Pe măsură ce lumea noastră se confruntă cu provocări tot mai mari legate de sustenabilitate, a devenit evidentă necesitatea unor abordări adaptate și mai receptive ale managementului de proiect. Adesea, metodologiile clasice de management de proiect, caracterizate uneori prin procese destul de rigide, liniare și domenii fixe, nu reușesc să se adapteze mediului mai complex și mai exigent al proiectelor durabile. Adoptarea principiilor durabilității și economiei circulare înseamnă că proiectele trebuie adesea să se ocupe de factori dinamici de mediu, sociali și economici, pentru care este nevoie de soluții flexibile și iterative. Aici managementul agil al proiectelor aduce avantaje semnificative, iar accentul este pus pe adaptabilitate, autonomie îmbunătățită, eficacitate și o viziune integrată.
Abordarea clasică vs. cea agilă în managementul proiectelor
Metodele agile și tradiționale de management de proiect au caracteristici diferite și sunt potrivite pentru diferite tipuri de proiecte. Mai jos, menționăm doar câteva dintre diferențele cheie dintre aceste două abordări alternative.
Predictibilitate vs. flexibilitate
