Te bate gândul să aplici pentru o finanțare prin Start-Up Nation. Banii ți-ar prinde bine, că – vorba aia – sunt fonduri nerambursabile. Câtă bătaie de cap e? Care sunt lucrurile despre care se vorbește mai puțin? Și, până la urmă, oare chiar merită? Antreprenorii și consultantul cu care am vorbit ne-au ajutat să înțelegem procesul de aplicare-implementare din interior, respectiv la ce-ar trebui să te aștepți.
Obținerea unei finanțări prin Start-Up Nation (SUN) e un proces migălos, de durată, pentru care, ca antreprenor, trebuie să te informezi temeinic.
Pe scurt:
- Pentru cine e Start-Up Nation?
- Care e contribuția ta?
- E pentru începători?
- Cum (și cât) te pregătești?
- Documentația
- Apelezi sau nu la un consultant?
- Cum alegi un consultant?
- 6 detalii de știut înainte să aplici
- Ce probleme pot apărea?
- De ce ți s-ar putea refuza decontul?
- Statul poate cere banii înapoi?
- Te mai poți înscrie?
- Un ultim sfat pentru antreprenori
Pentru cine e Start-Up Nation?
Implementat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), prin intermediul Agențiilor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism (AIMMT), programul se adresează, pe de o parte, tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani, respectiv celor între 30 și 35 de ani (inclusiv șomeri, pensionari, persoane cu dizabilități sau expuse riscului de excluziune socială) care vor să deschidă o afacere.
Se presupune că cei care se înscriu n-au experiență antreprenorială, de unde și obligativitatea de urmare a 40 de ore de curs (pentru dezvoltarea de abilități în acest sens).
Concret, sprijinul constă, într-o primă fază, în cursuri de antreprenoriat (plătite de minister) și apoi, în a doua fază, în acordarea de finanțări nerambursabile (maximum 250.000 lei/proiect, deci circa 50.000 de euro, de care ar putea beneficia până la 7.750 de societăți comerciale nou-înființate).
Practic, te înscrii, urmezi cursurile, primești certificat de absolvire, înființezi o firmă și apoi depui un proiect prin care specifici pentru ce ai nevoie de finanțare și cum vei cheltui banii.
Apoi „implementezi proiectul”: îți cumperi echipamentele, angajezi oamenii și îți pui businessul pe picioare. Există și o perioadă de sustenabilitate sau monitorizare (3 ani de la data plății ajutorului financiar) în care trebuie să menții firma funcțională, să păstrezi echipamentele și angajații. În acești 3 ani poți primi controale, pentru că statul vrea să se asigure că într-adevăr ai cumpărat și folosești ce ai menționat în proiect.
Programul este construit pentru businessurile de producție și servicii. O analiză Termene.ro arată că cele mai multe firme finanțate în primele două ediții ale Start-Up Nation – 2017 și 2018 – făceau panificație, construcții, software la comandă, servicii stomatologice, reparații auto, mobilă și îmbrăcăminte sau erau restaurante.
Elena Mocanu, consultant în accesarea de fonduri europene și guvernamentale cu experiență și în derularea de proiecte prin Start-Up Nation, subliniază că scopul antreprenorilor n-ar trebui să fie să primească banii de la stat.
Nu trebuie să vâneze proiectul în sine, pentru că scopul lor nu este finanțarea. Scopul lor este o afacere viabilă.
Sună simplu. Însă pentru cei care au trecut prin cele trei ediții anterioare SUN, experiența a fost mai degrabă dificilă, lungă și generatoare de stres constant – genul de experiență care pare că-ți mai adaugă niște ani buni la vârsta pe care o ai deja. Și care nu e neapărat pentru începători într-ale antreprenoriatului.
Din cauza frustrărilor cauzate de amânările repetate (ale înscrierilor sau plăților), birocrație, lipsa de claritate în comunicarea cu autoritățile și sentimentul că sprijinul promis se transformă într-o frână, cei mai mulți antreprenori nu rămân cu o impresie plăcută. Ci mai degrabă cu un gust amar.
Analiza Termene.ro arată că primele două ediții ale SUN (2017 și 2018) au fost cele mai bune, în timp ce ediția 2022 a fost una cu probleme. A patra ediție a programului, 2024-2025, promite însă niște îmbunătățiri: cea mai mare finanțare a programului din istorie, finanțare 100% europeană, pentru a degreva bugetul de stat, 50% avans plătit la semnare, dobânzi mai mici la bănci la credite și folosirea AI pentru analizarea mai rapidă și mai eficientă a înscrierilor.
Trebuie să ai măcar 30.000 de lei
Una dintre condițiile pentru a primi finanțare este să contribui cu minimum 10% din valoarea proiectului (cofinanțare).
Ca să obții suma maximă de 250.000 de lei (care reprezintă până la 90% din cheltuielile eligibile), trebuie ca valoarea proiectului, adică cheltuielile detaliate în formularul de înscriere, să fie de maxim 277.777 lei și să faci dovada că poți contribui și tu la aceste cheltuieli cu 10%, deci că ai la dispoziție cel puțin 27.777 lei. Dacă poți cofinanța până la 20% – deci până la 55.554 lei – primești puncte în plus la evaluarea proiectului.
