Autofinanțarea: avantaje, dezavantaje și criterii

După ce te-ai hotărât asupra ideii de afacere, mai ramane de calculat cât ai avea nevoie și ce tip de fonduri să accesezi. Dacă te gândești că autofinanțarea este o opțiune, descoperă dacă este ceea ce se potrivește tipului tău de afacere.

Una dintre cele mai stringente întrebări ale oricărui antreprenor, fie că de-abia face primii pași pentru propriul business sau că se gândește la soluții pentru a susține și dezvolta startup-ul, este, fără doar și poate, “de unde fac rost de bani?”

Cele mai multe startup-uri pornesc cu finanțare din surse proprii, mai ales când nevoia de finanțare nu este foarte mare și iau în calcul alte metode de finanțare după ce business-ul pornește la drum. Iar în cazul startup-urilor deja active, 7 din 10 antreprenori spun că și-au autofinanțat activitatea economică, parțial sau integral, în ultimul an, arată un raport al Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România. Abia apoi urmează alte surse de finanțare, precum credite bancare sau cele garantate de stat, creditele la furnizori, crowdfunding, business angels sau fonduri de investiții.

De ce preferă această metodă de finanțare? În primul rând, pentru că oferă mai multă independență și flexibilitate în luarea deciziilor de investiții, în timp ce în cazul altor metode de finanțare sunt necesare o serie de documente justificative pentru activele achiziționate și se impun anumite condiții, fiind uneori necesară inclusiv o argumentație legată de oportunitatea investiției. Totodată, finanțarea din surse proprii presupune mai puțină birocrație față de finanțarea prin alte metode care necesită, de cele mai multe ori, un dosar cu destul de multe documente. Nu în ultimul rând, finanțarea din surse proprii presupune eliminarea unor costuri suplimentare, anume dobânzile.

Pe de altă parte, oricât de bine ar suna până acum, autofinanțarea vine și cu dezavantaje. Dacă resursele financiare sunt disponibile, antreprenorul poate fi tentat să facă investiții prea mari, nu neapărat necesare. Iar dacă nu sunt disponibile, asta înseamnă acces la resurse mai reduse decât în cazul finanțărilor de la terți și, implicit, un risc ca ritmul de creștere a startup-ului să fie încetinit sau ca anumite oportunități să nu poată fi fructificate. Un alt dezavantaj, atunci când business-ul este deținut de mai mulți asociați, este că autofinanțarea presupune limitarea, în special în primii ani de activitate, a dividendelor, ținând cont că repartizarea profitului se va face în favoarea autofinanțării.

În unele cazuri, autofinanțarea poate priva compania de efectul de levier favorabil degajat de îndatorare - efectul de levier financiar reprezintă modalitatea de măsurare a capacității firmei de a investi capitalul împrumutat la o rată superioară ratei dobânzii. Și trebuie precizat inclusiv că poate influența în mod negativ percepția partenerilor de afaceri, care ar putea gândi că bancherii au apreciat că afacerea nu este eligibilă pentru o finanțare bancară.

Regulile autofinanțării

Capacitatea de autofinanțare a unui antreprenor este strâns legată de resursele pe care afacerea le generează în plus față de cât cheltuiește, deci de cash-flow. În România, în contabilitate, acest sistem de raportare nu este la fel de popular ca în Statele Unite, dar capacitatea de a finanța investițiile poate fi stabilită pornind de la profitul net, la care, în general, trebuie adăugate amortizările și deprecierile înregistrate în contabilitate.

Amortizările și deprecierile sunt cheltuieli pur contabile, legate de uzura activelor pe care firma le deține. Sunt sume care scad din venituri, fără a avea în spate plăți către terți, deci nu afectează fluxurile de numerar.

De exemplu, dacă o firmă are în proprietate diverse active pentru care înregistrează amortizări anuale de 5.000 de euro și un profit net anual de 20.000 de euro, teoretic, firma și-ar putea autofinanța achiziții de 25.000 de euro pe an.

Pentru un startup care urmează sau de-abia face primii pași în business, autofinanțarea este printre cele mai la îndemână soluții de finanțare, având în vedere că în astfel de cazuri este vorba de construirea unor strategii „cu baza zero”, ceea ce înseamnă că firma nu are un istoric după care să se ghideze pe baza unei analize între obiective și rezultate, efecte și eforturi.

Pentru firmele care au trecut de primii ani de "test", finanțările din alte surse (bănci, angel investors, fonduri de investiții, fonduri europene etc.) pot fi mult mai avantajoase din perspectiva accelerării business-ului prin intermediul unor investiții mai mari.

În tot cazul, orice antreprenor trebuie să țină o evidență riguroasă a investițiilor necesare dezvoltării business-ului și să analizeze atent toate opțiunile de finanțare pe care le are la dispoziție, punând întotdeauna în balanță ”costul” finanțării cu beneficiile obținute pe termen lung. Doar așa își poate da seama cum își poate finanța cel mai bine afacerea în funcție de situație și de planurile de business. Indiferent dacă asta înseamnă o singură sursă de finanțare sau, de ce nu, mai multe.

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă