#AntreprenoriatSocial: Cosmin Pojoranu, Funky Citizens

Funky Citizens își ia numele de la o carte (Funky Business), care povestește despre vremurile pe care le trăim - o lume în care avem mai multă libertate ca oricând, așa că pentru a supraviețui avem nevoie și de multă cunoaștere, spune Cosmin Pojoranu de la Funky Citizens. Află povestea lor din materialul de mai jos!

Pe Startarium discutăm adesea despre provocările antreprenoriatului: de la cele specifice începuturilor și rafinării ideii, la cele aduse de etapa de scalare. Există dificultăți specifice fiecărui stadiu, pe care le regăsim indiferent de industria în care activează, de exemplu.

Cu toate acestea, există o serie de provocări sau dificultăți particulare care apar în cazul antreprenoriatului social. Iar pentru că antreprenoriatul social este încă într-un stadiu incipient în România, sunt în general mai rar aduse în discuție. De aceea, am pregătit o serie de materiale dedicate acestui subiect.

Descoperă întreaga serie de materiale despre Antreprenoriatul social pe Startarium: Interviuri cu Alăturide Voi, Social Innovation Solutions, Ashoka România, Atelierul de Pânză, MamaPan & more

Cum a apărut Funky Citizens

Ah, mitul fondării! Funky a apărut de jos în sus, mai precis de la o pereche de pantofi pe care colega Elena, mare amatoare de tocuri, n-a putut să și-o mai cumpere. De ce? Pentru că a primit o scrisoare de la ANAF care i-a stricat planurile. Conform depeșei, Elena datora niște bani în plus fiscului, însă n-a aflat nici până în ziua de azi de ce. S-a frustrat până peste poate și așa s-a născut primul proiect funky - banipierduti.ro (câștigător al competiției Restart Romania). Proiectul urmărea demistificarea fiscalității prin infografice interactive, motiv pentru care echipei s-a alăturat și Cosmin, pe partea de comunicare. Cei doi au rămas împreună din 2012 și până astăzi. 

Pe partea financiară, la începutul anului 2012, am depus o propunere de proiect la School for Leaders Association din Polonia și am obținut o mică finanțare fix pentru înființarea organizației. Atunci ne propuneam ca în 3 ani să reușim să găsim o formulă prin care acest ONG să devină un spațiu pentru acțiuni inovatoare de implicare a cetățenilor în viața publică. Pare că ceva-ceva am reușit. 

Funky Citizens își ia numele de la o carte (Funky Business), care povestește despre vremurile hm, funky, pe care le trăim, vremuri în care avem mai multă libertate ca oricând, așa că pentru a supraviețui avem nevoie și de multă cunoaștere. Ne-am gândit că aceste principii de funky business pot fi adaptate și la sectorul non-profit. În loc de dividende și de bunăstare bănească, noi ne dorim să producem impact în comunitate și bunăstare civică. 

Am evoluat de la o organizație mică la una mică, dar puțin mai mare, cu o bună reputație în cititul de excel-uri cu bugete + comunicat lesne concepte stufoase. Însă ce-am consolidat în timp - lucrul cu care ne mândrim cel mai tare, căci nu multe ONG-uri îl au - e baza noastră de constituents. Oameni care ne sunt alături și care au încredere în noi, căci încrederea e cel mai de preț bun de care ne putem bucura (valabil mai ales pentru proiectul Factual.ro).

Cum au apărut serviciile pe care le oferă Funky Citizens 

O bună parte din tot ce facem ia naștere și se dezvoltă organic: vedem o nevoie stringentă - de pildă nevoia de briefing în cazul multiplelor modificări ale codurilor penale sau OUG 13 - sau o oportunitate - valul de condamnări pentru fapte mari de corupție - și acționăm rapid. În ultimii ani ne-am lăsat pradă unui boem haos creativ: avem și proiecte clare, însă acționăm destul de mult ca un start-up, în sensul că producem niște MVP-uri, indiferent dacă avem sau nu finanțare. Apoi le aruncăm rapid în piață, pentru a le testa validitatea. Unele pușcă, altele nu. Dintre cele care au avut priză la public am aminti infograficele civice - sunt un bun exemplu al intersecției dintre expertiza dintre în administrația publică și agilitatea cu care ne mișcăm, inclusiv atunci când comunicăm. 

Când vindem servicii, de cele mai multe ori sunt cele de research și analiză. Cât despre clienți, ei sunt destul de diverși: am fost contractați și de organizații internaționale (International Budget Partnership), de corporații sau autorități locale - am livrat pentru ArCub o analiză pe felul în care e finanțată cultura în București, în vremea în care orașul candida pentru a fi capitală culturală europeană (și avea nevoie de o strategie culturală). Produsele noastre tangibile au fost tipărituri (Constituția României e probabil vârful nostru de lance), care sunt cumpărate de profesori, de părinți, de politicieni, de hipsteri și creativi, dar uneori și de companii mici și medii. 

Pentru Cosmin, care supervizează comunicarea, cel mai fain aspect al vieții lui în Funky e libertatea creativă de care se bucură. E demn de menționat că în majoritatea celor șapte ani de activitate, departamentul de comunicare a fost unicelular - Cosmin centra și tot el dădea cu capul. Asta nu înseamnă că a fost totalmente singur. Din contră, și-a creat o rețea de colaboratori care se mufează ca pe USB la un proiect funky sau altul. 

Cele mai mari provocări avute până acum

Am avut un moment de cumpănă în echipă în 2018, așa că ne-am dat de trei ori peste cap și ne-am repoziționat chakrele. Dar de departe cele mai mari provocări sunt autoritățile, fie ele centrale sau locale. Noi promovăm mereu transparența și integritatea, așa că fără funcționari publici și politicieni corupți ar fi trebuit să ne reprofilăm. Le mulțumim, deci, pe această cale. Nici contextul global nu ne ajută prea tare - populismul e pe val oriunde te-ai uitat, iar nouă ne place dezbaterea mai așezată, dar parcă nu mai e loc de o voce pe la mijloc, când mai toată lumea țipă într-o extremă sau alta. 

Antreprenoriatul social în România: mituri și previziuni

O întrebare pe care o primim frecvent este „de unde vă vin banii, cum vă finanțați?”. E o întrebarea firească și suntem superi pro-transparență. Banii ne vin de peste tot, de la donatori mari și mici deopotrivă, sau din vânzarea de produse și servicii. Bănuim că în subsidiarul acestei întrebări cu bani se află concepția că oamenii din societatea civilă trebuie să funcționeze doar pe bază de voluntariat. Dar e greu să-ți plătești chiria cu like-urile de pe Facebook. Deci un mit mare despre antreprenoriatul social e cel al martirului, omul care sacrifică totul pentru binele societății. Este absolut firesc să fii plătit pentru o muncă full-time. Și de multe ori chiar și over-time. O muncă stresantă, care te consumă. 

Cât despre viitor, credem că trebuie să mai treacă ani buni până când implicarea civică va deveni super mainstream, adică până ca antreprenorii să înțeleagă realmente că nu ai cum să dezvolți sănătos o afacere într-un mediu civico-politic toxic sau injust. Sperăm la o profesionalizare a domeniului, dar investiția în educație nu se poate face în lipsa resurselor financiare. 

Recomandări pentru cei care vor să înceapă un proiect în această zonă

Să fie autentici, să nu o facă doar pentru că e un trend, că le sună bine vreun buzzword sau altul. Să se concentreze pe urmatul unui plan, dar să fie toleranți cu schimbarea, adică flexibili, în caz că apare oportunitatea. 

 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail