BRIO, platforma care-și propune să facă din testarea standardizată norma în educația românească, se extinde în școlile din România și plănuiește să scaleze internațional. Am discutat cu Gabi Bartic, CEO BRIO, despre evoluția businessului care a câștigat în 2023 premiul II la „Românii sunt antreprenori”, categoria Running Ops, despre planuri de viitor și despre ce determină echipa să rupă discursul stereotip despre „falimentul” educației din România.
Ce face BRIO?
BRIO® a apărut în 2014 cu misiunea de a introduce o formă mai eficientă și mai echitabilă de evaluare în sistemul de educație românesc. Testarea standardizată, modelul propus de ei, le permite elevilor din clasele I-XII să-și evalueze obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și, astfel, să-și îmbunătățească performanța la examene.
Platforma a fost înființată de Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București. Preocupat fiind de lipsa de performanță a mediului educațional în care învață și copiii lui, Dragoș a fost sfătuit să inițieze el însuși schimbarea pe care vrea să o vadă în sistem. Mai ales că avea atuul unui background foarte solid în proiecte de consultanță pe testarea și evaluarea psihologică și educațională, în Europa și alte trei continente.
BRIO a pornit cu teste la principalele materii – limba și literatura română, matematică, istorie –, iar acum include și teste de geografie, fizică, chimie și biologie. În plus, BRIO oferă pachete create special pentru testările naționale.
Potențialul actual al pieței locale este uriaș – aproximativ 20.000 de școli, peste 200.000 de profesori (plus personal auxiliar) și circa 2,5 milioane de elevi. În prezent, peste 1.800 de școli, aproximativ 1.200 de profesori și respectiv 80.000 de elevi din România folosesc testele BRIO ca formă inițială de evaluare a competențelor. 90% dintre utilizatori sunt din mediul urban
În paralel, BRIO e una dintre componentele principale din Școala A.E.R, un proiect non-profit care vizează organizarea gratuită de cursuri remediale online, pentru elevii români, pe timpul vacanțelor de vară. Cursurile remediale au ca scop recuperarea decalajelor de învățare dintre ceea ce știe elevul și ceea ce se așteaptă de la el, respectiv prevenirea abandonului școlar. Școala A.E.R. adună toate instrumentele necesare pentru desfășurarea corectă a școlii online: un catalog electronic (Kinderpedia), o platformă de generare de cursuri (Livresq) și un instrument de evaluare (BRIO). În cele 4 ediții de până acum, școala a ajuns la peste 7.000 de copii (aproximativ 70% din mediul urban) și 40 de profesori, recrutați special să facă educație remedială, „nu predare seacă”, cum spune Gabi Bartic. Iar rezultatele au fost remarcabile.
Cum se poziționează un business educațional în antreprenoriatul românesc
În 2023, când a participat la „Românii sunt antreprenori” , BRIO avea deja tracțiune, rezultate notabile și un ritm de creștere sănătos. Platforma era folosită ca diagnostic inițial la începutul fiecărui an școlar în Timiș, Iași și Ilfov, și permitea profesorilor să poată personaliza actul didactic.
Chiar dacă ritmul de adopție al platformei nu pare unul uluitor (încă), echipa BRIO nici nu a căutat spectaculosul.
Ai o afacere de 2-5 ani?
Hai cu ea la Românii sunt antreprenori 2025!
Premii în valoare totală de 50.000 €
„Noi am intrat în povestea asta după ce fiecare dintre noi a avut un parcurs serios în zona de business. N-am avut entuziasmul ăla al garajului. Eu nu pot să spun că n-am dormit zile și nopți până când am construit BRIO. N-am avut mirajul unui produs care ne-a sedus”, spune Gabi Bartic.
Echipa care a pus bazele platformei și a dezvoltării constante a businessului, de la stadiul de startup la seed, a fost încă de la început conștientă că scopul lor cu acest business nu e neapărat de a-l construi, ci de a schimba mentalități.
„N-am sperat să creștem peste noapte. Știam că o să avem o poziție inimaginabilă din sistem. Așa s-a întâmplat. Și, cu toate astea, am avut un can do attitude în fiecare zi din viața noastră.”
E un business în care mai mult vorbim despre mentalitate decât despre adopție. Nu discutăm despre cost de achiziție, pentru că nu vorbim despre o achiziție, ci vorbim despre costul de schimbare a mentalității.
Schimbarea de mentalitate ar trebui să se întâmple pe mai multe direcții. Pe de o parte, acceptarea din partea tuturor celor implicați în actul educațional „că evaluăm greșit copiii – fie că îi subevaluăm, fie că-i supraevaluam, neavând standarde”, explică Bartic. „În conștiința lui, fiecare profesor recunoaște că el nu notează la fel ca un coleg de cancelarie; pe de altă parte, lor li se pare normal asta.” În plus, părinții ar putea să înceapă să admită că „nu toți copiii sunt genii”, adaugă CEO-ul. Iar mediul antreprenorial să înceapă să vadă că businessurile din educație chiar pot construi, în ciuda veștilor (mereu) pesimiste din acest sector.
👉 Mai multe despre cum a apărut și s-a dezvoltat BRIO ne-a povestit Dragoș Iliescu, fondatorul platformei, în 2020, după câștigarea programului „Innovators for Children”, organizat de Impact Hub Bucharest, Fundația Botnar și Impact Hub Basel.
Investitorii, față în față cu un business educațional
Atitudinea pieței față de un business în educație e una cu care deja ne-am obișnuit: „Mai ales dacă în jurul meu sunt părinți, toată lumea oftează; toată lumea are exemple de lucruri care nu merg”, menționează Gabi Bartic. Mediul antreprenorial nu face excepție. Doar că echipa BRIO s-a obișnuit.
„Cred că e ceva ciudat pentru ei (pentru investitori – n.r.). Li se pare că la un moment dat o să-mi treacă entuziasmul. Nici măcar entuziasmul – că e o atitudine foarte pozitivă vizavi de schimbare. Eu sunt convinsă că va exista un moment când toată întâmplarea asta va face declic și tot ce am clădit noi va începe să crească spectaculos. Suntem în businessul corect. Le dăm un instrument corect oamenilor.”
Businessul a și crescut, nu peste noapte sau în salturi, ci constant, de la an la an.
Pe de o parte, BRIO a obținut două runde de finanțare prin platforma de equity crowdfunding Seedblink, de 310.000 EUR, în 2020, respectiv 550.000 EUR, în 2022. Între cele două runde, valoarea companiei s-a dublat, ajungând la 5.5 milioane EUR.
Anul 2023, când veniturile au crescut de 3 ori față de anul anterior, a fost și primul am când businessul a înregistrat profit, după 7 ani de existență în piață.
Pe de altă parte, creșterea a apărut „nu schimbând dificultatea testelor sau dându-le părinților ce așteaptă”, observă Bartic. „Ci încercând, prin perseverență, să comunicăm astfel încât să înțeleagă că adopția (testării standardizate – n.r.) e singura soluție. Doar așa putem să ajutăm copiii.”
Cu ce rămâi dintr-o competiție antreprenorială?
Pe de altă parte, participarea la „Românii sunt antreprenori”, a fost ocazia perfectă pentru a lua pulsul pieței. Diversitatea businessurilor înscrise (ca nișe din piață) și posibilitatea de afla cum se poziționează ele sau cum au reușit să se maturizeze se numără printre atuurile unei astfel de competiții.
Mă interesează ca mediul de business să vadă BRIO ca o alternativă și ca din ce în ce mai mulți oameni să se gândească că pot să investească corect în educație.
👉 Cum profiți la maximum de participarea la astfel de evenimente, ca antreprenor? Am scris pe larg aici.
Când businessul tău n-are competitor...
La momentul intrării pe piață, în 2016, BRIO era singurul produs de acest gen din România.
Astăzi, 9 ani mai târziu, BRIO continuă să fie singurul produs de acest gen din România.
14,26% dintre businessurile respondente în cadrul studiului „Profil de antreprenor 2024” realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România, activează în domeniul educației. Niciunul nu e competitor direct pentru BRIO.
Lipsa concurenței ar putea părea un avantaj, la prima vedere. O cale deschisă spre o dezvoltare rapidă, fără hopuri. Totuși, lipsa competiției din piață poate însemna, printre altele, un business prea nișat, un business prea avansat pentru piața pe care se dezvoltă, sau chiar un produs de care piața nu are nevoie. Toate sunt motive pentru care startupurile eșuează în primii ani de existență.
Or, în 2016, BRIO intra pe piață pe „un teritoriu care nu doar că nu există, dar care are, la un nivel de bază, un stereotip”, spunea fondatorul Dragoș Iliescu: nu poți vorbi despre afaceri în educație.
„Faptul că suntem singuri pe piața asta nu ne ajută cu nimic”, spune azi Gabi Bartic. De aceea, cea mai mare parte din munca echipei a fost pe comunicare și educare (schimbarea amintită a mentalității), pe construirea unei categorii în care să se încadreze un astfel de produs și pe forțarea adopției. „Ceea ce dublu de complicat”, adaugă CEO-ul.
Mi-aș dori să fim din ce în ce mai mulți oameni care vor să schimbe mentalități, să schimbe lucruri în educație. Astfel încât să nu fac doar eu vălușoare, ci să facem un tsunami, astfel încât schimbarea să fie mai rapidă.
Impactul actual al testelor standardizate BRIO
Platforma BRIO e construită pe paradigma Item Response Theory (IRT), o metodă statistică folosită pentru a crea teste și a evalua performanța celor care le susțin. Spre deosebire de metodele tradiționale de testare, IRT nu tratează toate întrebările/cerințele (adică itemii) ca având aceeași dificultate, ci analizează relația dintre dificultatea fiecărui item și nivelul de cunoștințe al persoanei testate.
Fiecare item are un nivel de dificultate specific, iar modelul IRT evaluează cât de probabil este ca un elev cu un anumit nivel de cunoștințe să răspundă corect. Pe baza răspunsurilor date, testul estimează nivelul real de competență al elevului.
De ce e preferabilă testarea standardizată testării clasice?
Testarea standardizată oferă o măsurare mai precisă a abilităților fiecărui elev. Sistemul clasic de testare „îngrămădește toți copiii, așa cum facem acum la examene, între 8 și 10; discriminează la 2 sutimi, care sunt de un echivoc incredibil”, spune Gabi Bartic. „În momentul ăsta, sistemul românesc de educație spune că 600.000 dintre copiii români sunt între 9,50 și 10. Deci aproape jumătate dintre copiii de gimnaziu și liceu sunt geniali, sunt supradotați. Le spunem că n-au unde să mai crească, pentru că nu poți să-i spui unui copil cu media 10 că mai trebuie să învețe.”
Or testarea standardizată e despre „cât am învățat, exact atât am luat; cât știu, exact atât se vede acolo, și se vede și ce trebuie să fac ca să știu mai mult, ca să iau mai mult data viitoare”, explică CEO-ul BRIO.
👉 Vezi aici cum arată un raport de evaluare BRIO, pentru disciplina matematică de clasa a VII-a.
Tot testarea standardizată elimină subiectivitatea legată de cât de îngăduitor sau de dur e profesorul, modul în care sunt alese subiectele de testare, dispoziția corectorului (care, de obicei, a și compus subiectele testului) sau notele date pe criterii de aspect fizic.
„Se dau note alandala, care nu sunt neapărat măsura competenței. Avem zeci de exemple de copii din școli diferite cu note mai mari pe același tip de efort. Ceea ce ne duce la concluzia că școala este nedreaptă față de copii într-un fel sau altul”, completează Bartic.
Cu pași mărunți, dar siguri, spre adoptarea testării standardizate
Lipsa educației antreprenoriale în școlile noastre (care ar permite sistemului public să fie mai permisiv față de colaborarea cu businessurile din această nișă), dar și dimensiunea sistemului sunt printre principalii factori care impun un ritm lent de adoptare a acestui tip de testare. Din nou, echipa BRIO se aștepta la asta.
„Orice schimbare într-un sistem mare e foarte complicată. Sistemul de educație e cel mai mare din stat, în orice stat, ca număr de oameni implicați. Sistemul ar trebui, așadar, să facă un pas în spate și să spună: noi nu știm să evaluăm, pentru că nu avem standarde, nu avem instrumente cu care să evaluăm toți copiii la fel; notele pe care le dăm sunt arbitrare”, spune Bartic.
Sistemul a făcut acest pas în spate. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 menționează că „evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028.”
Până în momentul în care efectiv fiecare profesor va folosi la clasă un instrument standardizat pentru a nu mai folosi nota fie ca măsură coercitivă, fie ca o presiune față de copil să învețe mai bine, fie ca o gratificare, e o cale foarte lungă.
Cum arată rezultatele celor care folosesc BRIO
Rezultatele colectate de BRIO atât din testarea inițială operată de școli publice din Timiș, Iași, Ilfov, precum și în proiectul ROSE al Ministerului Educației de prevenire a abandonului școlar sau în Școala A.E.R, au arătat că, în unele cazuri, elevii (și părinții lor) nu își cunosc adevărata măsură a cunoștințelor.
„Tu crezi că ai un copil perfect și copilul vine de la testarea inițială (cu BRIO – n.r.) cu 8.30, să zicem. Ai tendința să dai vina pe test, să spui că e prea greu. Când faci 2 pași în spate și te uiți pe raport și vezi ce a greșit copilul, și îl pui să refacă testul (dacă poate să mai facă probleme de tipul celor greșite), îți dai seama că, de fapt, nu testul e vinovat. Ci faptul că tu ai avut așteptarea ca el să aibă 10.”
Și apoi știi unde mai are de lucrat. O metodă de măsurare a impactului unor astfel de testări standardizate inițiale e faptul că părinții devin ulterior utilizatori BRIO, pentru a urmări progresul copilului.
Cât despre elevii care au participat la proiectele de educație remedială care folosesc BRIO ca instrument de evaluare, pe perioada verii, scorurile lor la română și matematică au crescut în medie cu 30 de puncte, pe o scară de la 1 la 100. „Pentru unii copii, este o trecere de la «nu o să iau examenul» la «sigur iau examenul»”, spune Bartic.
Utilizarea AI în dezvoltarea de produse
În 2024, BRIO a reușit extinderea testării inițiale în mai multe județe, fără probleme tehnice, „un rezultat spectaculos în ciuda milioanelor de teste zilnice”, spune Bartic.
De asemenea, a reușit să reconfigureze produsul și să migreze din Amazon în Azure, cloudul Microsoft, un salt tehnologic major pentru business.
Pe parcursul lui 2025, ne-am putea aștepta, în primul rând, la lansarea unei experiențe gamificate de învățare și testare a matematicii.
Dezvoltarea a început acum mai mulți ani, iar produsul a fost testat și e aproape gata de lansare. Se cheamă „Odiseea”, se adresează claselor I-VIII (va fi extins și pentru liceu) și va permite copiilor să fie parte din povestea jocului, pentru face mai ușoară asimilarea acestei materii.
foto: Interfața produsului Odiseea
Dezvoltarea produsului s-a bazat preponderent pe AI, în 2 direcții bine stabilite: generarea de itemi și rezolvarea lor. „Prima este generarea programatică de itemi (cerințe propriu-zise, succesiunea de problemă + format de răspuns + rezolvare – n.r.). Asta înseamnă că un item de matematică a cărui dificultate noi o știm poate să genereze, prin intermediul AI, sute de mii de alți itemi similari ca dificultate, astfel încât copilul nu este niciodată expus unui item repetitiv în joc”, explică Bartic.
De asemenea, „în momentul în care copilul rezolvă greșit un item, îi dăm rezolvarea prin inteligența artificială. Dacă există raportare că această rezolvare e greșită, investigăm împreună cu profesorii din colectivul nostru științific pentru soluția corectă.”
Dacă „Odiseea” va funcționa conform așteptărilor, tot cu ajutorul AI experiența poate fi replicată ușor pentru celelalte materii din portofoliul BRIO, în special cele de științe reale.
Un alt proiect în dezvoltare e funcția de automated essay scoring, care permite elevului să scrie un eseu a cărui corectură se face automatizat. Produsul se aliniază cu modul de testare din instrumentele internaționale de limbă (de exemplu TOEFL sau teste similare de limbă engleză), adoptând parametrii la care se uită specialiștii străini și adaptându-i la spațiul și cerințele din spațiul românesc educațional.
„Avem în acest moment vreo 300-400 de parametrii la care ne uităm când evaluăm un eseu. Cred că o să îi dăm drumul în cursul acestui an școlar”, a specificat Bartic.
Scalarea pe piețe internaționale
foto: Item din Odiseea
Experiența gamificată de învățare a matematicii poate fi ușor transpusă în alte limbi. Chiar dacă testarea în formă gamificată nu poziționează BRIO ca un diferențiator, știința din spatele produsului, da! Și aceasta va fi, pentru BRIO, rampa de scalare pe piețe internaționale, crede CEO-ul.
Primele țări vizate sunt Polonia și Republica Moldova, unde nu există încă instrumente standardizate. BRIO poartă, de asemenea, discuții incipiente cu spațiile arabe, unde ar fi însă necesară mai multă prezență locală – un aspect pe care echipa nu îl poate acoperi momentan.
„Există quizz-uri de matematică, dar există puține jocuri. Există și mai puține locuri în care jocurile astea au în spate știință”, spune Bartic. „Ce ne face pe noi diferiți este știința din spate, care este absolut impecabilă și răspunde ultimelor descoperiri științifice din zona asta.”
foto: Diana Matache; BRIO
