Interviu Mihai Pătrașcu, fondator evoMAG

evoMAG este o companie de comerț electronic românească fondată în 2005. Află povestea sa din interviul următor!

Povestea EvoMag 

Am început business-ul acesta acum11 ani, nu am știut ce înseamnă comerțul online, dar aveam așa o dorință foarte mare de a realiza ceva și am pornit de la o rețea de cartier. Pe atunci nu aveam internet și îmi doream foarte mult să am internet acasă.

Văzând că nu pot obține acest lucru, să am internet în propriul meu apartament pentru că nimeni nu venea să îți instaleze internet într-un singur apartament, m-am gândit să fac o rețea de cartier pentru a avea un portofoliu de la care aș putea începe negocierile cu un furnizor de internet. Lucrul acesta m-a educat foarte mult în a intra în casele oamenilor și a negocia cu ei, a vedea cum se comportă și a le vinde ceva ce își doreau, într-un fel sau altul.

M-a ajutat foarte mult acea etapă a vieții. Am reușit să fac o rețea de cartier a vreo 250 de abonați și aceia au fost primii mei clienți. De ce? Pentru că lucram cu un prieten de al meu în acest timp la o firmă care vindea calculatoare. Mă duceam, reparam calculatoare, le vindeam și mi-am dat seama că petrec foarte mult timp pe drum sau la client, dar în același timp voiam să vând calculatoare către acești clienți. Am zis ok, cum fac ca în timpul acesta în care eu stau în mașină destul de mult și mă deplasez dintr-un punct în altul, să pot să le vând oamenilor calculatoarele fără să fie nevoie să mă duc eu fizic cu o hârtie printată, așa cum era comerțul de calculatoare în acea perioadă.

Numele afacerii

Clienții ne tot dădeau feedback că este greu de reținut și ușor-ușor am ajuns la numele de evoMAG, testând alte 3 nume de magazin online. Am pus anunțuri, pentru că nu ne permiteam să facem reclamă și am pus anunțuri pe internet cu evoMAG, evoSIS și evoshop, așa ne-am gândit noi, să fie scurte, „evo” de la evoluție și magazin în diverse limbi. Clienții ne sunau în urma acelor anunțuri, foarte mulți venind de la ”evoMAG” și atunci am ales acest nume. A fost primul feedback de la client legat de brand.

Drumul de la idee la afacere

Perspectiva pe care o împărtășesc foarte mulți și mă simt foarte confortabil cu ea, este să mă apuc de acțiune. Așa mă consider, sunt un om de acțiune, întotdeauna poate dau mai rău cu capul sau adaptez lucrurile pe parcurs, dar mereu sunt pe ideea de a mă apuca de treabă, de a face lucrurile și de a le adapta, pentru că dacă îți faci un plan prea detaliat, sigur vei găsi o perspectivă unde lucrurile nu funcționează și te descurajezi, te dezamăgești, iar lucrurile acestea te înfrânează.

Merg pe ideea că dacă feeling-ul îți spune ”apucă-te, crezi în ceea ce ai”, atunci business plan-ul îl consider ca o frână, cel puțin la început. Nu zic că trebuie să te arunci cu capul înainte făcând orice, trebuie să ai controlul anumitor costuri sau anumitor cheltuieli, dar nu analiza foarte mult, mai ales la început, unde impactul pe care poți să îl ai in orice este infim.

Provocările la început de drum

Primii 3 ani sunt cei mai grei pentru că nu ai certitudinea, nu ai acea masă critică de clienți, nu ai acele semințe pe care tu le plantezi în fiecare zi întâlnindu-te cu cineva, acele semințe încă nu au rodit sau încă nu au început să iasă la iveală, să facă comenzile să vină. De aceea, primii 3 ani mi se par cei mai dificili, pentru că nu ai certitudinea zilei de mâine, întotdeauna mâine este un nou început și lucrurile acestea te macină foarte rău.

După aceea, impactul pe care îl ai tu în decizii este mult mai mare. Dacă în primii 3 ani, orice decizie ai lua, te poți reîntoarce foarte rapid la un punct 0, după această perioadă, orice decizie trebuie s-o calculezi un pic mai bine pentru că impactul este mai mare. De ce? Ai o locație mai mare, ai niște cheltuieli mai mari pe care nu poți să le ajustezi mâine, ai niște parteneri pe care îi influențezi.

Validarea ideilor

Eu mă bazez foarte mult pe instinct. Să zicem că l-am șlefuit sau încerc să șlefuiesc instinctul de 3-4 ani încoace și mă educ foarte mult, mi se pare obligatoriu să te educi și să înveți, să citești și să te duci să faci cursuri. Îmi pun foarte multă bază în instinctul pe care îl am. Poate să fie o analiză amănunțită și să dea prost, dar dacă simt că acel lucru va ieși, merg înainte chiar dacă cifrele nu sunt poate cele mai pozitive. Instinctul nu m-a păcălit până acum și nu m-a dus într-o direcție greșită.

Doi la mână, întotdeauna un antreprenor trebuie să aibă și va avea (vine natural) instinctul de adaptare. Oricât de grea ar părea o situație, ajungi să te adaptezi. Ok, poate am un grafic care îmi place la nebunie despre antreprenor și este adevărat, un zig zag: agonie, extaz, agonie, extaz. Ăsta e adevarul, săptămânal ai temeri, ai situații pe care poate nu știi să le abordezi, cu timpul experiența te învață să abordezi lucrurile mai sistematic.

Valorile căutate într-un angajat

În primul rând, caut energia persoanei respective și atitudinea. Pentru mine este foarte importantă atitudinea persoanei din fața mea. E foarte important să aibă cunoștințele necesare, dar pun mult mai mult accent pe atitudine și pe energia care o degajă.

Am beneficiul și bucuria să spun că am foarte mulți oameni vechi în companie în continuare, oameni care evoluează alături de mine; mai merg pe ideea că trebuie să evoluez eu ca sa îi fac și pe ei să evolueze. Dacă tu nu te educi și nu te duci mai sus, nu ai cum să ceri de la oamenii tăi mai mult.

Planurile de viitor

Depinde către ce direcție, dacă te gândești la nivelul de vânzări, noi în continuare avem o oportunitate destul de mare pentru că nivelul la care este piața e foarte mare față de nivelul la care suntem noi. Doi la mână, ne aflăm într-o piață care se află într-o creștere continuă, accelerată. Vrem, nu vrem, online-ul va fi viitorul pentru tot ceea ce ne înconjoară și atunci pot să spun cu bucurie că ne aflăm într-o piață bună, aflată în expansiune, iar lucrul acesta ne ajută.

Suntem într-un tren și l-am luat și merge cu o viteză destul de mare în continuare. O chestie pe care am întalnit-o foarte rar în discuțiile cu antreprenori este finalul. Nimeni nu se gândește la final, deși este al naibii de important. Nici eu nu m-am gândit până acum un an de zile ce finalitate are business-ul meu. Poate un exit, poate o schimbare a business-ului din cifră de afaceri în profitabilitate, lucruri de genul acesta. Să ai un obiectiv final.

Te bucuri zilnic de ceea ce faci, evoluezi zilnic, crești echipa, crești compania, dar nu ai un plan de final. Acest plan de final l-aș numi expansiune, expansiunea poate să fie la nivel de tehnologie, la nivel de piețe. Noi în momentul acesta avem un plan, dar nu pot să spun că este ceva elaborat pentru că de foarte multe ori ai nevoie de investiții foarte, foarte mari. Piața ne cere, clientul ne duce acolo, nu stăm pe loc.

Recomandări pentru tinerii antreprenori

Eu am pornit de la foame. Și nu mă refer la foamea de cunoaștere, de a ști mai mult, ci m-a motivat extrem de mult ideea de a avea, de a realiza ceva, de a construi. Nu aș dori altor oameni să înceapă ca mine, dar pe de cealaltă parte, am avut pasiune și determinare. Dacă le ai, simți înăuntrul tău că acea idee va ieși. Să faci parte dintr-o comunitate care să te ajute, lucrul ăsta mi se pare, strategic, extrem de important.

 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail