În săptămâna când festivalul Beach, Please! a generat din nou discuții controversate, îți spunem cât câștigă anual firmele lui Selly și Gheorghe Carabelea, organizatorii acestuia. În plus, vorbim despre taxele vamale pe care vrea să le impună Donald Trump bunurilor europene. La final, psihologul Corina Chirileasa ne povestește despre singurătate și cine sunt oamenii cu care poți vorbi atunci când ți-e greu, ca antreprenor.
- Trump vrea o taxă vamală de 30% pe bunurile din UE. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, vrea să impună o taxă vamală de 30% pentru produsele importate din Uniunea Europeană. Pentru România, impactul aceste măsuri ar fi creșterea gradului de incertitudine, a inflației și o creștere economică redusă, conform experților. Țara noastră trimite doar 2,5% din totalul exporturilor către SUA, dar furnizăm bunuri pentru industriile de export ale Germaniei, Franței și Italiei – în special în sectoarele de echipamente electrice, auto și produse chimice. Astfel, o contracție a importurilor americane în urma impunerii tarifelor va avea un efect asupra economiei românești, prin partenerii terți din zona euro. Ca reacție la anunțul lui Trump, miniștrii UE au convenit să negocieze până la 1 august cu SUA, pentru a evita aceste tarife care ar distruge comerțul transatlantic. În plus, Uniunea a suspendat temporar propriile măsuri tarifare, anunțate ca răspuns la tariful de 25% impus de Washington în primăvara acestui an pe oțelul, aluminiul și automobilele importate din State. Acestea urmau să fie impuse produselor americane începând din 14 iulie, dar vor intra în vigoare abia la 1 august, dacă nu se ajunge la un acord cu Trump. În paralel, peste 12 ţări membre UE vor ca blocul comunitar să activeze taxele vamale, cel mai puternic instrument comercial de care dispune, dacă cele două părţi nu vor reuşi să ajungă la un acord acceptabil. UE este cel mai mare partener comercial al Statelor Unite. Cele mai mari exporturi europene către SUA sunt medicamentele, autoturismele, avioanele, produsele chimice, instrumentele medicale și băuturile alcoolice. Valoarea produselor și serviciilor vândute de blocul comunitar Americii a fost de 1.680 de miliarde de euro în 2024, conform Eurostat.
- Cât câștigă anual Selly și Gheorghe Carabelea, organizatorii Beach, Please!. Cei doi organizatori ai festivalului Beach, Please! – Andrei Șelaru, adică Selly, și Gheorghe Carabelea – au avut împreună afaceri de aproape 48 de milioane de lei, în 2024, conform datelor de pe termene.ro. Suma înseamnă aproape 10 milioane de euro și reflectă succesul festivalului, dar și dezvoltarea unor afaceri conexe din zona media, publicitate și entertainment. Anul trecut, Carabelea a avut venituri de 37,38 milioane de lei, cu 136% mai mult față de 2023. Principala sursă de venit a antreprenorului este firma Urban Nights SRL, activă în domeniul spectacolelor și evenimentelor culturale. Prin această societate a fost organizat recent și festivalul Beach, Please!. Firma nu are datorii, iar în 2024 a avut un profit de 690.000 de lei. Firmele lui Selly au avut o cifră de afaceri de 10,56 milioane de lei, anul trecut, în creștere cu peste 300% față de 2023. Andrei Șelaru a reușit să își transforme notorietatea câștigată online într-un portofoliu de business solid, adaptat la noile forme de consum media. Festivalul Beach, Please! are loc anual la Costinești, din 2022 încoace, și a devenit un fenomen cultural și muzical controversat, care atrage zeci de mii de tineri.
- Volumul de investiții în Europa Centrală și de Est (ECE) s-a dublat, în 2024. Regiunea a înregistrat un avans considerabil pe toate segmentele pieței de capital: investiții, dezinvestiții și fonduri obținute prin fundraising. Astfel, în 2024, valoarea totală a investițiilor din regiune a fost de 2,83 de miliarde de euro – o creștere de 50% față de anul anterior, potrivit unei analize a pieței de capital privat din ECE realizată de Invest in Europe. Valoarea reprezintă 2,2% din totalul investițiilor raportate în toate țările europene la un loc. Achizițiile de acțiuni au fost cele mai importante, crescând cu 79%, până la aproape 2 miliarde de euro. În ce privește strângerea de fonduri, regiunea a înregistrat o creștere majoră: capitalul strâns a crescut cu 66%, ajungând la 1,42 de miliarde de euro. Totuși, numărul companiilor care au primit investiții a scăzut cu 34%. Acest lucru s-a datorat în principal unui număr mai mic de tranzacții de capital de risc. Însă tranzacțiile care au avut loc au fost mai mari, atât în ceea ce privește achizițiile de acțiuni, cât și capitalul de risc și capitalul de creștere. România a atras, în ultimii 2 ani, investiții totale de circa 255 de milioane de euro (pentru un număr de aproximativ 58 de companii), în principal prin achiziții de acțiuni, arată raportul. În ce privește dezinvestițiile, acestea au însumat circa 143 de milioane de euro, o bună parte din ei strânși din vânzări comerciale.
- Dedeman a cumpărat rețeaua Praktiker Hellas din Grecia. Achiziția reprezintă primul pas de extindere internațională pentru liderul pieței de bricolaj din România. Negocierile au durat mai multe luni de zile, iar achiziția s-a făcut la peste 130 de milioane de euro. Oferta fondatorilor Dedeman a depășit ofertele făcute de giganți din domeniu precum Leroy Merlin și Videolux Holding (Technopolis) din Bulgaria. Praktiker Hellas, lider pe piața DIY din Grecia, include o rețea de 17 magazine fizice și un magazin online, un portofoliu de peste 50.000 de produse și servicii complementare și peste 1.200 de angajați la nivel național. Odată cu această achiziție, Pavăl Holding, compania-mamă a Dedeman, devine cea mai importantă de pe piața de bricolaj din Grecia. Frații Pavăl au ținut să dea asigurări că Dedeman va continua să se extindă la nivel local, prin deschiderea de noi unități acolo unde va exista cerere din partea clienților.
Doza de inspirație
În acest episod, îți aducem o doză de inspirație de la un antreprenor: Gabriel Barta, fondatorul companiei de biotehnologie Rongo Design, care a câștigat (în mai anul acesta) premiul I la competiția Startarium Românii sunt antreprenori.
Gabriel are 35 de ani, locuiește în Cluj-Napoca și lucrează în cercetare, la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. E și mare băutor de cafea, motiv pentru care a început să se gândească la metode de a valorifica zațul produs de numeroasele cafenele din Cluj.
Într-o revistă de biotehnologie, a găsit prin 2020 ideea de a produce materiale de construcții pe bază de miceliu: „Am zis «OK, mi se pare ceva interesant». M-am dus în pădure (eu locuiesc într-o zonă în care am pădurea foarte aproape), am identificat că s-ar putea pe scoarța unui copac să găsesc o chestie care să mă ajute să mă duc în zona de care citisem în articolul respectiv și faza a fost că ne mutam într-o casă nouă și aveam o cameră goală. Am luat o caserolă, am pus zaț de cafea, am rupt interiorul ciupercii din pădure și am uitat de ea vreo 3 săptămâni. Când am ajuns era o chestie albă în caserolă și deja se usca la suprafață, am lovit-o încet și părea dură. Așa am început să intru mai mult în lumea asta a ciupercilor”.
Apoi a luat un credit, și-a făcut un laborator și 4-5 ani a experimentat cu zaț de cafea și miceliu. Așa a creat un proces prin care acum produce panouri ce pot fi folosite în construcții: mai întâi combină miceliul cu substratul, care e un amestec de zaț de cafea, rumeguș și reziduuri agricole. Pasul doi este faza de creștere în matrițe create special la fabrică: miceliul, ajutat de vitamine și de o anumită umiditate, își face treaba ca în habitatul lui natural și populează substratul.
Procesul este carbon-negativ – adică elimină mai mult dioxid de carbon din atmosferă decât produce – și creează panouri care pot fi pentru izolație și placări interioare. Produsul este 100% natural, îmbunătățește aerul din încăperi, izolează termic și fonic mai bine decât polistirenul. În plus, este foarte ușor.
Alt produs marca RongoDesign sunt ambalajele, iar cu aceeași tehnologie se pot crea corpuri de iluminat sau decorațiuni interioare. Pe viitor startupul va produce și panouri de exterior, acoperite cu ceară de albine. Tehnologia este patentată la nivel național și firma urmează să extindă patentul și la nivelul Uniunii Europene.
Momentan, RongoDesign face produse la comandă și marea majoritate se vând în afara țării. Planul este să scaleze, să-și facă o unitate de producție mai mare, automată, și să diversifice portofoliul. Pentru asta are nevoie de investiții – dar nu de la oricine. Gabriel Barta caută partenerul potrivit, cu care să fie pe aceeași lungime de undă și alături de care să poată valorifica potențialul inovator al startupului pe care l-a creat.
Descoperă mai multe despre RongoDesign și planurile cincinale ale lui Gabriel Barta în articolul de pe site!
Doza de wellbeing
Psihologul clinician Corina Chirileasa (coach acreditat și psihoterapeut în formare) îți explică în acest episod cu cine poți vorbi atunci când ți-e greu, în business.
Sentimentul de singurătate atunci când iau decizii grele sau au responsabilități zi de zi a devenit, din păcate, foarte frecvent printre antreprenori, pentru că asta aud cel mai des în terapie sau consiliere, de la antreprenori: „N-am cu cine să vorbesc”. Chiar și cei care au echipe mari sau colaboratori apropiați, simt că poartă greul singuri. Și nu vorbim doar despre probleme, vorbim și despre reușite, despre toate lucrurile trăite în tăcere, dar mai degrabă în culise.
De multe ori, antreprenorii nu vorbesc nici cu prietenii, nici cu familia despre ce se întâmplă în business, pentru că vor să țină lucrurile separate sau se tem că nu ar fi înțeleși. Adevărul că e că lipsa unei rețele de suport afectează profund nu doar sănătatea mentală și fizică (a ta, ca antreprenor), dar și sănătatea businessului.
Chiar dacă ești singurul antreprenor din afacerea ta, asta nu înseamnă că trebuie să fii singur în povestea asta. Poți să-ți creezi o rețea de suport și poți începe cu oameni care trec prin provocări similare, nu neapărat din același domeniu. Important e să simți că poți să vorbești cu ei pe bune și să cauți relațiile acelea autentice, dincolo de networkingul de suprafață, ca să ajungi să ai 1-2 persoane în care să ai mare încredere și cu care poți să vorbești despre ce te apasă în business. Apoi poți să-ți creezi o echipă (eu îi zic echipa invizibilă), în care să fie:
- un psiholog/terapeut cu care să explorezi ce simți, ce duci în spate, tipare, blocaje și să schimbi lucrurile astea; recomand să ai întâlniri regulate, nu doar atunci când arde ceva; așa o să poți să previi crize, o să te poți regla mult mai repede;
- un coach care să te ajute să-ți păstrezi direcția, să setezi obiective, să-ți deschizi opțiuni noi și să vezi zonele alea care-ți sunt nevăzute ție;
- un consilier de business sau alt antreprenor cu care să te sfătuiești strategic, să discuți idei și opțiuni și cu care să te întâlnești regulat.
Dacă ai deja o echipă cu care lucrezi în businessul tău, găsești acolo o persoană de încredere, care poate prelua temporar de la tine anumite activități, ajut-o să vadă lucrurile așa cum le vezi tu și – în timp – o să poți să vorbești și cu acea persoană, să-i împărtășești dificultățile tale.
Dacă în procesul ăsta descoperi că, de fapt, ți-e greu să împarți responsabilitatea sau să vorbești despre afacerea ta mai în detaliu, despre dificultățile tale, vreau să știi că acestea pot fi convingeri și tipare relaționale pe care le poți schimba, atunci când lucrezi cu tine. Nu ești nici singur, nici singură: ai nevoie doar să cauți și să alegi acei oameni care să meargă alături de tine.
Apasă Play și află mai multe de la Corina Chirileasa, în episodul 49 din „Pastila de antreprenoriat”!
Gazda episodului a fost Maria Bercea (Content Curator @Startarium & Impact Hub Bucharest). Îți dăm întâlnire în fiecare vineri pe Spotify, YouTube, Apple Podcasts și, bineînțeles, pe site-ul Startarium.
La acest podcast au contribuit Monica-Ioana Buzea, Sînziana Mihalache (știri), plus toată echipa Startarium & Impact Hub Bucharest.
Grafica: Adina Stroe
Muzica: Stocktune
