S-ar putea să fii hacker

Înclinația spre inovare, curiozitatea, curajul și o doză sănătoasă de rezistență la autoritate – un spirit aparte de problem-solving, în care s-ar putea să te recunoști, fie că ești sau nu antreprenor. Monica Alexandru, Product Manager în divizia de Programe Impact Hub Bucharest, ne povestește despre "the hacker mindset".

*Material publicat prima oară pe Republica

"Please tell us about the time you most successfully hacked some (non-computer) system to your advantage?"

"Povestește-ne cum ai fost hacker." Mulți ani la rând, asta a fost o întrebare în formularul de aplicare la Y Combinator, acceleratorul de business care le-a crescut pe Dropbox, Reddit sau AirBnb, acum atât de cunoscute încât e greu de imaginat că au fost odată startupuri.

Erau încurajate răspunsuri ca "atunci când eram mic, am ascuns un dinte sub pernă fără să zic nimănui, ca să îmi confirm că nu există Zâna Măseluță." Poate sună neserios, dar ce căuta de fapt juriul era “the hacker mindset”.

Mentalitatea în sine, însă, a fost parte din spiritul antreprenorial cu mult înainte să existe noțiunea de “hacking” – înclinația spre inovare, curiozitatea, curajul și o doză sănătoasă de rezistență la autoritate. Le văd frecvent la antreprenorii cu care lucrăm în Startarium, cu atât mai mult în ultimul an, în pivotările și soluțiile neașteptate pe care le-au găsit ca răspuns la pandemie, în felul diferit de a pune întrebări, chiar și în cum folosesc site-ul în moduri pe care nu le-am anticipat.

Un cuvânt născut în comunitatea tech, da. Dar acum tehnologia e în tot. Și odată cu ea, cultura și vocabularul construite în jurul ei. Ceea ce, acum nici 20 de ani, era încă vernacularul unei subculturi, între timp a fost asimilat și extins. Azi, “hacking” e aproape un buzzword. Vorbim despre “hacking mindset”, “hackathoane”, “civic hacking”, “life hacks”, “Ikea hacks”, “growth hacking”, “hack my struggle”, “environmental hacking”.

Și da, poate a avut primul boom de awareness în anii ‘90, dar momentul în care își va dovedi cu adevărat valoarea pare că abia începe – între provocările sociale și economice post-pandemie și cele ecologice care se apropie accelerat de noi toți, “hacking” pare fix soluția de care au nevoie sistemele din jurul nostru, așa cum le știm.

Dar ce e “the hacker mindset”, totuși?

Dacă ai văzut cel puțin un film din anii ‘90 cu trance în coloana sonoră, știi că un hacker nu e un cracker. Intenția unui hacker e motivată de curiozitate, provocare și explorare, nu de malițiozitate. E mai mult despre proces decât despre rezultat, despre a înțelege cum funcționează un sistem și a-l folosi într-un mod pentru care nu a fost proiectat. De a găsi soluții mai interesante, mai inteligente; cel puțin mai impresionante, dacă nu mai benefice. Ideea de “hacks” s-a format inofensiv și în joacă printre studenții de la MIT. Google it!

Copiii fac asta inconștient, ei nu știu că jocul are reguli. Mulți antreprenori o fac foarte premeditat, uneori la fel de metodic precum un computer hacker. Din Startarium, “the hacker mindset” se vede așa:

 1. “Challenge accepted” | Unii ar spune că viața ar putea fi mult mai simplă dacă te angajezi la Amazon, decât dacă dacă-ți deschizi o afacere proprie. Dar unde e provocarea în asta?

2. Contează să aibă “hack value” | Modul în care faci ce faci trebuie să fie inovator și creativ, impresionant, cu o doză de excelență, chiar spectacol. “Uau, cum ai făcut asta?”

