Principalele măsuri fiscale publicate în iulie 2025 și impactul lor asupra IMM-urilor, explicate de un consultant fiscal.
Pe scurt:
- Tipuri de măsuri
- Modificări în materie de TVA
- Modificări ale impozitului pe veniturile din dividende
- Modificări ale impozitelor directe speciale
- Modificări ale impozitului pe venit
- Modificări referitoare la contribuțiile sociale obligatorii (CASS)
- Modificări privind accizele
- Ce pot face antreprenorii în contextul noilor modificări fiscale?
Data de 25 iulie 2025 a fost mai mult decât un simplu termen de raportări financiar-contabile pentru cel de-al doilea trimestru al anului curent. A fost și data în care s-a finalizat lungul drum parcurs de primul pachet de măsuri fiscal-bugetare promise de actualul Guvern al României.
Astfel, după dezbateri aprinse în spațiul public care au durat câteva luni, asumarea de răspundere a Guvernului Bolojan pentru actul normativ prin care se implementează acest pachet, un test al unei moțiuni de cenzură și un test de constituționalitate, vineri a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Tipuri de măsuri
Scopul declarat al legii este de a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung prin limitarea cheltuielilor permanente până la un nivel care să permită respectarea obligațiilor asumate de România și prin creșterea veniturilor astfel încât să se poată susține din fonduri publice finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice. Acesta conține următoarele tipuri de măsuri:
- Măsuri fiscale;
- Măsuri în domeniul bugetar de limitare a cheltuielilor publice;
- Măsuri în domeniul sistemului de învățământ;
- Măsuri pentru asigurarea conformării fiscale în scopul sancționării faptelor și actelor de comerț considerate ilicite în domeniul jocurilor de noroc;
- Măsuri în domeniul sănătății, prin care sunt stabilite noi reguli pentru aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate, inclusiv pentru veniturile din pensii, precum și pentru persoanele aflate în întreținere;
- Măsuri în domeniul transporturilor și infrastructurii.
Dintre acestea, ne oprim pe scurt asupra principalelor măsuri fiscale introduse prin Legea nr. 141/2025, dintre care o bună parte vor avea un impact financiar imediat ce urmează să fie resimțit de întregul mediu de afaceri, cu atât mai mult cu cât provocările nu vin doar din perspectiva creșterii sarcinii fiscale, ci și din dificultatea de a se adapta cerințelor de implementare într-un termen extrem de scurt, în primă instanță posibil chiar și în absența normelor metodologice.
Principalele modificări fiscale prevăzute în acest prim pachet vizează, printre altele, majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și consolidarea cotei reduse de TVA (de 5%, respectiv 9%) la 11% pentru anumite bunuri și servicii esențiale sau eliminarea anumitor categorii de bunuri din lista celor care beneficiau de cota redusă de TVA, creșterea accizelor cu 10% la combustibili, unele băuturi alcoolice și tutun, impunerea CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, majorarea impozitului pe dividende (de la 10% la 16%) și a impozitului suplimentar aplicabil instituțiilor de credit, precum și mărirea taxelor pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc.
Mai jos regăsiți o sinteză a prevederilor pentru acele categorii care sunt cele mai relevante pentru IMM-uri.
1. Principalele modificări în materie de TVA
Începând cu 1 august 2025, se va păstra o singură cotă redusă de 11% aplicabilă anumitor bunuri și servicii esențiale, iar cota standard de TVA este majorată de la 19% la 21%.
Noua cotă redusă de 11% va fi aplicabilă următoarelor categorii de livrări de bunuri și prestări de servicii, anterior supuse cotelor reduse de 5% și 9%:
- Medicamente de uz uman;
- Alimente și băuturi nealcoolice destinate consumului uman și animal, livrarea de animale și păsări vii din specii domestice (codurile NC urmează să se stabilească prin norme metodologice). Vor fi exceptate de la aplicarea cotei reduse: suplimentele alimentare, băuturile alcoolice, băuturile non-alcoolice încadrate la codul NC 2202, alimentele cu zahăr adăugat de peste 10g/100g de produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică;
- Apă pentru irigații, servicii de alimentare cu apă și canalizare;
- Îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii agricole conexe;
- Serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice;
- Lemn de foc sub forma de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau forme similare sau rumeguș și deșeuri și resturi de lemn livrate către persoane fizice și juridice pentru încălzire;
- Energie termică livrată în sezonul rece către populație, spitale, școli, ONG-uri și furnizori de servicii sociale;
- Cărți, manuale școlare, ziare și reviste (inclusiv în format electronic);
- Servicii culturale și educaționale: acces la muzee, monumente istorice, grădini zoologice și botanice;
- Livrarea de clădiri ca parte a politicii sociale (cămine de bătrâni și pensionari, case de copii respectiv centre de reabilitate și recuperări pentru minori cu handicap);
- Servicii de cazare în sectorul hotelier și camping;
- Servicii de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a celor încadrate la codul NC 2202.
Pe de altă parte, unele livrări de bunuri și prestări de servicii care anterior beneficiau de cotele reduse de TVA (de 5% și respectiv 9%) urmează să fie reîncadrate la cota standard de 21%. Printre acestea se numără:
- Sistemele de energie regenerabilă (e.g. panouri fotovoltaice, pompe de căldură și alte echipamente cu emisii scăzute), livrate către locuințe sau instituții publice;
- Serviciile de acces la activități recreative și culturale, inclusiv evenimente sportive, târguri, expoziții, bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri tematice;
- Produsele alimentare cu conținut ridicat de zahăr, precum biscuiții și cozonacul, care depășesc pragul de 10g de zahăr/100g de produs (cu excepția produselor destinate sugarilor și copiilor mici);
- Livrare de medicamente de uz veterinar;
- Suplimentele alimentare;
- Livrarea de semințe, hrană pentru albine, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor;
- Livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, exceptând dispozițiile tranzitorii aplicabile pentru o perioadă de 1 an sub rezerva îndeplinirii cumulative a condițiilor suplimentare (încheierea unui act juridic până la 1 august 2025, plata unui avans de minimum 20% din valoarea locuinței până la 31 iulie 2025 și livrarea locuinței până la 31 iulie 2026).
Noile modificări legislative prevăd și abrogarea scutirilor de TVA aplicabile anterior în cazul anumitor livrări de bunuri și prestări de servicii în domeniul sănătății, realizate de sau către entități nonprofit. Deși scutirile de TVA prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) – b¹) din Codul fiscal vor fi abrogate începând cu 1 august 2025, autoritățile introduc un mecanism tranzitoriu de restituire a TVA pentru operațiunile efectuate anterior acestei date.
2. Principalele modificări din perspectiva impozitului pe veniturile din dividende
Începând cu 1 ianuarie 2026 (sau, după caz, prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026 în cazul entităților care au un an fiscal diferit de cel calendaristic), cota de impozitare a dividendelor va fi majorată de la 10% la 16%, urmând să fie aplicată asupra valorii brute a dividendelor distribuite. Modificarea vizează atât dividendele plătite către persoane juridice române, cât și veniturile din dividende obținute din România de către persoane nerezidente.
În cazul dividendelor distribuite în cursul anului 2025 (sau, după caz, în cursul anului fiscal modificat care începe în 2025), pe baza situațiilor financiare interimare, se aplică în continuare cota de impozit de 10%. Această cotă rămâne valabilă chiar și după regularizarea dividendelor în baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025, fără a fi necesară recalcularea impozitului la noua cotă de 16%.
3. Principalele modificări în materie de impozite directe speciale
Cota impozitului specific pe cifra de afaceri aplicabil instituțiilor de credit se va majora de la 2% la 4%. Această modificare va fi aplicabilă pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 și se va menține și începând cu 1 ianuarie 2026.
Prin excepție, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, vor aplica în continuare cota de 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, inclusiv.
Deși această prevedere nu afectează direct IMM-urile, ea ar putea avea un impact financiar semnificativ indirect prin presiunea astfel exercitată asupra profiturilor bancare, ce ar putea conduce la creșterea costurilor de finanțare pe termen scurt, mediu și lung pentru ceilalți operatori economici.
4. Principalele modificări din perspectiva impozitului pe venit
Pe lângă modificările aduse cotei impozitului aplicabil veniturilor din dividende, legea mai include și următoarele modificări privind impozitele pe venit:
- Sunt introduse clarificări privind regimul fiscal aplicabil în cazul obligațiunilor emise de persoane juridice rezidente în România pe piețe de capital din afara României, în sensul în care se transferă obligațiile de calcul, declarare și plată a impozitului pe veniturile din dobânzi din sarcina emitenților în sarcina beneficiarului de venituri din dobânzi, persoană fizică rezidentă, care deține astfel de obligațiuni;
- Pentru veniturile obținute din jocuri de noroc se menține impunerea pe tranșe de venit, însă cu majorarea cotei minime de impozitare de la 3% la 4%, în timp ce cota maximă rămâne la 40%;
- În categoria veniturilor din alte surse se adaugă și venitul obținut de persoanele fizice din predarea deșeurilor de metale feroase, neferoase și aliajele acestora din patrimoniul personal, impozitul urmând să fie reținut la sursă de către operatorul economic.