Pe lângă cofinanțare, va trebui să poți acoperi din surse proprii sau dintr-un credit o parte din cheltuieli.
„Din perspectiva mea, aplicantul trebuie să dispună de niște bani – că-i are de la părinți, prieteni...”, spune Elena Mocanu.
Nu (prea) e pentru începători
„Apoi, în principiu cred că ar trebui să aplice cineva care oricum își dorea să deschidă un business – nu contează că iau finanțarea sau nu, eu îmi știu direcția și deschid un business. Finanțarea vine ca un bonus care mă ajută să-mi decontez cheltuielile sau vine să mă susțină”, explică Elena.
Mădălin Ciupitu, care s-a înscris la program în 2022 ca să-și deschidă un cabinet stomatologic în Oradea, spune că el și-ar fi făcut oricum firmă, doar că Start-Up Nation i-a permis „să pluseze” cu echipamente mai performante.
„Nu cred că m-aș fi descurcat dacă nu aveam experiență”, spune Daniel Eftimie, un alt stomatolog, de data aceasta din Câmpulung Muscel, care a aplicat în 2022 ca să-și extindă afacerile cu o clinică de medicină generală și a cheltuit toți banii pe aparatură de laborator. „Start-up Nation nu e pentru startupuri, e pentru dezvoltare.”
În opinia consultantei Elena Mocanu, deși regulile programului favorizează tinerii de la 18 ani în sus, persoanele cu mai mult experiență (care au câțiva ani de activitate), cele care provin din familii de antreprenori, care au mentori sau sunt sprijinite de o comunitate de business ori un hub au mai multe șanse să deruleze un proiect cu succes.
Mi-e greu să cred că o persoană la 18, 19, 20 de ani va ști ce să facă, în condițiile în care un business nu-i ușor, de la a înființa o firmă, până la hârțogărie și multe alte lucruri.
Credit cu dobândă emoțională
„Start-Up Nation mi-a mâncat 2 ani din viață. Mi-a dat înapoi 40.000 de euro… și o lecție de antreprenoriat pe care n-o găsești în cărți”, spune avocata Ana-Maria Udriște într-o postare pe LinkedIn care a strâns peste 140 de comentarii. „Pentru că am crezut că e «gratuit». Pentru că toți din bula mea ziceau că e păcat să «nu iei bani de la stat». Pentru că n-aveam de unde să știu că în România «banii de la stat» vin cu dobândă emoțională, stres, nervi, lehamite și refresh la aplicație să vezi deconturile.”
„Auzisem și eu mai degrabă rău (despre SUN – n.r.)”, povestește Ioana Mihai, fondatoarea Mori. Colive de viață. „Dar am zis că măcar rămân cu niște utilaje; ceea ce adevărat. Însă e foarte greu.”
Ioana, care a aplicat în 2022, a avut suma necesară pentru cofinanțare dintr-un grant obținut printr-un concurs de idei de business. Banii primiți i-a investit în închirierea unui spațiu de producție (care a venit cu toate avizele la pachet) și în echipamente.
Cum (și cât) te pregătești?
Fascinația fondurilor nerambursabile constă, uneori, în impresia că poți primi niște fonduri cu titlu gratuit, aparent fără să depui un efort prea mare.
Când zici că ai accesat un grant de zeci de mii de euro, lumea își imaginează că tu stai pe un maldăr de bani. Eu le explic că sunt bani pe care i-am luat de la bancă și pe care a trebuit să-i bag în niște utilaje pe care le-am gândit semi-prost și cu care n-am ce să fac acum. – Ioana Mihai, Mori. Colive de viață
„Am o vagă bănuială că așa cum am intrat eu – mai pe orbește – în program, probabil intră și alții”, menționează Irina Molnuș, psihoterapeut și psiholog clinician, pleso Therapy Romania.
Irina a aplicat tot la SUN 2022, ca să finanțeze în principal achiziția unui aparat de biofeedback – un instrument folosit pentru a corela reacțiile fiziologice cu partea emoțională.
„Eu n-am știut cu ce se mănâncă. Am fost încurajată de cineva din familie care oferea consultanță și care mi-a spus că sunt bani pe care pot să-i primesc nerambursabil și că mă ajută cu tot procesul. Practic, m-am aruncat fără să știu nimic”, spune și Alexandra Corina Văcărașu, care a pus pe picioare prin SUN 2022 un birou de arhitectură, Atelier 29.
Dacă Daniel Eftimie lucrase deja mai multe proiecte cu un consultant și știa „cu ce se mănâncă” astfel de finanțări, Ioana și Alexandra se aflau la primele experiențe în business și multe aspecte le-au luat pe nepregătite.
Citește documentația
Un prim pas ca să-ți dai seama dacă programul e pentru tine este să te informezi foarte bine înainte. Procedura oficială de implementare e scrisă într-un limbaj de lemn, dar poți apela la un instrument AI ca să ți-l „traducă” și să-i pui întrebări de clarificare; nu uita însă că și inteligența artificială poate greși, deci nu te baza doar pe ea.
Caută materiale din presă pe această temă și postări din social media de la foști beneficiari, de unde poți afla detalii valoroase (deși programul se modifică de la ediție la ediție).
Toate îți pot servi ca punct de plecare pentru lista de întrebări pe care să le adresezi unui consultant, altor antreprenori, pe forumuri sau oricui crezi că te-ar putea ajuta în acest proces.
Apelezi sau nu la un consultant?
Toți antreprenorii cu care am discutat au apelat la consultanți. Unii au făcut-o de la începutul procesului, inclusiv pentru scrierea proiectului, alții au apelat la astfel de firme după ce le-a fost aprobată cererea de finanțare. Rolul unei firme de consultanță diferă în funcție de ce nevoie de îndrumare ai.
Ioana Mihai a colaborat pe tot parcursul procesului cu un birou de avocatură, Velcea & Partners. Dincolo de sfaturile legate de scrierea proiectului, pe Ioana consultanții au ajutat-o „să se asigure că toate criteriile puse de minister sunt respectate în proiect”.
Irina Molnuș detaliază mai mult din procesul de colaborare cu firma KDV Management & Advising: „La început, n-am avut foarte multe de făcut cu consultantul. Mi-am scris singură proiectul. Consultantul m-a asistat să-l depun unde trebuie, să țin corespondența cu cei de acolo. Discutam cu el tot ce venea către mine, validam și ne uitam să vedem ce e de făcut. Am avut o comunicare un pic mai intensă pe partea de clarificări”.
Alexandra Corina Văcărașu, în schimb, s-a bazat aproape complet pe sprijinul consultantului. „A creat contul în site-ul dedicat. Mi-a pregătit toate actele. Eu doar am completat ce aveam de completat, am semnat și le-am trimis. M-a sfătuit și ce să aleg să finanțez, ce să cer, spre ce direcție să merg. Și mi-a făcut înscrierea”, spune ea.
Cum alegi un consultant
Piața de consultanță este vastă și nu există o reglementare obligatorie în domeniu. Oricine are libertatea de a desfășura această activitate și se poate intitula consultant în accesare fonduri europene. Există diverse programe de formare în domeniu, acreditate sau nu, dar acestea nu sunt obligatorii și nici nu sunt un criteriu determinant de calitate.
De aceea, sfatul Elenei Mocanu pentru a alege un consultant potrivit este, în primul rând, să verifici că firma lui există, să vezi dacă are review-uri negative pe Google sau Facebook (dar lipsa unor recenzii pozitive nu înseamnă nimic) și să te ferești de cei care se grăbesc să semneze contractul și să încaseze avansul înainte să-ți dea prea multe explicații.
La întâlnirea cu un consultant, citește și tu procedura de implementare a programului la care vrei să aplici. „Înțelegi, nu înțelegi, citește-o, ca măcar să-i poți pune întrebări omului”, recomandă Elena. „Și, dacă vezi că se bâlbâie sau o dă cotită, e o problemă.”
Nu în ultimul rând, ai grijă ce-ți promite.
Dacă un consultant îți spune «siiigur câștigi, ai 100% șanse», recomandarea mea personală este să pleci. Nimeni, absolut nimeni nu-ți poate da siguranța că vei câștiga. Nici dacă ai 100 de puncte.
În Start-Up Nation, poți deconta servicii de consultanță pentru întocmirea documentației în vederea obținerii finanțării și pentru implementarea proiectului în valoare de până la 10.000 de lei. În general, costurile pentru consultanță, de multe ori plătite în mai multe tranșe, variază între 10.000 și 25.000 de lei pe proiect. Atenție însă la eligibilitatea consultanților – trebuie să aibă firmă sau PFA înființată legal, cu cod CAEN 7010 sau 7020, și să nu fie furnizori pentru alte cheltuieli eligibile din proiectului (de exemplu, furnizori de cursuri).
Nu te baza doar pe consultant
În opinia Elenei Mocanu, relația dintre antreprenor și consultant trebuie să fie una de parteneriat. „Să nu te aștepți că, dacă ai luat un consultant, el face tot și tu nu faci nimic. E o muncă de echipă. Caută pe cineva care te pune la muncă mai curând decât pe cineva care-ți zice că se ocupă de tot”, recomandă ea. Trebuie să fii și tu proactiv, să cauți oferte, să verifici documentația, să știi ce scrie în proiect. „Să-ți iei soarta în mâini.”
Lăsând totul în mâna consultantului, arhitecta Alexandra Corina Văcărașu a fost scutită de o parte din bătaia de cap. Reversul medaliei a fost momentul în care colaborarea a încetat brusc, în mijlocul procesului. Astfel, cu depunerea decontului pentru cheltuielile făcute a trebuit să se descurce singură.
Ce trebuie să știi înainte să aplici?
Nu primești toți banii pe proiect în avans
Statul nu-ți dă banii în mână și nici nu ți-i virează pe loc, când semnezi contractul. La ediția actuală a programului (2024-2025), procedura spune că, după ce semnezi contractul de finanțare, poți cere un avans de până la 50% din suma nerambursabilă. La ediția anterioară, la care au participat antreprenorii cu care am discutat pentru acest articol, nu exista acest avans – toată suma era decontată după finalizarea implementării.
Cu avansul primit de la banca parteneră a programului, cumperi o parte din echipamentele și serviciile din plan. După ce termini banii din avans, trebuie să faci restul cheltuielilor din surse proprii. Abia apoi vei putea cere rambursarea cheltuielilor de la stat, pe baza facturilor.
Când se termină banii din avans, ai două posibilități ca să continui derularea proiectului:
- Folosești fonduri proprii (adică vii cu bani de-acasă pentru toate activitățile și achizițiile, pe care mai apoi statul ți-i va deconta);
- Iei un credit-punte (unele bănci oferă credite speciale pentru programele Start-Up Nation, garantate parțial de stat).
Ca orice credit, și creditul-punte pentru SUN are dobânzi – cu cât trece mai mult timp până la rambursarea completă, cu atât dobânzile vor fi mai mari. Poți deconta dobânzile din proiect pe o perioadă de 12 luni (dacă le-ai prevăzut de la început în cererea de finanțare).
La edițiile anterioare ale SUN, participanții s-au plâns de valoarea prea mare a dobânzilor, similară cu cea a unui credit obișnuit. Stomatologul Daniel Eftimie, care avea deja experiență în accesarea de finanțări guvernamentale, spune că, pentru el, singura necunoscută din Start-Up Nation au fost dobânzile. A fost neplăcut surprins când, după 2-3 luni de credit, a trebuit să plătească 9.000 de lei dobândă.
Reprezentanții ministerului au promis că, în 2025, dobânzile la credite vor fi cu 50% mai mici.
👉 Obiective, etape, condiții de eligibilitate în SUN 2024-2025.
La ediția 2022, statul a făcut plata într-o singură tranșă, la finalul implementării proiectului, amănunt de care o parte dintre antreprenori cu care am discutat nu erau conștienți. Un aspect care poate duce la probleme grave de lichidități – mai ales dacă nu ți-ai făcut din start un plan de cash-flow.
Un alt aspect deseori neînțeles este cel al cofinanțării amintite . Această sumă trebuie să existe efectiv, nu doar pe hârtie – în unele cazuri, ți se poate cere să demonstrezi că îi ai în cont.
Irina Molnuș povestește că nu a fost informată de consultant foarte clar cum funcționează cofinanțarea. Neavând banii, s-a împrumutat doar pentru câteva zile, la înscrierea propriu-zisă, apoi a retras banii din cont. Doar că banca avea nevoie să vadă acești bani o perioadă mai lungă de timp pentru a-i acorda creditul-punte. Irina a vrut să se retragă din SUN, dar șansa a făcut ca reprezentantul băncii să insiste. „Banca m-a sunat să-mi spună că nu mai trebuie banii de cofinanțare, putem semna fără. Am avut senzația că aleargă banca cu banii după mine.”
Alți antreprenori au apelat la credite bancare pentru cofinanțare, ceea ce le-a creat multe probleme pe parcurs.
Banii de la stat NU sunt gratis
O altă cheltuială de care nu toți antreprenorii își dau seama e cea cu angajații. Conform programului, la SUN 2022 trebuia să ai 1 sau 2 angajați pe toată perioada de monitorizare (pentru ediția din acest an, trebuie să creezi 2 locuri de muncă). O parte din salariile acestora poate fi inclusă în planul de cheltuieli din cererea de finanțare. Dar, ținând cont de impozitele și taxele existente, firma ar trebui să aibă încasări ca să le susțină.
De exemplu, SUN 2024-2025 prevede decontarea de cheltuieli cu salarii, utilități, servicii de contabilitate și chirii – până la 80.000 de lei. Însă menținerea a 2 angajați pe salariul minim, timp de 2 ani, la nivelul salarial din 2025, costă peste 200.000 de lei. Dacă firma funcționează, costurile pot fi acoperite din profit. Dar nu e mereu cazul.
Mădălin Ciupitu a avut probleme cu livrarea anumitor echipamente, ceea ce i-a întârziat cu multe luni deschiderea cabinetului stomatologic din Oradea. Cu toate acestea, plătește salarii, impozit și contribuții pentru cei 2 angajați.
Alexandra se numără printre cei care au pus un singur angajat în proiect și s-a angajat pe ea însăși. „E complicat să-ți permiți lucrul ăsta când nu ai încasări lunare constante. Eu bag împrumuturi în firmă din contul personal, ca să-mi plătesc taxele. Salariul nu mi l-am mai plătit de ceva timp”, spune ea. „Eram încadrată ca angajat în construcții și eram încadrată la taxe mai mici, la fel ca IT-ul, dar m-am trezit cu taxe dublate.”
Nu te poți răzgândi
Când depui proiectul pentru finanțare în programul SUN, trebuie să incluzi și un plan de cheltuieli eligibile.
Poți cumpăra obiecte și servicii care te ajută să-ți pornești afacerea, de exemplu:
-
echipamente și utilaje noi;
-
laptopuri, imprimante, telefoane, website, aplicații, semnătură electronică;
-
mobilier, aparatură de birou, sisteme de securitate;
-
energie verde (panouri solare, pompe de căldură etc.);
-
salarii, chirii, utilități, contabilitate (până la 80.000 lei);
-
consultanță pentru a face proiectul (până la 10.000 lei);
-
2 plăcuțe informative despre program (obligatorii).
Nu poți cumpăra: echipamente second-hand, bunuri în leasing, jocuri de noroc, arme, alcool, produse de tutun sau mașini scumpe.
Odată ce ți-ai asumat că vei cumpăra un echipament, nu poți să faci modificări la lista de achiziții – chiar dacă găsești între timp modele mai noi sau utilaje mai bune, care ți-ar folosi mai mult în afacere. Documentul de implementare detaliază exemple din fiecare dintre achizițiile acceptate și nu există flexibilitate în ce privește înțelegerea fiecărei componente.
Când ești la prima afacere, șansele să cumperi fix ce ai nevoie și să bugetezi corect fiecare componentă sunt destul de mici. Astfel că poți ajunge să faci niște achiziții degeaba.
„În momentul în care tu începi să cheltui, te duci și ceri oferte pentru echipamentele pe care le-ai pus în aplicație. Nu vii cu altceva”, povestește psihoterapeuta Irina Monluș. „Între timp, prețurile se schimbă, dar trebuie să încerci să fii cât se poate de aproape de prețul inițial. Nu ai voie să fii sub el; cel puțin egal sau peste.”
În cazul aparatului de biofeedback pe care l-a cumpărat, Irina a pus în cererea din 2022 ce a găsit atunci pe piață. „Între timp, am găsit informații mai bune și aș fi vrut să accesez unul mai modern. Banca mi-a respins cererea. Mi s-a zis: «Pe ăsta l-ai scris, ăsta îl iei». OK, l-am luat. Doar că firma nu mai vinde aparatul respectiv. Mie cumva mi l-au vândut pe ultimul. Și nu mai oferă training. Deci m-am trezit cu ceva ce nu știu să folosesc, nu mă învață nimeni. Am căutat în toate formele posibile. Abia acum am găsit niște răspunsuri și, să zic, de jumătate de an, am început să fac progrese pe partea asta. Dar am fost obligată să iau ceva ce n-aș fi vrut să iau”, spune ea.
Experiența lui Daniel Eftimie a fost diferită. El a știut exact ce echipamente avea nevoie pentru cabinetul de analize din Câmpulung Muscel și le-a comandat la scurt timp după semnarea acordului de finanțare.
În 2022, programul prevedea ca o parte din bugetul de echipamente să fie folosit în scop de digitalizare și alta, pentru dezvoltare durabilă.
Pe componenta de dezvoltare durabilă, singurele variante pentru Ioana Mihai (fondatoarea Mori. Colive de viață) erau o mașină electrică sau panouri fotovoltaice. A optat pentru acestea din urmă, sperând să găsească spațiu de producție/producție și desfacere în care să le folosească. Când a deschis afacerea, a ales să închirieze o zonă într-un spațiu de bucătării colective și a reușit să monteze panourile. Însă acum, când vrea să-și mărească businessul și să găsească și un spațiu de desfacere, îi este greu să găsească o clădire unde să poată folosi panourile (și e obligată prin SUN să le folosească).
Trebuie să urmezi o procedură de achiziții
Pentru bunurile, echipamentele și serviciile pe care vrei să le cumperi în cadrul proiectului finanțat prin SUN, dacă acestea depășesc 1.000 de lei, trebuie să urmezi o procedură de achiziție. Aceasta înseamnă să publici un anunț, să primești cel puțin 3 oferte valabile (conforme cu cerințele din anunț), să le compari, să-ți justifici alegerea într-un proces verbal, să plătești din contul dedicat Start-Up Nation și să păstrezi toate documentele relevante la dosar.
Echipamentele trebuie asigurate
Pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului și a monitorizării, toate bunurile achiziționate din proiect (echipamente, utilaje, mobilier etc.) trebuie menținute în uz și trebuie asigurate împotriva oricărui risc (incendiu, furt, inundație, distrugere, avarii etc.).
E un aspect de care nu toți antreprenorii cu care am discutat erau conștienți, ceea ce s-a tradus pentru ei în cheltuieli neprevăzute.
Poți include cheltuielile de asigurare a bunurilor cumpărate în bugetul proiectului (sunt eligibile pentru a fi decontate), dar doar o singură dată. Cu alte cuvinte, o poliță cu reînnoire anuală poate fi decontată în primul an, sumele ulterioare (pentru reînnoirea poliței în perioada de monitorizare) trebuie să le plătești din fonduri proprii.
Nu există un termen de plată a decontului
După ce faci toate achizițiile (până la data maximă admisă conform proiectului), trebuie să depui un dosar cu fiecare achiziție făcută. Îți trebuie „7 hârtii doveditoare” pentru fiecare, menționează Ioana Mihai. Și uneori te contactează că trebuie și dovadă la dovadă, spune Alexandra Corina Văcărașu.
Consultanta Elena Mocanu explică traseul birocratic al decontului: depui dosarul, cei de la AIMMT îl verifică, dacă e cazul mai cer clarificări, apoi transmit băncii că poate merge în verificare. Reprezentanții băncii vin la punctul tău de lucru și fac poze echipamentelor pe care le-ai cumpărat. Apoi se face o confruntare între ce s-a constatat în vizita pe teren și actele depuse la decont. Dacă nu există inadvertențe, dosarul intră în „bun de plată”.
„Guvernul zicea «Depuneți dosarul, dar nu vă dăm bani pentru că nu mai avem»”, spune Ioana Mihai.
Noi – care aveam credit-punte – plăteam dobândă, pentru că guvernul nu rambursa creditul. Guvernul nu avea deadline pentru rambursare.
„Dacă sunt bani la minister, îi primești cam în 2 săptămâni”, spune Elena Mocanu. Tot traseul poate dura circa 3 luni, uneori mai puțin. Alteori mult mai mult.
„Sunam din 2 în 2 săptămâni la Agenție”, scrie Ana-Maria Udriște în postarea de pe LinkedIn. „Mă uitam la calendar, la când expiră creditul. Mă uitam la cont, la dobânda care tot curgea. Și mă întrebam dacă gluma asta birocratică o să mă coste tot businessul.”
Ce probleme pot apărea în perioada de implementare și monitorizare a proiectului?
Majoritatea antreprenorilor, atunci când decid să facă pasul spre acest program, nu realizează unele aspecte care îi impactează direct.
Poți întreba consultantul, însă chiar și-așa e posibil să dai de unul la început de drum, care să ofere doar o parte din informații, cum a fost cazul Irinei Molnuș. Sau e posibil să dai de unii care să nu ofere informații decât întrebați. Dacă știi ce să întrebi... Mai sunt și consultanții hit & run, cum le spune Elena Mocanu, care nu-ți dau informațiile complete ca să nu te răzgândești, să nu mai aplici și ei să nu-și mai încaseze comisionul.
Mulți antreprenori se plâng că e multă „hârțogăraie”, spune Elena. O altă problemă poate fi lipsa de cash-flow. „Au zis că au bani și peste 6, 7, 8 luni, când au trecut la implementare, banii nu erau acolo.”
Mai apar și cheltuieli neprevăzute. De exemplu, să înlocuiești ușa spațiului de producție cu una ignifugă. „Sunt cheltuieli neprevăzute pe care ei trebuie să le ia calcul”, explică Elena. „Eu îi susțin și ajut, dar nu știu specificul fiecărui business.”
Din păcate, boala de care suferă mulți antreprenori este „amânarea, procrastinarea”, spune consultanta. Lasă implementarea proiectului pe ultima sută de metri, când totul pare mai greu și mai mult.
Nu știi când o să primești banii
„Cea mai neagră și cea mai urâtă parte a Start-Up Nation e că nu primești banii când crezi tu că o să-i primești”, spune Elena.
„Eu am depus documentația în august 2024. Se spunea că totul este în regulă, dar nu sunt bani. Când vin banii, nu se știe”, își amintește Irina Molnuș.
„Apoi, au tot venit niște tranșe, dar eu n-am intrat în ele. A fost o perioadă în care eu plăteam (dobândă la credit – n.r.) și nu știam ce se întâmplă. Nimeni nu știa să spună. Nu aveam nicio predictibilitate și eu doar plăteam două salarii plus taxele la bancă.”
Pentru Irina, decontul a venit la circa un an după prima achiziție. Și se consideră una dintre cei norocoși.
Alexandra a fost unul dintre beneficiarii care n-au apelat la un credit-punte. A venit cu toată suma de acasă, motiv pentru care a făcut achizițiile pe măsură ce a avut încasări sau a mai făcut rost de bani.
A început în septembrie 2023, a depus dosarul în iulie 2024 și a primit banii la 5 luni după depunere (în ianuarie 2025). „Eu am făcut achizițiile în decurs de mai multe luni. Dacă aveam toți banii la îndemână și le făceam imediat și dădeam toate documentele mai repede, pot doar să presupun că poate veneau banii mai repede”, spune ea.
Consultanta Elena Mocanu confirmă că cei care s-au mișcat repede și au făcut cheltuielile în 2-3 luni au primit mai repede banii, uneori chiar și în 2 săptămâni.
Dacă tu depui dosarul în ultima zi, nu ești unicul. Ca tine mai sunt mulți alții. Cei de la minister sunt și ei oameni, câte acte să verifice? Verifică proiectele în ordinea depunerii. Automat, cei care se mișcă mai repede primesc banii, cei care nu prea – rămân mai târziu.
Cazul lui Mădălin Ciupitu confirmă asta. Pentru SUN 2022, termenul de implementare și finalizare a deconturilor era 15 noiembrie 2024. Mădălin a depus dosarul pentru decont în penultima zi. N-a primit nici până acum banii, la 11 luni după depunere. Din fericire nu a făcut credit-punte pentru achiziții, ci s-a împrumutat de la familie.
„M-am gândit la acea sumă de bani ca la un ajutor”, povestește el. „Îmi doream să deschid o clinică stomatologică cu măcar două cabinete și radiologie proprie. Să nu pornesc la drum de unul singur, să mai primesc o finanțare de la Guvernul României, ar fi fost un beneficiu. N-am știut că o să se decaleze, că prioritățile bugetului nu constau în a returna banii solicitanților.”
Faptul că în clinica stomatologică a lui Mădălin din Oradea, care n-a fost încă deschisă, tronează 2 plăcuțe cu inscripția „O poveste de succes Start-Up Nation”, pare ironic în acest context. „Nu reflectă realitatea…”, spune antreprenorul.
Taxele și prețurile pot crește
O altă dificultate a venit din diferența dintre cheltuielile bugetate în 2022, la depunerea proiectului, și cele realizate în perioada de implementare (în 2023 și 2024). Între timp, au crescut și prețurile, și taxele, astfel încât costurile efective cu echipamentele și cu salariile au fost mult mai mari.
Echipamentele se devalorizează, tehnologia evoluează
Tot din cauza duratei mari de implementare și monitorizare a proiectului, timp în care nu poți vinde sau înstrăina echipamentele, unele se învechesc. Tehnologia evoluează rapid, dar tu ești obligat să folosești până în 2028 un utilaj cumpărat în 2023.
„În 2023 a apărut inteligența artificială, care nu era în 2022 sau, cel puțin, eu n-o foloseam”, spune Irina Molnuș. „Majoritatea startupurilor cumpără echipamente și gadgeturi. Într-un an, se pot schimba foarte multe lucruri. Trebuie să fii vizionar ca să pui în proiect ceva care chiar să mai valoreze ce ai nevoie după un an.”
Statul poate refuza decontarea
Există mai multe motive pentru care agenția poate refuza să plătească decontul (sau poate cere clarificări):
-
Cumperi altceva decât ai declarat în planul de afaceri. Dacă schimbi furnizorul, echipamentele sau caracteristicile lor, ministerul poate refuza plata decontului.
Reprezentanții băncii partenere nu sunt familiarizați cu toate tipurile de echipamente, așa că la verificări pot apărea situații absurde. Irina Molnuș își amintește de un moment în care persoana care trebuia să aprobe decontul a considerat că aparatul de biorezonanță pe care-l cumpărase în proiect era altceva decât se menționa în documente. Aparatul constă în niște senzori care transmit informație la un laptop, care le traduce în text, iar agenția insista că vrea să vadă „un aparat” propriu-zis, nu niște fire.
-
Nu respecți procedura de achiziție.
-
Nu asiguri bunurile cumpărate.
-
Documentele justificative lipsesc sau sunt incorecte. Lipsesc facturi (sau nu sunt emise pe numele firmei finanțate), chitanțe, dovezi de plată, procese verbale de recepție, contracte, polițe de asigurare pentru echipamente.
„Cei care urăsc să facă hârțogăraie s-au plâns că sunt multe hârtii. Comparat cu alte programe, nu sunt așa de multe. Dar oamenii nefiind obișnuiți și învățați cum să facă achiziție corect, faptul că emitem facturi, că păstrăm facturi de la furnizori, că cerem proces verbal de predare-primire de la furnizor, ni se par grele”, comentează consultanta Elena Mocanu.
-
N-ai respectat termenele. De exemplu: ai depus cererea de plată după termenul-limită din contract sau nu ai implementat proiectul în perioada asumată.
-
Ai pus în decont cheltuieli neeligibile. De exemplu: amenajări de spațiu nepermise, cheltuieli personale, bunuri second-hand, TVA neeligibil, ai depășit plafonul pentru o categorie.
-
Există diferențe între planul de afaceri și realitate. Decontul poate fi respins dacă ai schimbat codul CAEN principal al firmei, ai făcut mai puține investiții, ai angajat mai puțini oameni sau nu mai îndeplinești criteriile de eligibilitate (de exemplu, un asociatul s-a schimbat, firma e radiată, ai datorii la stat).
-
Furnizorii nu sunt eligibili. Ai cumpărat de la o firmă aflată în insolvență, radiată sau cu acționari comuni cu firma ta.
-
Nu respecți alte obligații, precum afișarea plăcuțelor informative sau păstrarea documentelor originale.
Recuperarea ajutorului financiar. Adică statul îți cere banii înapoi.
Există o perspectivă care-i sperie pe mulți dintre antreprenori: cum ar fi dacă ai cheltui bani din buzunar pe echipamente și servicii, ai plăti angajați, impozite și contribuții și apoi, dintr-o chichiță birocratică (de exemplu, că nu aveai utilajul în priză când a venit un control), ministerul ți-ar cere banii înapoi, cu tot cu dobândă?
În realitate, spune Elena Mocanu, dacă ești corect și faci ce ai scris în proiect, riscurile ca statul să-și recupereze ajutorul financiar sunt destul de mici. „Foarte rar au cerut banii înapoi. Adică, din ce am auzit eu, trebuie să faci niște chestii grave.”
Despre controalele din perioada de monitorizare, consultanta spune că nu vin neanunțate și că au rolul de a observa dacă te-ai ținut de cuvânt: ai la punctul de lucru echipamentele pe care le-ai cumpărat? Ai doi angajați, dacă ai spus că vei crea două locuri de muncă? „Dacă echipamentele au altă serie numerică, tu trebuie să vii cu act doveditor: s-a stricat echipamentul, furnizorul mi l-a înlocuit, uite aici procesul verbal de recepție. Dacă pleacă un om ai 45 de zile la dispoziție să îl înlocuiești cu altul, ceea ce e destul de flexibil”, explică Elena.
„Cam astea sunt riscuri reale. Restul... e multă încărcătură emoțională, aoleu, aoleu, și ce-ai auzit de la alții.”
Dacă tu stai să le pui pe toate pe hârtie, ești organizat și respecți ce ai zis că faci, ești bine.
Te mai poți înscrie?
Înscrierile la finanțare pentru Start-Up Nation, ediția 2024-2025, sunt deschise pe https://minimis.imm.gov.ro de pe 1 octombrie. Aplicațiile sunt acceptate până pe 10 noiembrie, dar termenul poate fi prelungit la nevoie.
Nu se pot înscrie la finanțare decât persoanele care au absolvit cursurile de antrerprenoriat din prima etapă a programului. Perioada de înscriere la cursuri s-a încheiat pe 25 august 2025.
Din 25.594 de înscriși pentru cursuri, puțin peste 14.000 de persoane fuseseră admise și doar 1.256 le absolviseră până la 1 octombrie.
Iar până la publicarea acestui material, doar 14 firme aplicaseră pentru finanțare în Pilonul II, respectiv 2 pentru Pilonul I.
Sfaturi pentru antreprenori
Deci dacă te gândești să aplici...
- Informează-te foarte bine înainte. „Să ai detalii despre tot ce se întâmplă și să mai vorbești cu cineva care a mai trecut prin proces. Eu, de exemplu, mă folosesc de echipamente, dar cred că, în final, au costat mai mult decât valorează”, spune arhitecta Alexandra Corina Văcărașu.
„Colaborează cu alți antreprenori care au trecut prin această experiență, care e una destul de grea. Dacă aș fi știut atunci ce știu acum, aș fi construit altfel bugetul și mi-aș fi setat altfel așteptările”, spune și Ioana Mihai, fondatoarea Mori. Colive de viață.
- Aplică doar dacă e musai. Adică doar dacă știi că achizițiile pe care vrei să le faci „într-adevăr îți aduce ceva, îți crește afacerea, ți-o completează și îți trebuie neapărat”, spune psihoterapeuta Irina Molnuș.
Numai așa, de amorul artei, categoric nu! Plătești cu bani grei tot ce primești ulterior, sub formă de taxe sau de cheltuieli. Eu am calculat că jumătate din banii pe care i-am primit, îi dau înapoi.
- Implementează cât mai repede cu putință, spune stomatologul Mădălin Ciupitu. „Ce sfat aș da: să aibă fiecare un suport financiar, un backup, e foarte important. Te poți trezi să fie nevoie să faci plăți mai mari, dacă nu ai sprijin de la guvern la momentul potrivit să ai de unde să iei banii.”
Ar mai lua-o de la capăt? „Dacă mi-ar fi zis cineva că o să dureze așa de mult să mi se plătească decontul și o să plătesc cărți de muncă 1 an, probabil n-aș fi aplicat.”
Am învățat că nu te poți baza pe guvern. Asta e lecția ce mai importantă. Hârtia respectivă, contractul pe care l-am semnat, eu înțeleg că n-are nicio valoare pentru Guvernul României.
- Înarmează-te cu răbdare, spune consultanta Elena Mocanu. „Ca orice program de finanțare, nu se întâmplă de azi pe mâine, trebuie răbdare și așteptare.”
- Nu în ultimul rând, fii serios și corect – e sfatul stomatologului Daniel Eftimie, care spune că ar mai aplica din nou la Start-Up Nation, dar nu se mai încadrează în grupul-țintă.
*Surse foto: Dreamstime, Dreamstime, Dreamstime, Dreamstime, Dreamstime, Dreamstime, Dreamstime, Dreamstime
