Descoperă 7 direcții strategice pe termen scurt și lung, pe care guvernanții și mediul politic le pot urma pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii din România.
Suntem într-un punct critic pentru economia României și pentru viitorul antreprenoriatului românesc. În ultimii ani, startupurile și IMM-urile s-au confruntat constant cu provocări majore: instabilitate legislativă și fiscală, dificultăți în accesul la finanțare și resurse insuficiente de suport pentru dezvoltare. Ca antreprenor și cofondator al Impact Hub Bucharest și Startarium, văd și aud constant de la startupuri cât de provocatoare sunt aceste probleme și cât de frustrant este să construiești lucruri noi într-un mediu care pare mai degrabă potrivnic decât suporter.
IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei României: generează peste 50% din PIB și asigură aproximativ două treimi din locurile de muncă din sectorul privat. Cu toate acestea, în ciuda rolului esențial pe care îl joacă, aceste afaceri mici și mijlocii sunt primele afectate de fluctuațiile legislative și fiscale. Doar în 2024, România a experimentat peste 170 de modificări legislative fiscale, un număr care creează un climat de incertitudine profundă și care limitează capacitatea firmelor de a-și planifica viitorul și investițiile.
Ca antreprenori și fondatori de noi afaceri, avem nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală pentru a putea lua decizii informate și a dezvolta afacerile sustenabil. În prezent, peste 30% dintre IMM-uri consideră instabilitatea legislativă ca fiind principalul obstacol în dezvoltarea lor, iar mai mult de jumătate dintre acestea consideră că schimbările frecvente ale taxelor îi împiedică să facă investiții pe termen lung.
Pe termen scurt (următoarele 12 luni), guvernanții și mediul politic ar putea decide și implementa câteva măsuri concrete și rapide:
- Simplificarea accesului la fonduri europene prin dezvoltarea unui produs „all-inclusive” digital. În prezent există inițiative și platforme care centralizează diverse oportunități de finanțare, însă ele sunt mai degrabă fragmentate, puțin promovate și cunoscute de comunitatea antreprenorială și nu oferă suport integrat. Acest produs ar reduce timpul și costurile administrative și ar crește absorbția fondurilor disponibile pentru IMM-uri.
- Stimularea investițiilor private în organizații de suport precum incubatoare, acceleratoare și rețele de investitori de tip angel. Guvernul ar putea extinde facilități fiscale și alte stimulente concrete companiilor care investesc direct în sprijinirea ecosistemului antreprenorial. Oportunitatea vine din faptul că există inițiative și finanțări disponibile, însă stagnarea și indecizia politică face ca aceste oportunități să întârzie și să fie constant în proces de structurare și birocratizare.
- Claritate și stabilitate fiscală, prin impunerea unui moratoriu asupra schimbărilor majore de legislație fiscală pentru cel puțin doi ani, însoțit de un calendar clar al oricăror modificări viitoare și consultări reale cu mediul de afaceri înainte de implementarea acestora.
Pe termen lung (următorii trei ani), soluțiile ar putea fi orientate strategic:
- Strategie națională integrată pentru antreprenoriat, care să includă obiective clare de dezvoltare regională echilibrată. Aceasta ar implica investiții prioritare în infrastructura fizică și digitală din regiunile mai puțin dezvoltate și stimularea unor centre regionale de excelență antreprenorială.
- Susținerea antreprenoriatului și IMM-urilor din zone rurale prin dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, creșterea accesului la internet rapid și finanțările direcționate special către aceste zone. În prezent, mediul rural contribuie cu 32% din numărul total al afacerilor din țară și doar 17% din veniturile companiilor la nivel național, așa că astfel de măsuri pot reduce semnificativ decalajele existente și pot echilibra dezvoltarea economică și echitatea socială pe termen mediu și lung.
- Stimularea și extinderea colaborării între mediul academic și cel privat, prin programe ample de cercetare-dezvoltare și inovare. Astfel de parteneriate pot genera soluții inovatoare și pot crește competitivitatea internațională a IMM-urilor românești.
- Educație antreprenorială de la vârste timpurii. Studiile arată că țările care investesc în educația antreprenorială încă din școală au rate mai mari de succes în dezvoltarea de afaceri inovatoare și sustenabile. România trebuie să integreze antreprenoriatul în programa școlară, cu accent pe creativitate, gândire critică și abilități practice de business.
În concluzie, România poate transforma incertitudinea actuală într-o oportunitate reală doar printr-un parteneriat activ și sincer între guvernanți și mediul privat. Predictibilitatea fiscală, accesul simplificat la finanțare, investițiile strategice în educație antreprenorială și infrastructura regională sunt pilonii esențiali ai unei economii reziliente și competitive.
Acum este momentul ca statul și mediul privat să lucreze împreună pentru a construi un ecosistem antreprenorial sănătos și dinamic, care să ofere oportunități reale tuturor antreprenorilor, indiferent de zonă geografică sau domeniu de activitate. Doar așa vom putea asigura un viitor prosper pentru economia României.