5. Principalele modificări în materie de contribuții sociale obligatorii (CASS)
Contribuabilii care obțin venituri din pensii ce depășesc suma de 3.000 de lei pe lună (indiferent dacă provin din sistemul public, din fonduri administrate privat sau din străinătate) vor datora contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază lunară de calcul stabilită prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. Ca mențiuni, contribuția de asigurări sociale de sănătate va fi deductibilă de la calculul de impozit pe venit.
În cazul în care beneficiarii acestor pensii obțin și venituri din proprietate intelectuală, vor fi exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru acestea din urmă. De asemenea, dacă obțin venituri din activități independente de până la 6 salarii minime pe economie, nu vor datora diferența de contribuție prevăzută de lege.
Referitor la modificările care vizează statul de co-asigurat, nu se mai încadrează în categoria persoanelor fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate: (i) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate; (ii) persoanele exceptate prin legi speciale; (iii) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni, cu excepția celor cu afecțiuni oncologice; (iv) persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj, ajutor social (venit minim garantat) sau de alte drepturi de protecție socială; (v) persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului sau concediu de acomodare, ulterior finalizării procedurii de adopție; (vi) personalul monahal al cultelor recunoscute.
Persoanele fizice care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate după data de 31 iulie 2025 vor avea obligația de a face plata aferentă în 2 tranșe după cum urmează:
- 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
- 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.
Ca măsură tranzitorie, în cazul persoanelor fizice care au optat deja până la data de 31 iulie 2025 inclusiv pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, termenul de plată rămâne cel în vigoare la data exercitării opțiunii, respectiv 25 mai 2026.
6. Principalele modificări privind accizele
Legea nr. 141/2025 prevede măriri de accize pentru următoarele categorii de băuturi alcoolice, tutunuri și combustibili: bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, produse intermediare, alcool etilic, țigarete, țigări și țigări de foi, tutun de fumat fin tăiat pentru rulare în țigarete, alte tutunuri de fumat, benzină cu și fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat și gaz natural, kerosen, cărbune și cocs, respectiv pentru electricitate.
Ce pot face antreprenorii în contextul noilor modificări fiscale?
În primul rând, dacă nu au fost făcute deja aceste demersuri, antreprenorii ar trebui să colaboreze cu specialiștii din domeniul financiar-contabil care îi sprijină în afacerile lor (precum contabili, consultanți fiscali, personalul angajat cu responsabilități în domeniul economic etc.) pentru a înțelege care din aceste măsuri fiscale vor avea un impact direct sau indirect în activitatea societăților pe care le gestionează.
Impactul poate fi resimțit fie prin creșterea costurilor, fie prin presiunea asupra prețurilor practicate și diminuarea marjelor de profit.
Un prim pas ar fi cuantificarea și includerea acestui impact în bugetele curente, urmat de eventuale decizii privind măsuri interne de ajustare a prețurilor și a costurilor programate.
De asemenea, în contextul modificărilor cotelor de TVA într-un interval extrem de scurt, care lasă foarte puțin timp pentru pregătirea tranziției în implementare, principalul punct de interes va fi, desigur, ce se va întâmpla cu tranzacțiile în derulare la data de 1 august 2025, dar și altele, cum ar fi actualizarea cotelor de TVA ale produselor și serviciilor în sistemele interne de gestiune contabilă și în casele de marcat, provocări notabile existând în cazul afacerilor care operează cu stocuri semnificative.
Printre societățile semnificativ afectate vor fi cele care activează în domeniile alimentar (unde, de exemplu, ar fi necesară remaparea produselor din portofoliu, astfel încât să identifice care este impactul de cotă și pe lanțul de aprovizionare), cele din HoReCa, imobiliar, evenimente și divertisment.
În acest context, este posibil ca rata erorilor contabile să crească sau să fie nevoie de ajustări ulterioare apariției normelor, care vor veni cu clarificări indispensabile în implementare (însă, foarte posibil, cu o oarecare întârziere raportată la nevoile antreprenorilor). Rămâne însă esențială practicarea unui management financiar activ, în strânsă cooperare cu specialiștii, pentru o adaptare economică rapidă și o cât mai bună gestiune a riscurilor financiar-contabile generate de aceste modificări fiscale.
Imagine: Amirul Syaidi | Dreamstime.com
