Dacă ești antreprenor sau freelancer în România, probabil că în ultima perioadă ai urmărit cu interes discuțiile din spațiul public despre noile modificări de politică fiscală pe care autoritățile le au în vedere pentru finalul acestui an și pentru anul viitor. Acestea par a fi soluția preferată de guvernanți pentru a putea gestiona deficitul bugetar excesiv cu care se confruntă în prezent. În lipsa măsurilor, acesta este prognozat la 6,84% din PIB pentru 2023, conducând la un exces al cheltuielilor publice de peste 109 miliarde de lei în raport cu evoluția veniturilor publice din bugetul general consolidat (ținta de deficit stabilită fiind de doar 4,4% pentru anul current).
Modificările propuse, pe scurt:
- Se renunță, în anumite condiții, la principiul predictibilității fiscale.
- Se reintroduce cota de impozit pe venit de 3% pentru microîntreprinderi: cele cu venituri de cel mult 60.000 euro/an vor plăti 1% impozit, iar cele cu venituri mai mari sau activând în anumite domenii de activitate (precum cabinete medicale și de avocatură, HoReCa, producție software), 3% impozit.
- Din 2024 se extinde obligativitatea transmiterii facturilor prin Sistemul RO e-Factura și în relația B2B.
- Angajații din IT cu venituri salariale brute de peste 10.000 de lei vor plăti impozit pe venit, iar scutirea pentru veniturile situate sub acest prag se va aplica pentru un singur contract de muncă și la un singur angajator.
- Se va realiza o uniformizare a tratamentului angajaților din sectorul IT cu angajații din construcții și sectorul agroalimentar și în privința tratamentului contribuțiilor sociale datorate.
- Angajații din construcții și industria agroalimentară vor plăti CASS în procent de 10%, de care sunt scutiți în prezent.
- Valoarea tichetelor de masă și de vacanță va fi inclusă în baza de calcul a CASS.
- PFA vor plăti CASS raportat la o bază de calcul anuală egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit care nu poate fi mai mare de 60 de salarii minime brute pe țară.
- Pentru veniturile din activități independente, baza minimă de calcul a CASS va fi de 6 salarii minime brute pe țară.
- Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, CASS se va putea deduce la calculul impozitului pe venit, în anumite limite.
- Crește TVA aplicabilă anumitor tranzacții: de exemplu, TVA va crește la 19% pentru săli de fitness, parcuri de distracții, bere fără alcool, alimente cu zahăr adăugat de minim 10g/100g produs și la 9% pentru panouri fotovoltaice și alte sisteme de încălzire eficiente.
- Se introduc noi accize nearmonizate și se majorează nivelul unor accize curente.
- Începând cu 1 ianuarie 2024 se va introduce un impozit special pe bunurile mobile de valoare mare, respectiv autoturismele cu valoare de achiziție de peste 375.000 lei.
Articolul a fost actualizat.
Stadiul măsurilor propuse din perspectiva procesului legislativ
Deși sondarea reacțiilor mediului de afaceri la propunerile vehiculate a început informal încă din primele zile ale lunii august, abia dimineața zilei de marți, 19 septembrie, a adus pentru prima dată în dezbaterea publicului interesat un document publicat într-o formă oficială de către Ministerul Finanțelor Publice.
Proiectul de Lege, însumând 122 de pagini împreună cu expunerea sa de motive (pe care îl puteți regăsi aici, în secțiunea dedicată transparenței decizionale), vine cu propuneri de modificări legislative având un impact potențial semnificativ asupra tuturor categoriilor de contribuabili. Acestea vizează, printre altele, Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăților, dar și multe alte acte normative de interes major pentru mediul antreprenorial.
Predictibilitatea fiscală – acum doar o amintire de iure, nu doar de facto
Alături de acest proiect de Lege cu propuneri de măsuri, în seara aceleiași zile se publica un alt proiect de Ordonanță de Urgență menit să desființeze de iure aplicarea principiului predictibilității fiscale (întrucât de facto acest principiu fusese oricum încălcat de numeroase ori în ultimii ani în procesul de legiferare fiscală), predictibilitate atât de necesară în orice stat democratic, dornic să implementeze politici adoptate transparent și cu o minimă grijă pentru bunăstarea contribuabililor.
Principiul predictibilității fiscale se referă la certitudinea impunerii și presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite.
La doar o zi după publicarea sa în consultare publică, deja regăsim acest proiect în Monitorul Oficial, transpus prin OUG nr. 74/2023, pavând astfel calea, acum și în viitor, pentru implementarea rapidă a oricăror modificări de politică fiscală considerate necesare de către Guvern și închizând și mai mult ușa dialogului cu mediul de afaceri afectat de aceste decizii.
Principalele propuneri relevante pentru micii întreprinzători
În continuare menționăm doar câteva dintre cele mai importante propuneri de modificări ce ar putea să aibă un impact din perspectiva obligațiilor fiscale ale micilor întreprinzători.
- Modificarea regimului fiscal al microîntreprinderilor – două cote de impozit pe venit: 1 și 3%
- RO e-Factura începând cu 1 ianuarie 2024
- Modificări aduse facilităților fiscale din domeniul IT, construcții și agroalimentar
- Alte prevederi care privesc veniturile salariale și cele asimilate salariilor
- Modificări ale cotelor de TVA în cazul anumitor produse
- Introducerea unor noi accize nearmonizate
- Impozitul special pe bunurile mobile de valoare mare
Modificarea regimului fiscal al microîntreprinderilor – două cote de impozit pe venit: 1 și 3%
Microîntreprinderile vor fi, cu siguranță, o categorie de contribuabili care va resimți în mod semnificativ consecințele acestor modificări fiscale. Conform actualului proiect, de la 1 ianuarie 2024 regimul de impozitare a microîntreprinderilor ar urma să revină la sistemul cu două cote de impozit, readăugându-se cota de 3%, însă acesta se va aplica de o manieră diferită față de cum este în prezent.
Astfel, cota de impozit pe veniturile microîntreprindrilor de 1% va fi aplicabilă pentru firmele ale căror venituri vor fi de cel mult 60.000 euro/an și care nu vor activa în anumite domenii (pentru care există în proiect o listă specifică de coduri CAEN – vezi mai jos).
În schimb, cota de impozit pe veniturile microîntreprindrilor de 3% va fi aplicabilă firmelor cu venituri de peste 60.000 euro/an sau care activează, conform codurilor CAEN, în următoarele domenii: 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activități de editare a altor produse software, 6201 - Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 - Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 - Activități de asistență medical specializată, 8623 - Activități de asistență stomatologică, 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană.
Mai mult, dacă firmele ce derulează activitățile din lista de mai sus obțin venituri și din activități ce nu sunt pe listă, cota de impozit aferentă acestora va fi tot de 3%.
În cursul anului fiscal, la depășirea plafonului de 60.000 euro sau la începerea uneia dintre activitățile specificate, trecerea de la cota de 1% la cota de 3% se va face începând cu trimestrul în care intervin aceste situații. În oglindă, tot trimestrial se va face și trecerea de la cota de 3% la cea de 1% atunci când situația se va modifica.
Pe lângă această modificare principală de regim, există și alte prevederi din domeniul fiscalității aferente raportărilor, veniturilor și beneficiilor salariale, achizițiilor de bunuri, TVA și accize care ar putea avea un impact asupra activității microîntreprinderilor.
Acestor măsuri li se adaugă și noi prevederi din sfera întăririi disciplinei economico-financiare și a combaterii evaziunii fiscale ce ar putea veni, din 2024, cu sancțiuni mai mari pentru micile afaceri care nu aplică în mod corect prevederile fiscale în vigoare sau încearcă să se sustragă de la obligațiile pe care le-ar avea către Bugetul de Stat.
RO e-Factura începând cu 1 ianuarie 2024
Actualul proiect emis de Ministerul Finanțelor Publice propune instituirea unui sistem de raportate a facturilor în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, fără aplicarea de sancțiuni în primele trei luni și trecerea la emiterea și transmiterea obligatorie a facturilor prin Sistemul RO e-Factura în relația B2B începând cu 1 iulie 2024.
Astfel, persoanele impozabile stabilite în România vor avea obligația în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura, pentru operațiunile taxabile în România, efectuate în relația B2B, dar și pentru alte tranzacții efectuate în relația cu instituții publice (B2G) care nu sunt acoperite de legislația actuală privind facturarea electronică B2G ce a intrat în vigoare din anul 2022.
Vor fi exceptate de la cele de mai sus exporturile de bunuri realizate de către furnizor sau de altă persoană în contul său și livrările intracomunitare de bunuri cu locul de plecare în Romania.
Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei sau de la data încasării unor avansuri.
Modificări aduse facilităților fiscale din domeniul IT, construcții și agroalimentar
Prin modificările propuse, Guvernul dorește să realizeze o uniformizare a regimului fiscal aplicabil salariilor din IT cu cel din construcții și sectorul agroalimentar, astfel încât și angajații din IT urmează să plătească impozit pe veniturile salariale brute care depășesc 10.000 de lei. Scutirea pentru veniturile brute situate sub acest prag se va aplica pentru un singur contract de muncă, indiferent câte contracte are angajatul și la câți angajatori.
Totodată, angajații din sectorul de construcții și cel agroalimentar vor plăti contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) în procent de 10%, de care sunt scutiți în prezent.
De asemenea, se va realiza o uniformizare a tratamentului angajaților din sectorul IT cu angajații din construcții și sectorul agroalimentar și în privința contribuției la asigurările sociale (cota de CAS de 25% va fi diminuată cu procentul care merge la Pilonul II în mod normal - de la 1 ianuarie, acest procent e de 4,75%, diferența de contribuție fiind reținută doar pe bază de opțiune).
În plus, vor fi eliminate prevederile prin care contribuția asiguratorie de muncă (CAM) putea fi diminuată până la nivelul de 0,27% pentru angajații din domeniul construcțiilor și cei din sectorul agro-alimentar. Se revine astfel la cota standard de 2,25% și pentru angajații din aceste domenii.
Aceste modificări ar urma să intre în vigoare începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial a legii, deci probabil chiar înainte de finalul anului curent.
Alte prevederi care privesc veniturile salariale și cele asimilate salariilor
Regimul fiscal aplicabil tichetelor de masă acordate angajaților va fi extins și pentru sumele ce reprezintă echivalentul în lei al tichetelor de masă, în aceleași limite și condiții prevăzute de lege pentru acestea, pentru angajații care nu beneficiază de acestea.
În același timp, valoarea nominală a tichetelor de masa sau a echivalentului în bani (lei) al tichetelor de masa, dar și a voucherelor de vacanță acordate de angajatori, va fi inclusă în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, aceste beneficii sunt supuse numai impozitului pe venit, nu și contribuțiilor sociale.
Modificări ale cotelor de TVA în cazul anumitor produse
Cu titlu de exemplu, menționăm doar unele dintre modificările de regim propuse, ce ar putea avea un impact relevant pentru costurile micilor afaceri.
Printre altele, se propune aplicarea cotei standard de TVA (19%) pentru sălile de fitness, bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative și evenimente sportive.
De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs (altele decât cozonacul și biscuiții).
Printre modificări se regăsește și propunerea pentru trecerea de la cota de 5% la 9% pentru livrarea și instalarea panourilor fotovoltaice, panourilor solare termice, pompelor de căldură și altor sisteme de încălzire eficiente.
Introducerea unor noi accize nearmonizate
Noile accize se referă, de exemplu, la: produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină (1.094,93 lei per kg); băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml (40 lei per hl); băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml (60 lei per hl).
Proiectul introduce obligații noi pentru operatorii economici care produc sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat supuse accizelor nearmonizate, care vor trebui sa notifice aceste fapte autorităților vamale.
Alte propuneri includ majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, precum și pentru produsele din tutun prelucrat începând cu 1 ianuarie 2024. De asemenea, se propune majorarea accizelor la toate produsele energetice (cu excepția benzinei cu plumb).
Impozitul special pe bunurile mobile de valoare mare
Începând cu 1 ianuarie 2024 se va introduce un impozit special pe bunurile mobile de valoare mare. Acesta va fi aplicabil și persoanelor juridice care au în proprietate autoturisme care trebuie înmatriculate sau înregistrate în România, și a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 de lei.
Impozitul se va datora pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului. Cota de impozitare va fi de 0,3% și se va aplica asupra diferenței dintre valoarea de achiziție a autoturismelor și plafonul de 375.000 de lei. Firmele vor calcula și declara impozitul special până la data de 31 decembrie a fiecărui an pentru care se datorează acest impozit.
Propuneri de modificări fiscale cu impact asupra fiscalității PFA
Potrivit proiectului, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS, în cotă de 10%) pentru veniturile din activități independente va fi datorată de PFA la o bază de calcul anuală egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit (ajustată, după caz) care nu poate fi mai mare decât nivelul de 60 de salarii minime brute pe țară.
La determinarea bazei anuale de calcul a CASS nu se vor lua în considerare pierderile fiscale anuale.
Pentru veniturile din activități independente obținute din una sau mai multe surse este impusă o bază minimă de calcul a CASS de 6 salarii minime brute pe țară. În cazul în care contribuția estimată sau reținută la sursă (în cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă) a fost determinată asupra unei baze de calcul mai mici decât 6 salarii minime brute pe țară, contribuabilul datorează o diferență de CASS până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară.
Diferența de CASS nu se va datora însă în cazul în care, în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din salarii și asimilate salariilor la nivelul a cel puțin 6 salarii minime brute pe țară sau a realizat alte venituri (din investiții, alte surse etc.) pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară.
Pentru veniturile din activități independente (dar și pentru cele din drepturi de proprietate intelectuală) se introduce posibilitatea deducerii la calculul impozitului pe venit a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în anumite limite.
În cazul aprobării, toate modificările/prevederile menționate mai sus vor fi aplicabile începând cu veniturile aferente anului 2024.
Prevederi pentru creșterea disciplinei economico-financiare
O altă propunere de modificare relevantă pentru persoanele fizice, este cea care vizează veniturile constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată.
Acestea vor fi impuse cu o cotă de impozitare de 70%, față de cota de 16% aplicabilă în prezent, începând cu data de 1 iunie 2024.
Reducerea drastică a plafoanelor pentru tranzacțiile în numerar
De asemenea, proiectul de Lege propune ca plafoanele pe care trebuie să le respecte firmele atunci când fac sau acceptă plăți în numerar să se micșoreze cu aproximativ 80% față de cât este permis în prezent. Astfel, plafonul zilnic pentru încasări sau plăți, precum și cel pentru avansuri spre decontare devin de doar 1.000 de lei (față de 5.000 de lei, cât este conform prevederilor actuale), iar pentru magazinele cash&carry, de doar 2.000 de lei.
Opțiunile contribuabililor afectați negativ de modificările propuse
Dacă te regăsești printre cei ale căror afaceri sau activități economice desfășurate independent vor fi afectate de către una sau mai multe dintre modificările fiscale propuse, până la momentul adoptării proiectului urmată de publicarea sa în Monitorul Oficial, îți poți face cunoscute sugestiile și opiniile tale la adresa de e-mail: publicinfo@mfinante.gov.ro.
Deși se dorește o adoptare rapidă a modificărilor propuse prin procedură de asumare a răspunderii de către Guvern, acesta ar putea fi o bună oportunitate de a face auzită vocea mediului antreprenorial, adesea ignorată de către legiuitori în ultimii ani.
Astfel, poți solicita decidenților politici să mențină o minimă predictibilitate fiscală și să favorizeze demersurile corecte și echitabile de echilibrare a deficitului bugetar, mergând preponderant către eficientizarea cheltuielilor bugetare și nu către împovărarea excesivă birocratică și fiscală a micilor afaceri.
Totodată, poți menționa și efectele bugetare negative pe care aceste măsuri le-ar putea avea în cazul afacerii tale, dacă este cazul (pierderi de locuri de muncă, scăderea profiturilor impozabile, insolvențe sau lichidări etc.)
Actualizare 18 octombrie 2023
Proiectul de Lege cu modificările fiscale, dintre care o parte au fost prezentate în acest articol și pentru care Guvernul își asumase răspunderea în Parlament pe 26 septembrie, va putea merge la promulgare. Astfel, Curtea Constituțională - care fusese sesizată de o parte din parlamentarii opoziției cu privire la potențiala neconstituționalitate a proiectului de reformă - a anunțat pe 18 octombrie că respectivul proiect de act normativ respectă toate rigorile legii fundamentale. Următorul pas după promulgarea de către Președinție va fi, probabil în foarte scurt timp, publicarea în Monitorul Oficial.
După aceste ultime două etape procedurale rămase, măsurile vor fi oficializate, o primă parte dintre acestea urmând a intra în vigoare în 15 zile de la publicare, iar restul de la 1 ianuarie 2024 sau alte date specifice ulterioare, precizate în textul legii.
Printre primele măsuri care se vor aplica, menționăm:
- modificările de regim fiscal în IT, agricultură și construcții (începând cu veniturile lunii următoare celei în care au fost publicate în MO - posibil chiar noiembrie 2023);
- înăsprirea măsurilor pentru asigurarea disciplinei economico-financiare, cum ar fi majorarea amenzilor din Legea contabilității, eliminarea posibilității plății la jumătate a unora dintre amenzi, sancțiuni mai severe la identificarea veniturilor/sumelor nedeclarate sau nejustificate;
- reducerea semnificativă a plafoanelor aferente tranzacțiilor în numerar, inclusiv plafonul soldului de casă la finalul fiecărei zile.
Menționăm de asemenea că proiectul aprobat a suferit mici modificări în privința anumitor măsuri față de versiunea publicată inițial în dezbatere pe 19 septembrie (e.g. tichetele de masă nu vor putea fi acordate și în numerar, TVA aferentă biletelor la evenimente sportive și culturale va fi de 9%).
Actualizare 30 octombrie
Proiectul a fost publicat pe 27 octombrie în Monitorul Oficial ca Legea nr. 296/2023, iar primele măsuri vor intra deja în vigoare de la 11 noiembrie 2023 sau cu veniturile lunii noiembrie.
Credit imagine: Photo by Katie Harp on Unsplash
