#AntreprenoriatSocial: Andreea Tako Iager, AMBASADA

Pentru echipa Ambasada, povocările legate de sustenabilitate, deciziile privind investițiile și proiectele pe care le fac - partea asta e foarte grea pentru noi pentru ca, deși răspundem ca și companie în fața statului și în piață, noi gândim și simțim, luăm decizii cu inima de ONG.

Pe Startarium discutăm adesea despre provocările antreprenoriatului: de la cele specifice începuturilor și rafinării ideii, la cele aduse de etapa de scalare. Există dificultăți specifice fiecărui stadiu, pe care le regăsim indiferent de industria în care activează, de exemplu.

Cu toate acestea, există o serie de provocări sau dificultăți particulare care apar în cazul antreprenoriatului social. Iar pentru că antreprenoriatul social este încă într-un stadiu incipient în România, sunt în general mai rar aduse în discuție. De aceea, am pregătit o serie de materiale dedicate acestui subiect.

Descoperă întreaga serie de materiale despre Antreprenoriatul social pe Startarium: Interviuri cu Alăturide Voi, Social Innovation Solutions, Ashoka România, Atelierul de Pânză, MamaPan & more

Cum a început AMBASADA

AMBASADA a început continuând un fir-roșu mai vechi, construită pe aceleași valori pe care ne bazăm în toate proiectele pe care le facem, având în mijloc respectul și valoarizarea individului, importanța colaborării și creșterii de comunități, responsabilitatea pentru cei și ce e în jur și, esențial, pasiunea pentru lucrul făcut bine, din imină.

Povestea AMBASADA a început cândva după cea de-a doua ediție de PLAI, adică în 2007, când ne-am dat seama că ne dorim să continuăm și să mărim impactul urmărit în cele trei zile de festival prin crearea unui spațiu care să încurajeze colaborarea între organizații, bresle, meserii, pasiuni, oameni - un spațiu care să acționeze ca și locație-resursă pentru muncă, ședințe și evenimente, o atmosferă care să stârnească și să hrănească creativitatea și inițiativa, cu o doză mare de curaj și optimism, dar sustenibile cu realism și responsabilitate. 

Abia în 2014 am prins curajul să acționăm concret în a transforma și acest proiect în realitate. Avem norocul de a avea alături un partener cultural PLAI care ne-a susținut și impulsionat, NESsT, dar și o organizație nouă prietenă, Fundația Civitas pentru Societate Civilă filiala Cluj-Napoca. 

AMBASADA a prins viață, devenind un loc de întâlnire a oamenilor faini (ONG-uri, freelanceri, artiști, muzicieni, oameni pasionați, companii, din țară dar și din comunitatea internațională), cu idei faine - pe care noi ne-am propus să-i ajutăm să mute munții din loc (dacă asta vor). Cu facilități și servicii gratuite pentru mediul creativ și non-profit, oricine poate să pună la cale aici un proiect, training, eveniment sau o simplă ieșire între prieteni. 

Cele mai mari provocări

Asta e genul de întrebare care cere un răspuns la pachet cu o sticlă de vin și ore de povestit... Provocările sunt zilnice și indiferent cât timp a trecut, ele continuă, într-o formă sau alta, să fie o constantă în viața de antreprenor și, mai ales, în agendele unei întreprinderi sociale. Pentru noi, ca să fim mai specifici, însăși sursa de venit principală a fost o provocare (poate încă este...) - activitatea de bistro. Ne plac cafelele bune, ne place să gătim, să servim oameni faini, să fim gazde, dar scopul nostru nu a fost niciodată să deschidem o cafenea. Cu toate astea, activitatea de bistro este cea care aduce veniturile prin care putem susține gratuit folosirea spațiilor de comunitate. 

Provocările legate de sustenabilitate, deciziile privind investițiile și proiectele pe care le facem - partea asta e foarte grea pentru noi pentru ca, deși răspundem ca și companie în fața statului și în piață, noi gândim și simțim, luăm decizii cu inima de ONG. Cele două fațete ale AMBASADA se bat cap în cap de multe ori; de cele mai multe ori deciziile se iau cu sufletul și asta influențează cifrele și echilibrul fin al sustenabilității. 

Antreprenoriatul social în România 

Credem ca antreprenoriatul social este (încă) la început de drum în România. Nu pentru că nu ar fi destule companii care au componente de economie socială și nici nu știu asta, ci tocmai pentru că în țară economia socială este văzută încă limitat la oportunitățile locurilor de muncă, când economia socială este mult mai mult de atât. Din punct de vedere fiscal, economia socială nu este sprijinită iar oportunitățile de finanțare cu fonduri europene deschid o cutie a pandorei, unei idei de intreprinderi sociale sunt copiate chiar dacă în contexte nepotrivite, doar pentru atragerea de fonduri și se sting înainte de a avea un impact pozitiv. Asta face ca segmentul de economie socială să fie văzut și cu o anumită umbră de nesiguranță, deși ar trebui să inspire încredere, comunitate, valori solide orientate spre dezvoltare responsabilă. Sperăm ca următorii ani să ne ajute să venim împreună și să schimbăm în bine contextul în care mai mulți antreprenori sociali să vină cu soluții creative și sustenabile la situațiile din comunitățile noastre. Există multe persoane care militează pentru reglementări sănătoase și responsabile în acest domeniu și suficient de multe cazuri de bună practică încât să putem spune că și în România economia socială devine o normă. 

Recomandări pentru antreprenorii care se gândesc să înceapă o afacere socială

Credem că e esențial ca fondatorii dar și oamenii de bază dintr-o afacere socială să interiorizeze valorile și scopul de bază a întreprinderii sociale. Provocările care vin la pachet sunt foarte solicitante și e nevoie de o echipă core care simte și urmărește același lucru (ambițios). În plus, activitățile care susțin financiar structura, core business-ul, trebuie să fie ceva stăpânit sau pentru care există consultanți specializați de încredere. Un start-up de economie socială va folosi o mare parte din resursele personale ale fondatorilor către oameni și scopul comunitar; în acest context, e important ca mecanismul surselor de venit să nu fie principala preocupare, deși în mod tradițional așa este. 

Nu uitați de ce faceți ceea ce faceți. Dacă scopul e important pentru voi, pentru comunitate, nu excludeți și închiderea unei structuri de economie socială și începerea sau colaborarea cu un ONG. Indiferent de structura în care operăm, impactul și rezultatele sunt cele care contează. Nu suntem toți croiți să fim oameni de afaceri, cum nu suntem toți activiști sau orientați spre comunitate. Sunt multe abilități pe care le putem învăța și dobândi pentru a face mai bine ce facem fiecare, însă, indiferent de ce alegem să facem, 'CUM'-ul trebuie să fie responsabil și conștient față de impactul asupra mediului, asupra comunității - iar astea ar trebui să fie norme. 

 

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă