Huburile și programele de incubare și accelerare sunt platforme esențiale, care ajută startupurile în fază incipientă să se dezvolte mai ușor.
Cât de mult ajută un incubator sau accelerator afacerile participante? O analiză pe startupuri tech din SUA, din ultimii 10 ani, a descoperit că astfel de programe de top îmbunătățesc semnificativ rata de supraviețuire. În plus, participanții au ulterior șanse mai mari la finanțări de Series A și au exituri mai mari ca media. Pe de altă parte, nu toate aceste afaceri au success pe piață: doar câteva au venituri mari. Fondatorii care iau parte la aceste programe spun că pitchingul, participarea la Demo Day și conexiunile făcute cu mentorii și investitorii sunt extrem de valoroase.
Exemple de huburi românești care organizează incubatoare și acceleratoare:
- Impact Hub Bucharest (apărut în 2012, în București) a fost primul spațiu de coworking din România și include birouri private, săli de întâlniri și evenimente. În plus, organizează programe de accelerare axate pe climă și sustenabilitate, agroalimentație, impact social, educație de business și dezvoltare personală pentru antreprenori, scalare și internaționalizare. Îți poți înscrie chiar acum afacerea la Romania ClimAccelerator (care susține dezvoltarea startupurilor verzi și are deadline-ul de aplicare pe 11 august) și pe 8 septembrie încep înscrierile la She’s Next (program care susține dezvoltarea afacerilor inițiate de femei).
- Innovation Labs (2012, București) organizează un program de pre-accelerare pentru tineri antreprenori și startupuri tech, pe care îi ajută să-și construiască un MVP validat, cu clienți reali.
- Techcelerator (2015, București) dezvoltă programe de accelerare și scalare a startupurilor tech, pe care le ajută să devină investor-ready și le conectează cu fonduri internaționale de Venture Capital.
👉 Descoperă aici ecosistemul local de programe pentru antreprenori, la care poți să aplici în 2025. În plus, Startarium mapează și programele de creștere existente pe plan internațional, în acest articol.
3. Investitori și bănci – combustibilul creșterii
Fără capital, ideile rămân doar la nivelul de idei. De aceea, partenerii financiari joacă un rol crucial în scalarea startupurilor. Pentru a porni un business poți apela la rude și prieteni, granturi primite în urma participării la incubatoare/acceleratoare, premii din concursuri de pitching (cum este și Românii sunt antreprenori), platforme online de crowdfunding sau un investitor care oferă nu doar bani, ci și expertiză și acces la piețe noi.
Acești investitori pot fi Business Angels sau Venture Capitalists (fonduri de capital de risc). Când treci la nivelul următor cu afacerea ta și ai deja un venit stabil și clienții, în peisaj pot apărea băncile, fondurile Private Equity și de investiții. În plus, din peisaj nu lipsesc fintechurile care oferă soluții digitale pentru antreprenori.
Conform unui raport din 2022 al Băncii Mondiale, accesul la finanțare este o provocare pentru noile afaceri din țara noastră, pentru că majoritatea surselor de investiții din România se află în București, Cluj-Napoca și Iași. Asta limitează accesul la capital al antreprenorilor din alte regiuni. În plus, majoritatea jucătorilor români care oferă finanțări sunt activi în primele stadii (pre-seed, seed și early-stage), startupurile în stadiul de creștere nu au foarte multe opțiuni.
👉 Citește articolul nostru detaliat despre cum îți finanțezi startupul, pentru a înțelege diferența dintre Business Angels, Venture Capitalists, fonduri Private Equity și de investiții (și a decide care dintre aceste tipuri de investitori i se potrivesc afacerii tale)
Exemple de parteneri financiari:
- Aici găsești o listă de investitori (din România și nu numai) care îți pot ajuta afacerea să se dezvolte, prin intermediul unei injecții de capital și consultanță de business. Exemple de fonduri de investiții: Agista, Early Game Ventures, GapMinder VC, SeedBlink, Transylvania Angels Network.
- CEC Bank, Banca Transilvania, UniCredit Bank, BRD – Groupe Société Générale, ING Bank și Raiffeisen Bank au produse dedicate microîntreprinderilor și IMM-urilor – credite pentru capital de lucru, facilități de descoperire de cont, credite de investiții cu perioade de grație, leasing financiar pentru echipamente și vehicule, conturi de business cu operațiuni gratuite timp de 12 luni, credite pentru subvenții APIA etc.
