Cum folosești Design Thinking pentru reinventarea afacerii

Dacă vrei să îți reinventezi afacerea, e bine să începi prin explorarea opțiunilor de pivotare și adaptare pe care le ai la dispoziție. Decoperă cum te ajută Design Thinking în acest proces!

Perioadele de criză sunt resimțite ca momente încărcate de presiune și incertitudine - ele sunt însă însoțite adesea și de oportunitatea de schimbare, de pivotare și descoperire de noi resurse. În acest proces, pot fi de mare ajutor metode ca UX, Design Thinking, Service Design și Design Sprint. Pe 9 aprilie, am făcut un overview al acestora, împreună cu Tudor Juravlea, co-fondator Design Thinking Society.


  • Pentru multe companii, în pandemie a devenit necesară regândirea întregului model de business sau a unor elemente din el (produs, canale de distribuție).
  • Exercițiul de început propus de Tudor a fost descrierea propriei idei într-o frază foarte simplă, pe care antreprenorii existenți sau aspiranți să o aibă în minte pe parcursul webinarului:  Soluția mea este (...) care îi ajută pe (...) care au nevoie să (...) . În contextul pandemiei, e posibil ca soluția să nu mai fie valabilă pentru că nevoia clienților s-a schimbat. Așadar, e nevoie de reluarea procesului de explorare. 
  • În procesele de marketing și vânzări, există niște procese pe care Irina Ianculescu și Cătălin Vasile le-au prezentat în webinariile lor. Până să ajungi însă la ele, vine altceva: oportunitatea de a reinventa canalul de vânzare. 
  • În orice funnel avem mai multe tipuri de clienți care intră, iar ei ajung acolo în funcție de felul în care își decodează nevoia – acesta variază. De exemplu, în timpul pandemiei, unii potențiali clienți s-ar putea decide că e mai bine să se concentreze pe economisire (așadar funnelul devine mult mai îngust).  

Prin design thinking, căutăm să facem un pas în spate și să vedem ce schimbări au avut loc în comportament și cum dictează ele schimbări în celelalte procese. Concret, ajută la descoperirea intersecției dintre:  

  • Ce are nevoie business-ul nostru 
  • Ce soluții tehnice avem la îndemână (nu neapărat cele pe care le foloseam până acum – de exemplu, în pandemie multe business-uri fizice și-au făcut magazine online sau și-au mutat evenimentele în online, forțate de împrejurări)
  • Ce au nevoie oamenii pe care îi servim (acum, dar și după această perioadă) 

Procesul: Design Thinking nu este soluție, este un mod de lucru și un mindset. 

1. Empatizează – încercăm întâi să înțelegem, ca apoi să simțim cum simt clienții noștri. E nevoie să revii la personas pe care le-ai construit la un moment dat, la customer journeys, la toate datele pe care le aveai până în prezent. Recomandarea lui Tudor a fost să reluați discuțiile cu clienții și să încerci să înțelegi cum se simt ei și de ce. 

2. Definește – după ce definim lucrurile care sunt strâns legate de activitatea noastră și înțelegem contextul în care se desfășoară și putem să articulăm problemele conexe cu business-ul nostru pe care ei le au, adică locul în care putem să îi servim, abia apoi ne câștigăm dreptul de a începe să gândim soluții pentru problemele pe care ei le au (pentru că, de multe ori, ne grăbim să sărim la ideație fără să pornim de la client). ”Assumption based design” trebuie evitat. 

3. Ideație  - exercițiu de explorare a soluțiilor posibile, brainstorming, alegerea unei soluții și apoi dezvoltarea ei.

4. Prototiparea - construiește un prototip sau o serie de prototipuri care să te ajute să testezi soluția (integral sau parțial).

5. Testează - începe un proces de inovație ciclic, care să te ajute să își îmbunătățești constant designul. 

De la înțelegerea problemei la empatie la testarea de soluții 

Porniți dintr-o zonă foarte ambiguă și largă, în care preferați să priviți în ansamblu tot contextul vieții clientului, și atunci cercetarea va dura mai mult, dar puteți scurtcircuita procesul: găsiți ceva care pare interesant, o zonă în care puteți testa ceva (poate aveți deja o soluție) și nu mai e neapărat necesar să treceți prin toții pașii.

Puteți prototipa rapid (o schiță pe hârtie, de exemplu) felul în care ar putea să folosească soluția voastră, apoi arătați-o și altora cât mai repede. Gândiți-vă că ideile la care ajungeți sunt un fel de ”balast” de care trebuie să scăpați rapid, adică să validați în primul rând presupunerea făcută (nevoia identificată), nu soluția. În plus, e important să învățați cât mai multe din toate iterațiile și interacțiunile cu oamenii pe care încercați să îi serviți.

Puteți să porniți din empatie și din două discuții să descoperiți o nevoie destul de clară, la care aveți o idee de soluție, pe care o schițați cât mai repede, vă întoarceți la oamenii cu care ați vorbit și începeți să testați conceptul. Dacă ei înțeleg și propun îmbunătățiri, ascultați-i, lăsați ideea voastră să evolueze.

E important să identificați oamenii care sunt conștienți de nevoia pe care o au. Adică cei care pot să verbalizeze, să explice.

Tipuri de cercetare  

Când ai o idee, e bine să formulezi presupunerea aceea ca pe o frază demonstrabilă.

  • Cercetarea calitativă – conversații față în față, online, cu un număr moderat de oameni. Aici nu e neapărat vorba de focus grupuri.  E un tip de cercetare care surprinde o perspectivă subiectivă, care sunt nevoile lor de baza de la care au ajuns la cerință sau la a căuta o anumită soluție. Oamenii au tendința să spună ”vreau soluția x”, însă e important să întrebi ”de ce – cum îți schimbă viața o astfel de soluție?”
  • Cercetare cantitativă – chestionare
  • Cercetare atitudinală – ce spun oamenii cu privire la o problemă/nevoie
  • Cercetare comportamentală – ce fac oamenii atunci când se lovesc de o problemă/nevoie

Despre speaker

Tudor Juravlea este co-fondator al Design Thinking Society, are o experiență de 15 ani în User Experience Design și Digital Product Management în patru companii mari de servicii din Telecom, Banking și Energie. 

În ultimii 3 ani, alături de colegii lui din Design Thinking Society, Tudor facilitează procese de design și inovație împreună cu echipe care construiesc produse și servicii noi. Îi place să lucreze cu echipe care fac viața oamenilor mai bună prin design, inovație și tehnologie, fie că sunt echipe de startup, din corporații sau din ONG-uri.

Urmărește înregistrarea webinarului

Urmărește cursul despre Design Sprint

>> Cu metoda Design Sprint poți testa un concept nou în numai 5 zile, adică o soluție nouă la o problemă existentă, dar și un update pentru un produs sau un serviciu deja existent. Vezi cursul

Urmărește cursul despre prototipare

>> Prototiparea este cel mai important lucru în designul de experiențe. Descoperă cum îți poți arăta ideile printr-un prototip și care sunt instrumentele pe care le poți folosi. Vezi cursul

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail