Finanțarea este importantă pentru orice startup iar când ești la început tinzi să apelezi la surse proprii. Dar ce faci dacă nu le ai sau proiectul are nevoie de o finanțare mai mare decât o poți acoperi din economii? O soluție ar fi sursele externe de finanțare. Nu uita însă de costurile pe care acestea le implică.
Dincolo de ideea de business, de planul de afaceri foarte bine pus la punct, de strategia de dezvoltare și, nu în ultimul rând, de perseverența și ambiția antreprenorului, orice startup are nevoie de bani. Mai ales în primii doi-trei ani, nevoia de investiții depășește, de cele mai multe ori, capacitatea de a genera venituri și profit a afacerii. Cei mai mulți antreprenori iau, astfel, în calcul surse externe de finanțare. Puțin, însă, iau în calcul și costurile pe care le presupune fiecare opțiune pe care o au pentru a-și porni sau susține ideea de business. Iată, așadar, câteva surse de finanțare și costurile implicate:
1. Premii și granturi de tip non-equity.
Este vorba despre acele granturi care au ca scop sprijinirea startupurilor și care pot fi obținute în cadrul unor programe de accelerare sau incubare, diferența dintre cele două programe menționate se referă în special la nivelul la care se află un startup. Programele de incubare sunt destinate echipelor care au validat deja o idee în piață, ajutându-le să obțină finanțare, iar programele de accelerare ajută echipele la dezvoltarea conceptului și la validarea produselor cu piața vizată.
O competiție care susține startupurile cu potențial și își dorește să sprijine antreprenorii din România în drumul lor spre succes este Startarium Pitch Day, unde anul trecut 78 de startupuri au avut ocazia unică de a-și prezenta afacerea și de a convinge juriul de valoarea startupului lor, 10 startupuri și-au susținut afacerile pe scena Startarium Pitch Day, iar 4 dintre acestea au câștigat premii în bani în valoare totală de 110.000 euro.
Însă, există și situații în care pentru a beneficia de aceste fonduri nerambursabile și a fi conectat la o rețea de mentori și experți în domeniile vizate, unele programe au costuri de participare. Pe lângă aceste costuri, cei care reușesc să obțină o finanțare trebuie să știe că veniturile din premii sunt impozitate cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.
2. Programe de stat pentru startupuri.
Start-up Nation România este un exemplu de astfel de program prin care micile firme înființate după 31 ianuarie 2017 ar putea accesa fonduri nerambursabile de până la 200.000 de lei (44.000 euro) pentru investiții. Pentru obținerea finanțării maxime, firmele vor trebui sa angajeze minimum 2 salariați cu contract de muncă pe durată nedeterminată și să-i mențină în activitate cel putin 3 ani. Dacă antreprenorul ia în considerare numai un singur angajat, de cele mai multe ori chiar el însuși, atunci valoarea maximă a ajutorului este de 100.000 de lei.
Antreprenorii vor primi rambursări de la stat în urma cheltuielilor efectuate de ei din fonduri proprii, însă trebuie să ia în considerare că TVA-ul nu va fi cheltuială eligibilă și pot apărea și alte cheltuieli neeligibile necesare, cheltuieli neprevăzute și diferențe de cheltuieli la decontare. Rămase neacoperite de către antreprenor, acestea pot duce la blocarea proiectului.
În situația în care firma nu e încă înființată, în calcul trebuie luate și costurile pentru înființarea firmei și poate pentru consultanță de specialitate pentru întocmirea planului de afaceri, astfel încât să crească șansele de obținere a finanțării.
3. Fonduri europene.
România a beneficiat până acum de mai multe programe de finanțare prin fonduri europene, inclusiv dedicate startupurilor. Recent, au fost lansate linii de finanțare de până la 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro pentru PFA sau SRL care fac afaceri mici și mijlocii neagricole la sate.
Antreprenorii care aplică pentru fondurile de până la 70.000 de euro nu trebuie să aibă contribuții proprii și pot lua finanțări pentru activități de producție, meșteșugărești, turistice, furnizarea de servicii sau fabricarea de peleți și brichete din biomasă. Sprijinul se acordă sub formă de sumă forfetară, respectiv, 50.000 euro sau 70.000 euro, și nu se alocă sume intermediare. Cei interesați trebuie să știe că achiziţionarea de teren nu este acoperită, prin urmare, suma publică nerambursabilă utilizată pentru achiziționarea terenului construit sau neconstruit este acceptată în limita a 10% din valoarea sprijinului acordat.
În schimb, antreprenorii care aleg să solicite fonduri de până la 200.000 de euro vor trebui să aducă și bani de acasă, sprijinului nerambursabil fiind de maxim 90%. Cheltuielile de consultanţă şi pentru managementul proiectului sunt eligibile dacă respectă anumite condiţii și vor fi decontate proporţional cu tranşele de plată aferente proiectului.
Dacă niciuna dintre sursele de finanțare prezentate mai sus nu ți se potrivește, iată alte 4 variante pe care le poți avea în vedere atunci când cauți finanțare pentru startupul tău.
Indiferent de varianta de finanțare aleasă, este foarte important să fie luate în calcul toate costurile aferente, așa încât nevoia de finanțare să fie dimensionată corect și să existe o bună predictibilitate a investiției fără a afecta suma atrasă, de fapt, pentru pornirea sau dezvoltarea startupului.
