Agrifood | Provocările din domeniu & inițiativele care susțin industria

Cum privim viitorul industriei de agrifood din România și din regiune? Care sunt cele mai importante provocări și inițiative de sprijin de care jucătorii din industrie trebuie să țină cont? Despre toate acestea vorbim în materialul următor.

Pe Startarium aducem des în discuție trendurile și oportunitățile care au un impact important pentru afacerile locale. În România, sectorul agricol a fost ani de-a rândul privit ca un motor al dezvoltării economice - și în ultimii 30 de ani a fost și cel care a trecut printr-o mulțime de schimbări. Iată care sunt factorii care îi vor modela viitorul în următoarele decenii.  

Provocările din industrie | Perspectivă macro 

Estimările ONU arată că până în 2050, populația lumii va ajunge la 9,8 miliarde. Acest lucru, căruia i se adaugă și presiunile crizei climatice și evenimentele destabilizatoare din ultimii ani (pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina), înseamnă că există deja o nevoie critică pentru inovație și antreprenoriat în agricultură.  

În același timp, semnalează și că este momentul unei schimbări de perspectivă în ceea ce privește practicile curente, pentru ca industria agrifood să continue să fie una competitivă și înfloritoare.  

Din datele Agenției Europene de Mediu, între cele mai importante provocări din industrie se numără: 

• Sustenabilitatea practicilor din industrie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile specifice și/sau asociate agriculturii. Chiar dacă emisiile au scăzut cu o treime între 1990 și 2000, după 2005, rata de reducere a scăzut semnificativ și este considerată aproape stagnantă în comparație cu potențialul său; în plus, producția din anumite sectoare a crescut (lactate, carne de pasăre și porc, uleiuri vegetale). Date recente arată că este nevoie de o scădere mai accentuată pentru ca în 2050 Europa să își atingă obiectivele de neutralitate climatică.  

Resursă recomandată: Raportul Cultivating Our Climate, realizat de EIT Food și disponibil gratuit aici.    

• Creșterea eficacității sectorului fără ca această creștere să afecteze mediul. Chiar și în contextul inițiativelor și normativelor europene din ultimii ani, practicile agricole pot să aibă în continuare un impact negativ asupra biodiversității, emisiilor de gaze cu efect de seră și cantității de apă folosită.  
• Depopularea satelor și pierderea patrimoniului rural contribuie la provocările acestei verticale  

În plus, în cadrul ediției din 2022 a evenimentului EU Agricultural Outlook, au fost subliniați și alți factori care creează dificultăți în sector:  

• Scăderea numărului de ferme familiale și creșterea mediei de vârstă a fermierilor – ceea ce afectează în general comunitățile de fermieri și comunitățile pe care aceștia le-ar putea deservi  
• Schimbările climatice care cauzează atât fenomene meteorologice extreme (inclusiv deșertificarea unor zone agricole), cât și epidemii care afectează animalele din ferme sau boli ale culturilor de plante.  

Oportunitățile din agrifood  

Siguranța alimentară și accesul la produse de calitate, produse local, sunt parte din seria de Obiective de Dezvoltare Durabilă (mai exact, obiectivul 2, Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile), așa cum au fost ele definite de Organizația Națiunilor Unite.  

Pentru atingerea acestor obiective au fost alocate și o serie de finanțări importante – se estimează că anual, până în 2030, se vor aloca la nivel global aproximativ 2.3 trilioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 200 de miliarde de dolari sunt dedicate oportunităților de inovare în agrifood în Europa. 

Inițiativele care susțin industria  

1. Pactul Verde European (Green Deal) - este o serie de o serie de propuneri care să ajute reducerea cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990. Ele vizează domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității. 

În cadrul său există și prevederi legate de alimente sănătoase la prețuri accesibile și propunerea unei strategii Farm to Fork. Aceasta va facilita tranziția la un sistem alimentar sustenabil, care: 

• Să aibă un impact pozitiv sau neutru asupra mediului  
• Să ajute la încetinirea schimbărilor climatice și la adaptarea la schimbările care se resimt deja  
• Să facă reversibile pierderile care țin de biodiversitate  
• Să asigure siguranța alimentară, nutriția și sănătatea publică, așa încât toată lumea să poată avea acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și sustenabile  
• Să mențină alimentele la un preț accesibil și, în același timp, să genereze profituri mai  echitabile, să crească competitivitatea sectorului de supply al UE și să promoveze comerțul echitabil (fair trade) 

2. Ariile de inovare agroalimentară, așa cum sunt ele definite de EIT Food  

EIT Food este un consorțiu pan-European care activează în zona antreprenoriatului și inovației în sectorul agroalimentar. Membrii comunității EIT Food sunt actori la nivel global în industria alimentară: peste 50 de parteneri din mediul de afaceri de top, centre de cercetare și universități din 13 țări. 

EIT Food își propune să stimuleze abilitățile și spiritul antreprenorial din sector și să deblocheze potențialul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care la rândul lor vor accelera inovația, vor crea locuri de muncă și vor crește competitivitatea Europei. Impact Hub Bucharest reprezintă EIT Food în România, în calitate de punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.  

Consorțiul a definit 6 arii de inovare agrifood, care au nevoie de susținere din partea mai multor entități pentru a-și atinge obiectivele:  parteneri din industrie, educație și cercetare. Dacă își unesc forțele, aceștia pot să dezvolte soluții sustenabile, care vor contribui la îmbunătățirea sănătății mediului și a populației în general.  

• Diversificarea proteinelor 

Rata rapidă de creștere a populației face să crească și nevoia de soluții sustenabile pentru producerea de noi proteine de calitate, sigure și sănătoase  

• Sisteme alimentare circulare  

Modelul curent de ”producere, folosire și aruncare” (‘make, use, and dispose’) este ineficient, risipitor și nesustenabil. Este nevoie de crearea unor sisteme alimentare sustenabile, în care resursele pot fi refolosite, nutrienții reciclați, produsele secundare reduse și resturile reutilizate.  

• Trasabilitate digitală (Digital traceability)   

Tehnologiile care facilitează trasabilitatea digitală pot îmbunătăți siguranța, eficacitatea și sustenabilitatea alimentelor. De exemplu, acestea pot să optimizeze folosirea și refolosirea materialelor sau resurselor, eficiența din punct de vedere al costurilor sau poate certifica faptul că produsele sunt produse etic și sustenabil (și nu există îndoieli privind autenticitatea sursei lor).  

• Agricultură sustenabilă  

Principalele arii în care practicile agricole curente au un efect negativ includ defrișări, emisii de gaze cu efect de seră produse de animalele din ferme, meanagementul solului și al nutrienților. De aceea, e foarte important ca tranziția spre practici sustenabile să includă și sectorul agriculturii.  

• Acvacultură sustenabilă  

Exploatarea resurselor acvatice (pești și plante marine) sunt ineficiente și au un efect major asupra biodiversității acvatice și a mediului.  

• Nutriție personalizată (targeted nutrition)  

Se referă la o abordare customizată a nutriției și la sprijinul acordat pentru dezvoltarea unor produse și indicații de regim alimentar care să creeze comportamente mai sănătoase și să crească accesul la diete mai potrivite pentru diverse afecțiuni sau intoleranțe alimentare.  

3. Politica agricolă comună a Uniunii Europene (CAP - the Common Agricultural Policy)  

Politica agricolă comună a fost lansată în 1962 și reprezintă un parteneriat între agricultorii europeni și UE. Este gestionată și finanțată din bugetul Uniunii Europene și urmărește 5 subiecte principale:  

• Sprijinirea fermierilor și îmbunătățirea productivității agricole, care să asigure aprovizionarea constantă și la prețuri accesibile  
• Protejarea agricultorilor din uniune și așa încât să îți poată asigura unui trai decent  
• Combaterea schimbărilor climatice și gestionarea sustenabilă a resurselor  
• Conservarea zonelor rurale  
• Menținerea vitalității economiei rurale, promovarea locurilor de muncă în agricultură, industria agrifood și domeniile asociate.  

Noua Politică Agricolă Comună 2023-27 a intrat în vigoare la începutul lui 2023 și include noi măsuri care răspund circumstanțelor economice noi și nevoilor actuale ale cetățenilor. În plus, își propune să contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor Pactului Verde European, Strategiei Farm to Fork și Strategiei de Biodiversitate.

Sub Pact, României i-a fost alocată suma de 20,5 miliarde EUR, din care 13,3 miliarde este destinată plăților directe, 363 mil EUR alocate către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde EUR alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR).

Articol scris de Startarium

O inițiativă Impact Hub Bucharest și ING @ 2016

Cea mai complexă platformă pentru antreprenori la început de drum. Din 2016, Startarium oferă acces la toate resursele necesare pentru a lansa și a crește o afacere de succes, complet gratuit. Platforma este construită pe 4 piloni, meniți să ofere sprijin pe cele 4 verticalele ale creșterii antreprenoriale – know how, instrumente, o rețea de oameni și organizații la care poți apela și oportunități active de finanțare și dezvoltare.