4. Programe guvernamentale și instituții publice – rol modest, dar esențial
Deși criticat des pentru birocrația excesivă și povara fiscală impusă mediului de business, statul român a demarat o serie de programe relevante pentru antreprenori. Statul român joacă un rol mai modest, dar esențial, prin granturi, legislație și inițiative strategice.
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului elaborează politici și strategii relevante pentru antreprenori: finanțări nerambursabile, scheme de ajutor de stat și de minimis dedicate IMM-urilor, economiei circulare și altor domenii strategice, sprijin pentru incubatoare, acceleratoare, rețele de Business Angels, platforme de crowdfunding și centre de inovare digital.
- Programul „Start-Up Nation 2024-2025” ajută tinerii care vor să devină antreprenori să facă un curs în domeniu și ulterior să primească finanțări nerambursabile de până la 250.000 de lei (50.000 de euro), pentru a-și înființa IMM-uri, cu un aport propriu de 10%.
- Anul trecut, programul guvernamental IMM Plus a oferit credite bancare subvenționate fermierilor, IMM-urilor și startupurilor care nu dispun de sumele necesare pentru investiții și continuarea activității. Cele 18 bănci partenere au oferit împrumuturi garantate de stat, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Bugetul a fost de maximum 12,5 miliarde de lei, iar garanțiile s-au acordat în limita unui plafon de 11,1 miliarde de lei, pentru 11.500 de beneficiari.
- Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR-uri) sunt organizații non-profit de interes public, intermediari între autoritățile centrale și beneficiarii locali (firme, ONG-uri, autorități publice), sprijinind dezvoltarea economică și socială a respectivei regiuni: Nord-Vest, Nord-Est, Centru, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est, Sud Muntenia, Vest, București-Ilfov. Aceste 8 ADR-uri gestionează fondurile europene nerambursabile: evaluează cererile de finanțare și gestionează contractarea și monitorizarea implementării proiectelor.
👉 Aici găsești o listă actualizată constant cu apelurile de finanțare nerambursabilă la care poți aplica anul acesta.
5. Universități și centre de cercetare – izvorul de talent
Educația și cercetarea sunt motoare esențiale ale inovației. Tot mai multe universități românești colaborează cu mediul privat pentru a genera idei și afaceri noi: astfel, joacă un rol esențial în cultivarea talentului și sprijinirea mediului de business.
Exemple de centre universitare active:
- Universitatea Politehnica din București (UPB), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din același oraș sunt pepiniere de ingineri și antreprenori tech. UPB găzduiește CAMPUS – Centrul de Antreprenoriat UPBizz și are parteneriate cu companii din IT, AI, automotive și energie. UTCN colaborează activ cu companii tech de top și este membru fondator în inițiative precum Tech’n Trade Hub și Cluj IT Cluster. Iar UBB organizează incubatoare de afaceri pentru studenți și centre de cercetare dezvoltare inovare. Aceste centre universitare au și parteneriate cu Innovation Labs, pentru hackatoanele anuale la care pot participa studenții pasionați de tech.
- The Entrepreneurship Academy este singura facultate de business și antreprenoriat din România care pune accent în mod egal pe învățarea teoretică și pe cea practică. Astfel, încă din primele săptămâni academice, studenții își creează proiecte practice sau construiesc și dezvoltă idei de afaceri.
- În cadrul Facultății de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) activează un Centru de Cercetări pentru Capital Intelectual și Antreprenoriat (axat pe cercetări aplicate în antreprenoriat corporativ, social, academic, managementul cunoașterii și capital intelectual) și IDEAS Research Center (care studiază inovația, antreprenoriatul, sustenabilitatea, AI și strategii în IMM-uri, clustering, politici publice).
6. ONG-uri și think tanks – cultura antreprenorială în acțiune
Aceste organizații non-guvernamentale aduc o contribuție importantă în domeniul educației antreprenoriale și dezvoltării comunitare.
Exemple de asociații și ONG-uri dedicate mediului de business:
- Fundația Romanian Business Leaders/RBL (2011, București) își propune să fie vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business. Proiectele fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare.
- ROStartup (2024, Piatra Neamț) reprezintă și aduce împreună organizații din ecosistemul național de startupuri, cu scopul de aliniere strategică, eficientizare a comunicării și amplificare a impactului. Impact Hub Bucharest este unul dintre membrii fondatori ai acestei organizații care reunește investitori, furnizori de programe, reprezentanți ai autorităților publice și alte entități relevante, pentru a cataliza reușita startupurilor din România.
- Romanian Tech Startups Association/ROTSA (2013, Cluj-Napoca) își propune să promoveze, să sprijine și să reprezinte interesele startupurilor tech din România. ROTSA reunește principalii actori ai ecosistemului național de startupuri de tehnologie, facilitându-le comunicarea și crearea de conexiuni și parteneriate.
- Fundația Leaders (2000, București) oferă programe și experiențe educaționale adaptate realității din România, create pe baza unui model de leadership autohton. Declanșează potențialul tinerilor și formează lideri vizionari, responsabili și curajoși. Programele lor sunt practice și croite pe fiecare nivel de dezvoltare, iar conținutul este adaptat la realitatea și cultura locală.
7. Comunități, rețele și evenimente antreprenoriale – puterea conexiunilor
Studiul „Profil de Antreprenor 2024” a descoperit că cele mai frecvente nevoi antreprenoriale sunt networkingul și conexiunile în branșă, iar cel dintâi e cel mai apreciat pentru schimbările aduse afacerilor autohtone. Networkingul este oxigenul ecosistemului antreprenorial, iar comunitățile locale ca Activize, Codecamp, How to Web sau Women in Tech oferă fondatorilor contextul necesar pentru schimbul de idei, colaborări și inspirație.
În plus, la conferințele, workshopurile și întâlnirile față în față organizate de astfel de rețele poți cunoaște oameni de afaceri care au probleme similare cu ale tale, potențiali mentori și colaboratori. Descoperă aici cum să profiți la maximum de participarea la evenimente de business. Apoi salvează acest articol despre evenimentele antreprenoriale relevante din 2025 și verifică-l constant, pentru update-uri la zi, ca să-ți organizezi din timp agenda.
8. Platforme media de informare – povești care inspiră
Vizibilitatea este esențială pentru educarea, creșterea și consolidarea culturii antreprenoriale. În acest context, presa scrisă și platformele online promovează exemple de bune practici, diseminează informații despre oportunități de finanțare, inspiră noua generație de fondatori și monitorizează politicile publice.
Exemple de surse relevante de informații:
- Startarium.ro (2016, București) este o platformă online powered by Impact Hub Bucharest, care oferă acces la toate resursele necesare pentru a lansa și a crește o afacere de succes. Startarium este cea mai avansată resursă online pentru antreprenorii români, cu peste 1,3 milioane de vizitatori, 53.000 de conturi înregistrate și peste 1.700 de articole educaționale. De la lansarea ei, peste 7.000 de idei de business au luat naștere sau au fost rafinate cu ajutorul instrumentelor disponibile pe site, în timp ce comunitatea de experți Startarium a depășit 200 de mentori, consultanți, investitori și contribuitori. În plus, îți aduce săptămânal podcastul Pastila de antreprenoriat, care reunește știri relevante pentru antreprenorii din țara noastră.
- Site-urile de știri și analize Start-up.ro, RevistaBiz.ro, zf.ro, Profit.ro, Wall-Street.ro, BusinessMagazin.ro, StartupCafe.ro și Forbes.ro oferă o acoperire media relevantă a mediului de business local.
👉 Intră aici și accesează secțiunile INVESTITORI și ORGANIZAȚII, pentru a descoperi toți jucătorii din ecosistemul antreprenorial care îți pot ajuta afacerea să crească: fie cu injecții de capital, fie cu resurse informaționale și educative.
Concluzie
România are un ecosistem antreprenorial în continuă evoluție, cu provocări specifice, dar și cu foarte multe oportunități. Deși coeziunea, cooperarea și viziunea pe termen lung lipsesc, diversitatea actorilor implicați – de la startupuri și investitori, până la instituții publice, universități și ONG-uri – indică un potențial solid.