3. Ambiguitatea și incertitudinea sunt oportunități, nu obstacole | Zonele gri, limitele nedefinite, piesele lipsă există pentru a fi completate cu ceva ce poate transforma complet sistemul. Un exemplu foarte literal sunt montajele din mai multe seturi de puzzle ale artistului Tim Klein:

4. Totul e o iterație | Planul se va schimba. Eșecurile sunt doar lecții și, mai mult: succesul la fel. Important e să faci, să măsori, să înveți, apoi să faci din nou. Toate componente esențiale în procesul de “growth hacking” și în drumul către “product-market fit”.

5. Status-quo e o convenție | Regulile pot și trebuie să evolueze. Definițiile la fel. Crowdfunding-ul e un exemplu: “cine a spus că nu pot să vând către clienți înainte să am produsul?”

6. Curiozitate despre orice și multidisciplinaritate | Văd tipare și noduri neașteptate între domenii, industrii, comportamente sociale pentru că sunt interesați de toate. Un mod de a ajunge la soluții din lateral, “procedurizat” de Design Thinking sau Blue Ocean Strategy.

7. Transformare, reparare și optimizare a ce există deja | Nu poți să “hack” ceva ce nu există, dar cam totul există deja, iar cei cu “hacker mindset” se bazează pe asta: de la uneltele și cunoștințele altora pentru a-și optimiza propriul proces, până la a transforma întregi piețe cu o nouă abordare.

8. Impact și intenții pozitive | Chiar dacă zonele gri nu le sunt străine, scopul final este de a face lucrurile mai bine. Majoritatea hackerilor pe care îi cunosc sunt prin excelență cei care repară lucrurile, nu le strică.

9. O etichetă purtată cu mândrie | Mai mult decât cu un mod de a găsi soluții atipice, eticheta de “hacker” vine cu un set de valori asumate conștient de cei ce o poartă.

10. Acces liber la informație și comunitate | Open source. Chiar dacă uneori ceea ce fac pare magie, își dezvăluie totuși secretele cu bucurie. Chiar și în business, cei cu acest set de valori își împărtășesc resursele și se susțin reciproc, pentru a crește împreună mai mult.

Deci? Ești hacker?

*Material publicat prima oară pe Republic

TL;DR

  • Challenge accepted!
  • Contează să aibă “hack value”
  • Ambiguitatea și incertitudinea sunt oportunități, nu obstacole
  • Totul e o iterație, și eșecul și succesul sunt lecții
  • Regulile nu sunt fixe, pot și trebuie să se schimbe în timp
  • Curiozitate, patterns și multidisciplinaritate
  • Optimizare a ce există deja
  • Impact și intenții pozitive
  • O etichetă asumată cu mândrie
  • Comunitate și open source

Monica Alexandru este Product Manager în divizia de Programe și Creștere Antreprenorială a Impact Hub Bucharest. În cadrul diviziei, focusul ei principal este pe platforma digitală Startarium, dezvoltată pentru a scala digital accesul la sprijin și educație antreprenorială: gratuit, oriunde, oricând, pentru oricine.

Explorează profilul Monicăi pe Startarium


Startarium este cea mai complexă platformă pentru antreprenori la început de drum. O inițiativă 100% privată, lansată în 2016 de Impact Hub Bucharest și ING. Startarium oferă acces gratuit, național, online, la toate resursele necesare pentru a lansa, a crește și a susține o afacere de succes: conținut educațional, mentorat de business, proiecte de incubare și accelerare, instrumente moderne de finanțare precum platforma proprie de crowdfunding și competiția de pitching Startarium PitchDay

De la lansare în octombrie 2016, Startarium a adunat o comunitate de peste 48.000 de membri și 5.000 de idei de business, peste 100 de contributori, consultanți și mentori cu care antreprenorii pot lucra gratuit, a publicat peste 500 de materiale și a deschis accesul la finanțări ce depășesc 800.000 de euro.

Află mai multe despre Startarium

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail