PurposeTech este singurul fond de investiții din Europa Centrală și de Est pentru startupuri very early-stage și pre-seed, axate pe impact: sănătate, educație, sustenabilitate. Am stat de vorbă cu Fred Fous (Fondator & General Partner PurposeTech) despre ce caută la fondatorii în care investește, despre wellbeing-ul antreprenorial și de ce investițiile de capital de risc nu sunt soluția pentru orice startup.
Pentru PurposeTech, România este una dintre cele trei piețe principale pe care se concentrează. Echipa nu a investit încă într-o afacere autohtonă (deși a evaluat câteva zeci). Dar antreprenorii români care au startupuri very early-stage și pre-seed, axate pe impact (sănătate, educație, sustenabilitate), pot obține până la 100.000 de euro din partea acestui fond de capital de risc prin intermediul noului accelerator marca Impact Hub Bucharest/IHB: Impact Creators.
Acesta este cea mai nouă inițiativă marca IHB, care oferă infrastructura necesară (primul spațiu de coworking din România) și organizează constant programe pentru antreprenorii aflați la început de drum (acceleratoare și incubatoare). Impact Creators acceptă startupuri axate pe impact, care au dezvoltat deja un MVP. Înscrierile se fac aici, până pe 24 octombrie; cele 20 de companii selectate vor participa la 2 zile de bootcamp, la București (4 decembrie 2024 și 23 ianuarie 2025). Acceleratorul se finalizează cu un Pitch Day (5 februarie 2025), în urma căruia un business dintre cele 7 care s-au evidențiat în program poate primi o injecție de capital din partea PurposeTech.
👉 PurposeTech a fost fondat în 2023 de Fred Fous și Impact Hub Cehia. Cele două entități mențin în continuare un parteneriat strâns, deci startupurile în care investește fondul beneficiază de uși deschise și acces la o rețea vastă de experți.
În ce a investit PurposeTech, până acum
În ultimii 2 ani, fondul de investiții ceh creat de Fred Fous la începutul lui 2023 a evaluat 1.100 de companii și investit în 5:
- Mamio (Republica Cehă) – un marketplace comunitar, un fel de Tinder pentru mămici, care le ajută să-și gestioneze mai ușor viața, de la nașterea copilului, până la vârsta de 6 ani;
- Femble (Austria) – o platformă holistică pentru sănătatea feminină, care oferă sfaturi avizate de experți și personalizate;
- eNOugh (Marea Britanie/Republica Cehă) – un badge smart pentru siguranța personală, în special a femeilor, care se poartă pe haine, poate descuraja atacatorii, suna automat la poliție sau contacta pe cineva din familie;
- EarthCare (Macedonia de Nord) – o platformă climatică menită să ajute asiguratorii și companiile imobiliare să evalueze riscul climatic (inundații, incendii sau alte fenomene extreme) al oricărui loc din lume;
- Tingit (Lituania) – care promovează reparațiile vestimentare rapide și ușoare (filmezi articolul deteriorat, primești o cotație de preț, îl lași într-un locker, este ridicat, reparat și îți este returnat).
Fred Fous (39 de ani) a fost fondator timp de aproape 20 de ani, a avut 6 companii și acum gestionează un fond de investiții – deci are o afacere asemănătoare unui B2B, care investește în alte afaceri, cu scopul de a avea un profit de 3-6 ori mai mare ca injecția inițială de capital. Este un investitor în talente, care caută oameni obsedați de problema pe care vor să o rezolve și sunt calificați să o rezolve. Descoperă mai jos de ce crede Fred că nu poți fi un investitor bun dacă nu ai fost la rândul tău antreprenor și de ce adevărata inovație poate veni doar de la fondatorii de startupuri, chiar dacă peste 90% dintre ele eșuează!
👉 Înțelege din articolul nostru ce tip de investitor privat îți poate ajuta startupul, în funcție de stadiul afacerii tale: un Business Angel, un fond Private Equity sau de Venture Capital.
Ai o afacere de 2-5 ani?
Hai cu ea la Românii sunt antreprenori 2025!
Premii în valoare totală de 50.000 €
Startarium.ro: De ce investește PurposeTech în startupuri very early-stage, din educație, sănătate și sustenabilitate?
Fred Fous: Este o combinație de mai mulți factori. Unul dintre ei este clar legat de interesele mele: am fondat 6 companii, unele dintre ele în educație. Majoritatea aveau un scop mai profund, un impact social mai profund în ADN-ul companiei, este un lucru la care țin foarte mult. În plus, simt că întotdeauna sunt mai eficient în etapele foarte timpurii: când ai o idee sau observi o oportunitate, construiești o echipă mică în jurul ei, creezi un produs, găsești primii clienți. Cea mai mare companie pe care am construit-o avea în jur de 60 de angajați când am vândut-o, la finalul unei călătorii de 10-12 ani. Și cel mai mult mi-au plăcut primii 2-3 ani, pentru că atunci a avut loc construcția propriu-zisă.
S: Ce ar trebui să facă fondatorul unui startup în unul dintre aceste trei domenii, care vrea o investiție de la PurposeTech?
F.F.: Am creat un proces pentru a petrece foarte puțin timp la început cu startupurile și fondatorii, iar cu cât vedem mai mult potențial și cu cât există mai mult interes reciproc, cu atât le dedicăm mai mult timp. Startupul ia legătura cu noi sau invers: avem un formular de aplicație pe website, durează câteva minute să-l completezi. Primim aplicația și invităm aproximativ 50% dintre startupuri la un prim apel, care durează 10-15 minute. Apoi invităm iar cam 50% dintre companii la un al doilea apel, de 30-45 de minute. După al doilea apel, avem o analiză inițială, în urma căreia producem un document de o pagină, pentru uz intern, în care înțelegem oportunitățile-cheie pe care le vedem la acel startup și riscurile principale, apoi trimitem analiza comitetului nostru de investitori – care ia decizia finală.
Sunt multe capete implicate în acest proces, pentru că e ceva foarte subiectiv. Mie mi-e ușor să mă îndrăgostesc de un fondator, de o idee. De aceea avem un comitet de investiții (eu, doi dintre investitorii noștri și un observator), care este mai obiectiv, pentru că nu toți membrii au făcut parte din procesul inițial. Decizia finală aparține comitetului.
S: Ce te determină pe tine să investești într-un startup?
F.F.: Mă concentrez pe echipă și oameni. Caut talente excepționale, oameni care sunt obsedați de problema pe care vor să o rezolve și sunt calificați să facă asta. Chiar dacă nu îmi place termenul de „impact” în investiții, în cele din urmă, dacă sprijinim oameni care rezolvă probleme societale, nu contează cum îi spunem.
S: Ce te determină să respingi o investiție?
F.F.: Oamenii pot să se supraevalueze, să fie foarte încrezători, chiar să nu spună adevărul. Nu mint prostește, ci într-un mod inteligent. Ceea ce e rău, pentru că atunci când cineva minte despre lucruri care nu contează atât de mult inițial, ce vor face mai târziu? Pot fi detalii subtile: poate povestea lor de viață nu se potrivește complet sau poate nu vorbesc despre anumite aspecte ale afacerii sau ale pieței, pe care presupun că investitorii nu le-au cercetat în profunzime.
S: Practic, ești și psiholog sau profiler part-time.
F.F.: Eu spun că sunt investitor în talente. Pentru că apărem în peisaj foarte devreme, în stadiul pre-seed. Poate există o echipă formată din două persoane, poate ai ceva bani de la părinți sau de la prieteni și există o idee. Există o oarecare tracțiune foarte timpurie, poate o listă de așteptare sau poate s-au derulat câteva campanii, un prototip foarte rudimentar a ceea ce încerci să construiești. Deci e vorba doar despre oameni, talentul lor, ambiția lor, angajamentul lor față de acea cauză. Încercăm să intrăm în mintea oamenilor și să evaluăm dacă sunt excepționali.
Interesant este că investițiile de capital de risc (Venture Capital) nu sunt potrivite pentru orice startup. Și asta nu înseamnă că doar cei mai buni oameni atrag investiții VC. Poți construi multe companii de succes, care au impact, dar care nu sunt compatibile cu investițile Venture Capital, pentru că VC-urile au nevoie de o creștere exponențială. Trebuie să scalezi, să devii o companie evaluată la sute de milioane de dolari, dacă nu mai mult. Pentru a face asta, trebuie să fii capabil să scalezi, deci trebuie să fii o companie tech.
S: Ce sfaturi ai oferi unui fondator care vrea finanțare de la un fond VC?
F.F.: Primul ar fi legat de founder-market fit: cât de calificați sunt fondatorii să rezolve problema dintr-o anumită piață, cât de bine înțeleg piața, problema și dacă au experiență sau relații în acel domeniu. Cu excepțiile de rigoare (când activezi în nișe emergente), fondatorii trebuie să se ocupe de o problemă pe care o înțeleg bine. În al doilea rând, atunci când începi să strângi capital, trebuie să știi ce vinzi: strângi bani cu un obiectiv clar, pentru o anumită perioadă de timp. Trebuie să ai ipoteze de testat, o bună înțelegere a pieței și să fii pregătit de procesul de finanțare.
Atunci când vorbești cu investitorii, nu e ca și cum dacă primești un refuz, acel investitor nu va investi niciodată în tine. Păstrăm contactul cu zeci de fondatori pe care îi considerăm talentați, dar care nu sunt încă pregătiți. Dar, dacă decid să investească, investitorii vor fi implicați în compania ta, deci trebuie să fii pregătit pentru asta.
S: Cât de mult se implică un investitor în afacerile finanțate: apare micro-managementul sau presiuni generate de acest raport?
F.F.: Există o vorbă în lumea VC-urilor: „Nu face rău fondatorilor”, pentru că un investitor ar trebui să adauge plus-valoare. Dar oamenii au opinii; și eu am opinii despre ce-ar trebui să facă fondatorii mei. Dar există o linie fină între a oferi feedback, sugestii și a spune: „Hei, îți dau banii ăștia, deci trebuie să faci exact ce spun eu”.
Atunci când intră într-o rundă de finanțare, investitorii preiau aproximativ 20% dintr-o companie, iar restul de 80% (adică majoritatea) rămâne fondatorilor. Așadar, compania este în continuare a fondatorilor, nu a investitorilor. Eu am investit banii mei în fond, dar și banii altora. Sunt responsabil față de investitorii mei – aproximativ 20 de oameni. Deci este ușor să simți că trebuie să te asiguri că banii sunt cheltuiți bine, că ideea funcționează, că produsul se vinde și crește internațional. Dar, în cele din urmă, fondatorul știe cel mai bine. Dacă investitorii cred altceva, se păcălesc singuri. Este un echilibru foarte greu de atins.
S: Cum ar trebui un startup să abordeze creșterea, după ce a primit o investiție?
F.F.: Cred că asta ține de ce ziceam mai devreme – faptul că nu strângi fonduri pentru startupul tău, ci strângi fonduri pentru a implementa o anumită strategie în cadrul lui. Mergi la investitori și spui: „Hei, asta încerc să construiesc și asta vreau să realizez în următoarele 18 luni” (asta este perioada tipică de timp). Desigur, lucrurile se schimbă în timp, dar chiar dacă planul se schimbă, ar trebui să fie clar de la început ce se va întâmpla măcar în următoarele 2-3 luni. Un fondator de succes trebuie să găsească mereu cea mai bună soluție disponibilă, iar un investitor bun nu e convins că știe mai bine decât fondatorul cum să construiască o afacere.
S: Ce mai oferiți fondatorilor, în afară de finanțare?
F.F.: Încercăm să fim reactivi, dar nu în sensul de a aștepta până când fondatorii ne cer ajutor. Eu îi contactez pe fondatorii noștri de 1-2 ori/lună: avem un apel de 40-45 de minute, în care fac mentorat, discutăm despre noutăți, despre lucrurile care au mers bine și despre ce probleme întâmpină. Uneori am răspunsul, alteori le pot face legătura cu cineva care să îi ajute, iar alteori nu-i pot ajuta cu nimic, dar sunt acolo. Fondatorii au nevoie să știe că cineva crede în ei, de aceea este foarte important ca un investitor să nu înceapă să pună întrebări stupide sau să le reproșeze lucrurile care nu au mers bine – pentru că ceva poate merge prost în fiecare zi și, de obicei, lucrurile merg mai des prost decât bine. Cred că un investitor bun oferă și sprijin psihologic. Nu pretind că sunt terapeut, dar este important să ai un anumit nivel de empatie față de dificultățile prin care trec fondatorii.
S: Câte startupuri ați evaluat până acum și în câte ați investit?
F.F.: Am început fondul în februarie 2023, de atunci am evaluat 1.100 de startupuri și am investit în 5 – deci rata e de 0,5%. În primele 11 luni, am văzut aproximativ 600 de startupuri. Am investit în patru dintre ele. Iar anul acesta am văzut încă 500, poate terminăm anul cu 800, în total. Interesant este că aproximativ 60% dintre startupurile pe care le evaluăm sunt fondate și conduse de femei, iar 4 din cele 5 investiții pe care le-am făcut până acum sunt în businessuri conduse de femei. Conform stereotipurilor, bărbații sunt motivați de putere, mărime și ego. Femeile se concentrează mai mult pe esența lucrurilor și de aceea cred că vedem multe femei care vin cu aceste idei de startupuri, pentru că ele caută un sens mai profund.
S: Ai evaluat vreun startup românesc?
F.F.: Da, zeci de companii. Cred că în jur de 15% din fluxul nostru vine din România. Din păcate, încă nu am investit într-un startup românesc. Sper ca asta să se schimbe. Cred că încă nu vedem cele mai bune idei de startupuri românești, pentru că sunt finanțate de fonduri locale.
S: Ai observat anumite tipare specifice startupurilor din CEE?
F.F.: Deși e un stereotip, fondatorii din regiunea noastră au abilități tehnice foarte bune, dar vedem mai puțin oameni puternic orientați spre business, care să observe o oportunitate și să construiască o afacere în jurul ei, pentru a vinde viziunea investitorilor. În Balcanii de Vest de exemplu, există multă energie, dar de multe ori nu există o înțelegere profundă a pieței. Mă întâlnesc uneori cu oameni care sunt vânzători foarte buni, dar tind să fie puțin cam superficiali apropo de pitching. Se concentrează mult pe vânzare, dar nu neapărat și pe ce vând, nu există o fundație solidă în spatele prezentării lor. Apoi, când discuți 15-20 de minute cu ei, îți dai seama că nu înțeleg pe deplin piața și nu au o idee clară. În anumite regiuni, acest lucru este întâlnit mai frecvent: de exemplu, în Balcani se pune mult accent pe pitching.
👉 Tu ai un pitch deck? Folosește instrumentul nostru, pentru a-ți construi unul și a putea aborda pregătit investitorii, partenerii, clienții sau noii membri ai echipei!
Dar în alte piețe lucrurile sunt mai echilibrate, mai nuanțate. În mod cert, în Țările Baltice ecosistemul startupurilor este probabil cel mai avansat. Cred că și Republica Cehă stă foarte bine, în acest sens. România este o piață în ascensiune, e una dintre piețele emergente. Pentru noi, România este una dintre cele trei piețe principale pe care ne concentrăm.
S: Care sunt provocările majore pe care le vezi în educație, sănătate și sustenabilitate, pe care startupurile ar trebui să le abordeze?
F.F.: Nu cred că eu sunt persoana care ar trebui să identifice provocările: fondatorii ar trebui să fie experții în aceste domenii, în care se întâmplă multe lucruri. De exemplu, în sănătate avem din ce în ce mai puțini medici, oamenii trăiesc mai mult, dar sunt mai bolnavi la bătrânețe – deci există o presiune uriașă asupra sistemelor de sănătate. Medicii caută metode prin care pot oferi servicii de aceeași calitate sau mai bune, de aceea apar instrumente de diagnosticare sau pentru gestionarea pacienților de la distanță, deci există un potențial enorm. La fel, în educație: inteligența artificială a schimbat multe, pentru că acum poți acumula informații mult mai ușor.
S: Încălzirea globală, sustenabilitatea și reciclarea sunt probleme uriașe și vitale pentru supraviețuirea noastră ca specie. Crezi că startupurile din domeniul verde chiar pot schimba viitorul?
F.F.: Cine altcineva ar putea s-o facă? Este unul dintre motivele pentru care am fondat PurposeTech: dacă vrem să vedem o planetă mai verde, mai sănătoasă și o societate mai educată și mai rezilientă, trebuie să ne investim banii în asta. Dacă vom continua să trăim așa cum o facem acum, situația nu va evolua foarte bine pentru noi. Desigur, există și companii mari care fac treabă bună în diverse domenii, dar adevărata inovație va veni de la fondatori și startupuri. Nu cred că guvernele vor fi sursa principală de inovație: ele pot doar să ofere granturi, reduceri de taxe sau să creeze un mediu în care fondatorii au mai puține probleme.
S: Ce rol crezi că pot juca miliardarii care își investesc averea în diverse direcții sustenabile, ca Bill Gates, care investește în Africa și vaccinuri?
F.F.: Dacă ești cu adevărat dedicat unei cauze și ai resurse (nu doar bani, ci și timp), atunci poți să-ți urmezi propriile inițiative. Fundația Bill și Melinda Gates este una dintre cele mai bune organizații când vine vorba despre promovarea vaccinurilor, plaselor de țânțari, combaterea bolilor copiilor. Dar astea nu sunt investiții. Cum faci bani din asta? Nici nu cred că ar trebui.
Al doilea tip de oameni sunt cei care își investesc o parte din avere în fonduri care susțin astfel de inițiative. Există multe fonduri de impact, nu trebuie să-ți bagi banii doar în VC-uri. Cred că oamenii bogați ar trebui să găsească o cale de a-și aloca o parte din avere (10-20%), pentru a sprijini astfel de cauze filantropice. Alții fac donații către ONG-uri și speră că acestea vor face treabă bună cu ei.
Și apoi există fonduri ca al nostru, cărora le dai banii tăi și te aștepți să primești un profit. Ai putea să investești în toate aceste direcții, dacă îți structurezi portofoliul și te axezi pe responsabilitate, dar cred că fondatorii și startupurile sunt cheia, sunt sursa inovației.
S: Cât de importantă este alinierea viziunii și valorilor între fondatori și investitori?
F.F.: Este extrem de importantă, e unul dintre aspectele-cheie. Cred că există o diferență între alinierea viziunii, oportunității și pasiunii. Eu sunt pasionat de educație, îmi place orice e legat de EdTech, dar tot trebuie să cred cu adevărat în fondator, în ce vrea să realizeze și în oportunitatea de afaceri. Desigur, pot să greșesc, nu poți ști niciodată sigur dacă există o oportunitate. Chiar și când mă uit la investițiile noastre sau la startupurile pe care le analizăm, există riscuri mari. Statistic, nu are sens să investești în startupuri, deoarece peste 90% dintre ele eșuează. Dar trebuie să fii sigur că cele 10% care supraviețuiesc vor avea un impact și un profit atât de semnificativ, încât vor ajuta întregul sistem să funcționeze. Așadar, trebuie să existe o aliniere puternică între investitor și fondator, apropo de ceea ce vor să realizeze.
S: Cum îți influențează deciziile faptul că majoritatea startupurilor în care investești vor eșua?
F.F.: Ambiția meu este să dau înapoi investitorilor o sumă de 6 ori mai mare decât investiția primită de la ei. Dacă am primit 100.000 de euro, fac tot posibilul ca în 8 ani să le dau înapoi 600.000 de euro. Asta urmărește, de obicei, un fond de capital de risc. Asta înseamnă că nu pot doar să investesc bani în oameni geniali și idei minunate, fără să nu mă gândesc la randament, nu? Asta se cheamă filantropie corporatistă sau donație.
