Toate noile strategii și norme europene recomandă practici sustenabile și o atenție sporită pentru efectul pe care agricultura în produce în mediul înconjurător, pe termen scurt, mediu și lung. Care sunt principalele acțiuni care pot fi adoptate de afacerile din agrifood pentru scăderea impactului negativ rezultat din activitățile lor?
Studiile oficiale desfășurate până în prezent arată că efectele negative ale practicilor agricole se resimt în următoarele arii:
- biodiversitate (inclusiv defrișări, folosite uneori pentru mărirea suprafețelor arabile);
- emisii de gaze cu efect de seră;
- consum de apă și calitatea apei (agricultura este una dintre principalele surse de nitrați în apele de suprafață și subterane);
- sănătatea solului.
Agrifood în România
Efectele negative produse de practicile curente de agricultură | Cauze și efecte
Raportul dedicat Agriculturii Sustenabile, publicat de EIT Food*, subliniază că emisiile de gaze cu efect de seră sunt produse în principal de fermele de animale și managementul îngrăşămintelor din sursă animală, gaz metan produs în procesul digestiv al vitelor și folosirea fertilizatorilor cu compuși de nitrogen, care cauzează emisii de protoxid de azot.
În plus, acești fertilizatori, împreună cu depozitarea greșită a îngrășămintelor de origine animală, reprezintă sursa principală de nitrați care ajung în apele de suprafață și adâncime. Acestui lucru i se adaugă și practicile nesustenabile de irigații - cantitatea ajunge să fie 50% din consumul total de apă din Europa, astfel că practicile ”tradiționale” de agricultură ajung să pună foarte mare presiune pe resursele de apă, dar și pe ecosistemele de pe teritoriul Europei.
Impactul negativ se resimte și la nivelul biodiversității (din cauza tendinței de a cultiva monoculturi și în general folosirea de tehnici de cultivare intensive), în timp ce folosirea pesticidelor afectează polenizarea și insectele ”responsabile” de polenizare (scăderea numărului lor afectează direct siguranța alimentară).
De asemenea, folosirea substanțelor antimicrobiene în agricultură nu este recomandată de organizațiile acreditate pentru că aceasta contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice.
Bune practici de sustenabilitate în agricultură
Folosirea tehnologiei | Smart farming
În prezent, fermierii au acces la o serie de tehnologii care îi ajută să crească și recolteze mai ușor, să colecteze laptele sau să distribuie substanțe agrochimice cu ajutorul dronelor. În plus, pot monitoriza cu mai multă ușurință vremea ori aplicarea îngrășămintelor și pesticidelor cu ajutorul imaginilor din satelit, oferite de aplicațiile dedicate monitorizării agricole.
Pe lângă faptul că reduce din munca fermierilor, digitalizarea agriculturii este o cale importantă pentru asigurarea sustenabilității industriei.
Sănătatea solului
Estimările Comisiei Europene arată că într 60 și 70% din solurile Europei sunt afectate, iar una dintre posibilele soluții pentru problemă e reprezentată de microbiomi (organisme microbiene care se regăsesc în întregul meidu înconjurător și care au un rol important în producerea de nutrienți, creșterea rezistenței la stres, eliminarea toxinelor și eradicarea patogenilor). Mai mult, pot influența procesul de formare a gazului metan și a carbonului. În acest moment, se lucrează la dezvoltarea unor soluții aplicabile și stabile pe baza acestor microorganisme.
Agricultura regenerativă - o serie de principii și practici care hrănește solul, crește biodiversitatea, îmbunătățește calitatea rezervelor de apă. Printre principalele tehnici folosite aici se numără:
-
Rotația culturilor (nu se cultivă ani la rândul aceeași plantă pe aceeași suprafață)
-
Culturile de acoperire (cover crops) - plante comestibile sau necomestibile cultivate în afara sezonului, care hrănesc solul, cresc biodiversitatea și atrag polenizatorii. Cele mai des întâlnite sunt trifoiul, ovăzul, mazărea, fasolea, ridichiile furajere, orzul etc
-
Eliminarea aratului după recoltare
-
Reducerea folosirii substanțelor chimice
Tehnici agricole prietenoase cu mediul
Permaculturile – tehnică ce ”imită” ecosistemele naturale (așa încât nu epuizează resursele și producția necesită intervenție minimă din partea oamenilor). În acest moment, pare mai degrabă un principiu aplicabil în cazul agriculturii de subzistență, mai degrabă decât o tehnică ce poate fi folosită la scală comercială.
Serele hidroponice – folosesc tehnici în care plantele cresc în apă mai degrabă decât în sol, în medii controlate. Serele au o amprentă de carbon scăzută și folosesc în general sisteme de management & reciclare a apei.
Agrosilvicultura - implică creșterea plantelor în zone în care există copaci, pomi sau arbuști (fie la limita unei păduri, fie recolte plantate printre rânduri de arbori și arbuști, fie integrarea suprafețelor de păscut cu cele în care există copaci).
Gestionarea emisiilor de carbon
Fiecare operator din agricultură ar trebui să fie conștient de amprenta de carbon generată de activitățile sale și de tehnicile care îi sunt asociate. Câteva dintre exemplele oferite de EIT Food sunt:
-
Eliminarea aratului, pentru ca rezervele de carbon din sol să nu fie eliberate în atmosferă
-
Optimizarea folosirii îngrășămintelor în așa fel încât aplicarea lor să fie bazată pe nevoile punctelor diferite din suprafața arabilă, tocmai pentru a evita folosirii lor în exces
-
Crearea unor zone umede pentru turbării pe suprafața fermelor (esențiale în gestionarea crizei climatice, pentru că ajută la ”răcirea” planetei)
Agrifood în România
Vrei să afli mai multe? Consultă și ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice publicat de Ministerul Agriculturii din România.
EIT Food este un consorțiu pan-European care activează în zona antreprenoriatului și inovației în sectorul agroalimentar. Membrii comunității EIT Food sunt actori la nivel global în industria alimentară: peste 50 de parteneri din mediul de afaceri de top, centre de cercetare și universități din 13 țări.
EIT Food își propune să stimuleze abilitățile și spiritul antreprenorial din sector și să deblocheze potențialul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care la rândul lor vor accelera inovația, vor crea locuri de muncă și vor crește competitivitatea Europei. Impact Hub Bucharest reprezintă EIT Food în România, în calitate de punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.
Agrifood în România
