La nivel global, doar un copac este plantat pentru fiecare 8 copaci tăiați. Dincolo de cifre, dificultățile de reîmpădurire vin și din tipul de sol, condițiile de mediu și dificultățile legate de teren. O companie românească formată din 5 ingineri și cercetători își propune să rezolve aceste probleme cu ajutorul unor drone ce lansează nu semințe, ci proiectile cu puieți deja crescuți. Află cum vor cei de la Seedpods să schimbe felul în care plantăm și creștem pădurile. Seedpods se numără printre participanții din categoria Seed Stage în ediția din 2024 a programului Romania ClimAccelerator, organizat de Impact Hub Bucharest și partenerul principal Raiffeisen Bank România, cu sprijinul EIT Climate-KIC să schimbe felul în care plantăm și creștem pădurile.
Până în 2030, temperatura globală va fi cu 1,5°C mai ridicată decât în perioada preindustrială. Pactul Verde European ne-a dat un ultimatum: mai avem timp până în 2030 pentru a reduce cu cel puțin 55% emisiile nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990 și până în 2050 pentru ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic.
Investițiile în eficiența energetică și energia regenerabilă, reciclarea, economia circulară, creditele de carbon și strategiile de împădurire se numără printre cele mai populare și mai eficiente modalități de a compensa ori neutraliza emisiile de gaze cu efect de seră.
Dacă soluțiile green tech și clean tech și circularitatea au câștigat din ce în ce mai mult teren în discursul public în ultimii ani, despre despădurire și consecințele ei se vorbește mai rar, în special în momentele în care ne confruntăm cu fenomene meteo extreme. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU estimează că 10 miliarde de hectare de pădure sunt tăiate anual la nivel global și multe altele se degradează. În fiecare an plantăm doar 1,83 miliarde de copaci, în timp ce alte 15,3 miliarde cad pradă activității umane.
Acesta este și motivul pentru care ONU a decis că deceniul 2021 – 2030 va fi Deceniul ONU pentru Restaurarea Ecosistemelor, o perioadă dedicată unor acțiuni masive în favoarea protecției și revigorării ecosistemelor din întreaga lume, în beneficiul oamenilor și al naturii, dar și în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Printre inițiativele care s-au raliat acestei cauze se numără 1t.org, inițiativă a World Economic Forum. Misiunea 1t.org este de a conserva, restaura și crește o mie de miliarde de copaci până în 2030.
Inițiativele de acest gen sunt lăudabile, însă există o piedică majoră: resursa umană de care este nevoie pentru a reîmpăduri suprafețe atât de vaste, care, de multe ori, se află pe teren accidentat sau greu accesibil. Recent s-a început optimizarea și automatizarea acestui proces prin utilizarea însămânțării cu drone. Folosite în America și în Canada, dronele refac suprafețele devastate de incendii de vegetație sau de alte fenomene agresive.
Ce este și cum funcționează Seedpods
Adrian Rotaru, cercetător științific în cadrul Centrului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) și fondatorul Seedpods, a văzut anumite limitări ale însămânțării cu drone. În loc să se bazeze pe plantarea de semințe, soluția pe care o propune este o combinație de software, drone și proiectile biodegradabile 3D de ultimă generație, special concepute pentru a scala rapid eforturile de împădurire, ca răspuns la nevoile urgente generate de defrișare și de criza climatică. Mai mult – este prima soluție de acest gen din lume care nu plantează semințe, ci puieți, care au șanse de supraviețuire mai mari odată implantați pe terenul-gazdă.
Pornit din pasiune, ca un „hobby project”, Seedpods a primit recunoaștere în 2023 în cadrul Laser Valley Innovation Bootcamp, din partea BCR, How to Web și Măgurele Science Park. De atunci, Adrian a strâns în jurul său o echipă de cercetători pasionați și s-au pus serios pe treabă. Are alături trei colegi cu doctorat în științe aplicate, un inginer în imprimare 3D și o specialistă pe partea de comunicare.
Seedpods este un startup din București ce oferă un serviciu end-to-end de împădurire, ce include plantarea cu ajutorul dronelor, monitorizare și mentenanță. Metoda Seedpods permite plantarea a până la 10.000 de puieți tineri (molid de 30 cm înălțime) într-o singură zi, folosind doar 3 drone. O abordare mult mai rapidă și scalabilă, această metodă, dublată de infrastructura logistică a echipei, face posibilă plantarea a un milion de copaci în fiecare an cu o flotă de doar 9 drone.
Software-ul Seedpods folosește date din satelit pentru monitorizarea zonelor împădurite, oferind informații detaliate despre sănătatea copacilor, creșterea lor și capacitățile de captare a carbonului. Apoi intră în scenă Leonardo – prototipul de dronă al Seedpods, proiectat și produs cu cele mai noi tehnologii de imprimare 3D. Ușor, adaptabil și conceput pentru producție rapidă, Leonardo maximizează eficiența procesului, fiind capabil să planteze 500 de copaci zilnic, pe terenuri accidentate.
În centrul abordării Seedpods se află proiectilele special concepute, imprimate 3D din materiale ecologice care se descompun fără a lăsa în urmă reziduuri dăunătoare. Eficiente din punct de vedere aerodinamic, proiectilele încapsulează răsadurile într-un „cocon” protector, asigurându-se că sunt plantate cu grijă și precizie pentru a avea cel mai bun start în noul lor mediu.
Cum a apărut ideea plantărilor de puieți cu drone
Chiar dacă ideea de business i-a fost validată și premiată la competiții precum Laser Valley Innovation Bootcamp sau Climate Change Summit Awards, Adrian nu se consideră antreprenor:
„Eu nu consider neapărat că ne-am apucat de antreprenoriat, noi doar facem ce putem. E destul de simplu să înființezi o firmă și să încerci marea cu degetul, să vezi ce se întâmplă”, spune Adrian. „Din anul 2020 am început efectiv să plantăm semințele ideii, dar au stat la rumegat foarte mult timp – aproape 3 ani de zile.”
Motivația lui e strâns legată de pasiunea pentru drumețiile montane: mergând cu cortul pe Transfăgărășan, a observat adesea zone întregi defrișate. Apoi a fost uimit să constate că în Austria, în Alpi, sunt încă și mai multe:
„În România ne-ar lipsi aproximativ 300 de milioane de copaci doar în biotopul carpatic. La nivelul european, momentan lipsesc câteva zeci de miliarde. Toți acești copaci trebuie cumva plantați înapoi. Să ne gândim un moment că a fost o perioadă când pădurea planetară acoperea aproape toată suprafața posibilă a acestei planete, acolo unde acest lucru îi permitea, iar noi am exploatat această resursă. Este timpul să plătim această datorie cât mai repede și mai eficient.”
De aici a început totul. Mai apoi, dintr-un hobby project de care se mai ocupa în garaj, alături de multe alte proiecte, ideea de a planta puieți de brad, pin și molid a început să se concretizeze după confirmarea primită din partea experților implicați în Laser Valley Innovation Bootcamp. Astfel a apărut conceptul care este astăzi Seedpods, s-a format echipa și s-au încorporat ca SRL pentru a aplica la fonduri europene.
„În momentul în care am reușit să plantăm cu succes, în noiembrie 2023, primul proiectil din dronă de la 100 de metri, ne-am dat seama că trebuie să facem tot posibilul să mergem mai departe cu ideea asta, pentru că funcționează – nu perfect, însă există multe șanse de îmbunătățire”, mai spune Adrian Rotaru.
Un proces iterativ – 16 variante de proiectile
Produsul a trecut de MVP, ne spune Adrian. Au un Proof Of Concept, software-ul este complet funcțional, iar procesul de optimizare a dronelor și proiectilelelor este pe drumul cel bun. Momentan, rata de succes (respectiv procentul de copaci care intră în pământ și se prind) a soluției dezvoltate de echipa Seedpods este în jur de 50%, dar se află în continuă creștere.
Până acum, echipa a reușit să planteze cu succes 100 de copaci cu ajutorul unui proiectil special extrem de subțire – de 400 de microni. Odată lansat din dronă, acesta intră în pământ, alături de 15 cm de rădăcină a copacului nou-plantat. În exterior rămâne doar tulpina tânărului copăcel, ca și cum ar fi fost plantat cu mâna.
Proiectilele se află la cea de-a 16-a variantă, însă nici aceasta nu este definitivă: echipa se pregătește să le schimbe din nou lunile următoare, pregătind o nouă variantă pentru la primăvară, când urmează să desfășoare un test pilot în cadrul căruia își propun să planteze o mică pădurice de 1.000 de copaci pe o suprafață de 1.000 m², pentru a dovedi că metoda lor funcționează. Dronele se află și ele la cea de-a treia versiune, cea de-a patra fiind acum în pregătire.
În mare parte, soluția Seedpods este patentată în România, însă pentru a-și atinge potențialul, ar fi necesară patentarea la nivel european sau internațional:
„Din păcate, România este considerată o piață irelevantă, împreună cu restul Europei de Est și Europei Centrale, cel puțin din punct de vedere al protecției IP”, spune Adrian. „Să patentăm internațional nu prea ne permitem, pentru că este extrem de scump. Costă aproximativ 4-5.000 euro doar să scanezi IP Landscape în Europa și în America și Canada. Este o sumă importantă de care momentan nu dispunem. Deocamdată ne străduim să facem rost de următoarea mie de euro pentru a putea îmbunătăți motoarele.”
Până acum, echipa s-a autofinanțat și a mai primit în completare donații. Tot ce au realizat până acum a costat doar 10.000 de euro, o sumă pe care Adrian o vede ca fiind considerabilă pentru ceva ce a început ca un hobby, însă foarte mică pentru a reuși să dezvolți un produs viabil din punct de vedere economic, cu atât mai mult cu cât în următorii 2-3 ani capacitatea lor de a planta poate ajunge la o valoare de câteva milioane de euro. Este, deci, în continuare nevoie de finanțare pentru iterațiile următoare și pentru scalare.
Cum arată piața reîmpăduririlor
„Piața locală arată fantastic”, e de părere fondatorul Seedpods. „Toată lumea are un interes în zona asta. Să plantezi copaci este o chestiune socială extrem de importantă. Recent a fost identificat faptul că plantarea de noi păduri este singura tehnică ce poate să lupte împotriva încălzirii globale. Sunt foarte multe oportunități în certificate de carbon, în subvenții și, în esență, există un deficit de plantatori de copaci la nivel internațional. Un plantator de copaci profesionist poate costa mai mult decât un inginer electronist. Aici nu mă refer la voluntari, care sunt extrem de importanți pentru ceea ce fac, ci la cei de profesie. Să mergi în biotopul gen carpatic și să lucrezi pe plan înclinat, să stai ziua, să sapi și să plantezi 400-500 de copaci e o muncă extrem de complicată. De aceea și salariile sunt atât de mari în acest domeniu.”
Adrian identifică o serie de activități care i-ar putea aduce colaborări: plantările pentru cauze sociale, pentru sechestrarea de carbon, pentru regenerarea de păduri după dezastre naturale sau plantările pentru exploatarea lemnului în economia circulară. Cererea este mare, iar climatul este mai mult decât prielnic pentru soluția pe care o propun, mai ales că metoda lor este destul de diferită de alternativele de pe piață.
„În Uniunea Europeană s-a aprobat o inițiativă de a planta 3 miliarde de copaci”, spune Adrian Rotaru. „Este o inițiativă în valoare de 8 miliarde de euro, iar România face parte din acest efort de grup. Este un program pe 2020 – 2030 și deja au trecut mai mult de 4 ani, adică 40% din acest program, iar noi de-abia am reușit să ajungem la 1% din target.”
Cu toate acestea, echipa a identificat o altă nișă, mai eficientă și mai profitabilă, iar planul lor de business se numește „zero cost reforestations” – împăduriri pe gratis:
„În esență, foarte multe comune mai mici, în special în zonele de deal și de mute, au în fondul primăriei hectare pe care fie nu mai sunt păduri, fie ar dori să aibă păduri”, povestește Adrian. Ei ne concesionează pe un an de zile, de exemplu, aceste hectare, noi plantăm gratuit copacii și le dăm înapoi o pădure pe gratis. Lor le convine, pentru că le dăm înapoi o pădure pe gratis, iar nouă ne convine, pentru că plantând respectiva pădure luăm certificatele de carbon, care sunt mai mult decât suficiente pentru a face întreg procesul extrem de profitabil. El este cu atât mai profitabil datorită subvențiilor: momentan, în România, subvenția medie e cam de 5,3 euro per arbore, deci aproximativ 20.000 euro pe hectar.”
Măsura de investiții din PNRR – „Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri” – are un buget de 325 milioane de euro și vizează realizarea a 27.000 hectare de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice.
Totodată, vor fi finanțate lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantațiilor și creștere a suprafeței cu vegetație forestieră în lungul căilor de comunicație, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecție.
Conform analizelor echipei Seedpods, dispunem de sute astfel de hectare la nivel naționale, ceea ce înseamnă zeci de milioane de euro doar din subvenții care se pierd: „Sunt bani în România, prin PNRR, dar și în restul Uniunii Europene pentru fonduri de plantare, însă nu există capacitate de a absorbi aceste subvenții”, mai spune Adrian.
O echipă de cercetători deveniți antreprenori
Deși mulți antreprenori ar pune banii pe primul loc la capitolul „obstacole”, Adrian a spus deja că nu se consideră antreprenor, cel puțin nu unul tipic. De aceea și problemele lui sunt puțin diferite: pentru el, cea mai mare provocare de până acum nu a ținut de dezvoltările tehnologice, ci de a rămâne calm și funcțional într-un mediu care poate deveni suprastimulant la un moment dat.
Evenimentele de business și galele pot crea sentimente extraordinar de puternice, crede Adrian, însă este important să-ți păstrezi entuziasmul că faci parte dintr-un ecosistem unde poți pune umărul la lucruri mărețe. O altă provocare vine din dinamica interpersonală la nivel de echipă: în cazul unei echipe formate din cercetători, aceasta poate deveni extrem de complexă, mai ales când fiecare membru crede că știe ce este mai bine și cu toții sunt foarte competenți în domeniile lor.
Seedpods este un exemplu reușit de spin-off (o nouă entitate sau organizație formată prin desprinderea dintr-una mai mare), însă unul din mult prea puținele existente în România. Membrii echipei provin din Centrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
„Noi nu prea avem o cultură în acest sens în majoritatea instituțiilor de cercetare din România”, spune Adrian. „Nu prea o să vezi cercetători care-și iau munca și pur și simplu creează aceste mici companii agregate în jurul institutului-mamă. Din punct de vedere legal și oficial, această mișcare este susținută și permisă, însă în realitate nu e privită cu ochi buni la noi. Dacă luăm ca exemplu Germania, poți vedea sute de companii mici în jurul unui institut precum GSI Helmholtz Centre for Heavy Ion Research, companii care pur și simplu au fost create ca spinoff din tehnologia dezvoltată acolo.”
Membrii echipei Seedpods – Bastian Yannick, Dan Ghiță, Doru Paceșilă, Alexandra Ivan și Adrian Rotaru – la Innovation Labs 2024
Adrian este de părere că transferul tehnologic (transferul de informații, tehnologii, metode de fabricare și al unor facilități între guverne și universități sau unități de cercetare pe de o parte și unități executive, de producție sau de prestări servicii pe de altă parte) nu este susținut suficient, mai ales din punct de vedere politic, și că nu există o cultură a spin-offului în România.
Deși specialiștii care lucrează în institute trăiesc doar din cercetare, majoritatea proiectelor ar putea avea impact economic, însă nu trec aproape niciodată de porțile institutului. La polul opus, Adrian dă exemplul Statelor unite, unde nu doar că există posibilitatea de a-ți transforma munca de cercetare într-o activitate lucrativă, ba chiar ești încurajat și împins să o faci. În România, majoritatea specialiștilor din domeniile tehnice rămân fie în mediul academic, fie în cel instituțional, iar acest lucru privează economia de noi talente care i-ar putea potența creșterea.
Ce urmează pentru Seedpods
Planul echipei este să ajungă la o flotă de 9 drone, cu o dimensiune mai mare față de modelul actual. Cel mai important prag din următorii 3 ani este să ajungă la capacitatea de a planta primele 10 hectare de pădure în 3 locuri diferite din țară. Acest lucru le va oferi date suficient de relevante din punct de vedere statistic ca să convingă investitorii și clienții de capacitatea soluției de a livra rezultate.
Până acum, testele au fost realizate doar în împrejurimile Bucureștiului, care nu este cel mai relevant mediu. De aceea, în prima parte a anului 2025, echipa Seedpods va planta o pădure de test la munte, apoi, spre sfârșitul anului, Adrian prezice plantarea unei păduri adevărate.