Suntem un fond VC, deci trebuie să obținem profit, dar înțeleg că din cele 15 startupuri în care vom investi, poate 1-2 vor avea succes, dacă facem o treabă bună. Restul acestor oameni minunați vor eșua: de aceea este atât de greu să fii fondator, pentru că investești 2, 5 sau chiar 10 ani din viața ta, ca să vezi cum compania ta eșuează. Și de aceea este atât de important să-i susținem, pentru că acest drum este dificil.
S: Care sunt întrebările pe care ți-ai dori să și le pună mai des fondatorii în căutare de investiții?
F.F.: O întrebare bună ar fi legată de founder-market fit și de motivul pentru care fondatorul face asta. De ce încearcă să realizeze ceea ce și-a propus? Mulți oameni nu înțeleg cât de greu este să construiești un startup, mai ales dacă ești fondator pentru prima dată. Nu poți să înțelegi pe deplin cât de greu este până nu treci prin această experiență. Sincer, cred că trebuie să fii puțin „defect”, pentru a putea și a fi dispus să urmezi acest drum, să-ți afectezi bunăstarea mintală și sănătatea.
👉 Descoperă ce spun studiile internaționale despre bunăstarea mintală și cum stau antreprenorii români la capitolul wellbeing.
S: Și să nu spui, după 6 luni: „Gata, mă duc acasă”.
F.F.: Exact. Trebuie să înțelegi cu adevărat de ce faci asta; pentru că, dacă te gândești că ai o idee mișto și o să faci asta câteva luni ca să câștigi bani, vei eșua. De aceea, unii investitori caută fondatori care au trecut deja printr-o traumă (indiferent cum o definești): dacă ai trecut printr-o traumă și ai supraviețuit, ești puternic, sănătos și capabil, atunci probabil ai ce-ți trebuie pentru a reuși. Pentru că este extrem de greu să construiești o companie. Cred că oamenii nu se întreabă suficient de mult: „De ce fac asta cu adevărat și ce sunt dispus să sacrific? Unde trasez linia și la ce sunt dispus să renunț? ”
S: Ai fondat prima ta companie acum aproape 20 de ani. Ce ai învățat din experiențele tale ca fondator?
F.F.: Știu ce înseamnă să construiești o companie. Înțeleg presiunea și compromisurile care vin la pachet cu asta. Cred că pot empatiza cu fondatorii și pot să-mi dau seama ce contează cu adevărat în diferitele etape de dezvoltare are unei companii. Este foarte greu să fii un investitor bun în startupuri, dacă nu ai trecut tu însuți prin experiența de a construi un startup. Dacă nu ai făcut asta, ești doar un bancher. Și cât de multe știu bancherii despre construirea unei companii? Trebuie să fi trecut prin asta, ca să îi ajuți pe alții și să înțelegi de ce mindset și de ce personalitate are nevoie un fondator, ca să supraviețuiască.
S: Ai vizitat peste 70 de țări, cu rucsacul în spate. Crezi că timpul petrecut în natură sau dedicat unui hobby contribuie la sănătatea mintală a antreprenorilor?
F.F.: Cred că fiecare persoană (nu doar fondatorii) ar trebui să fie conștientă de felul în care își reîncarcă bateriile. Să fim sinceri: un fondator nu are timp de vacanțe. Dar ideal ar fi să aibă deja un stil de viață bun, obiceiuri sănătoase și o rutină bine pusă la punct; pentru că, după ce fondează un startup, stilul de viață i se va înrăutăți, nu se va îmbunătăți. Pentru unii, asta înseamnă o plimbare în natură, pentru alții înseamnă jogging, meditație sau pur și simplu mai mult somn. Unii preferă să petreacă timpul pe care îl au alături de familie. Bunăstarea este extrem de importantă: nu toată lumea vorbește despre asta, dar este vitală. Povara antreprenoriatului asupra sănătății mentale este imensă.
Surse foto: How to Web, pixabay.com
