Cât costă să obții finanțare pentru startup-ul tău?

Ești la început de drum și cauți finanțare? Un lucru important de care trebuie să ții cont atunci când faci o alegere în acest sens sunt costurile de finanțare. Am pregătit pentru tine 4 surse de finanțare pentru startup-ul tău și costurile implicate.

Când vine vorba de finanțarea unui startup, antreprenorii români se bazează, de regulă, pe propriile economii atunci când sunt la început de drum, sau reinvestesc profitul pe parcurs pentru a-și crește business-ul. Există, însă, proiecte care au nevoie de finanțări mai mari. Și aici intervine finanțarea din surse externe. Care, chiar dacă înseamnă bani pentru startup, presupune și costuri. Iată, așadar, câteva surse de finanțare și costurile implicate: 

1. Crowdfunding

România a început să câștige teren în ultimii ani la capitolul crowdfunding, urmând numeroasele exemple de succes de pe plan internațional. 

Această sursă alternativă de finanțare este perfectă pentru tinerii antreprenori care au o idee de business bună, ajutându-i să atragă bani de la oameni care cred la rândul lor în această idee și reprezintă, de fapt, chiar viitori clienți. 

Mai mult, ajută antreprenorii aflați la început de drum să atragă investiții fără costuri foarte mari, cum se întâmplă în cazul altor surse de finanțare. 

Platformele de crowdfunding oferă în același timp și o testare și validare a produsului sau serviciului pe care startup-ul vrea să-l lanseze pe piață, arătând într-un stadiu foarte incipient cât de mare este interesul oamenilor pentru acesta și, implicit, potențialul ideii de business. 

Platformele de crowdfunding sunt destinate în special firmelor mici de tehnnologie și proiectelor din domenii artistice și sociale, care nu sunt atât de atractive pentru marii investitori, însă plaja este foarte vastă, orice antreprenor putând folosi această sursă de finanțare pentru afacerea sa. Finanțarea vine chiar de la potențiali viitori clienți, oameni care cred în produs sau serviciu și care aleg să susțină realizarea acestuia cu sume mici în schimbul cărora primesc anumite beneficii. Succesul unei campanii de crowdfunding depinde, așadar, nu numai de planul bine pus la punct și de capacitatea profesională a echipei din spatele acestui plan, ci și de creativitatea în prezentarea ideii și promovarea ei în online și social media.

Atunci când gândesc campania de crowdfunding, antreprenorii trebuie să ia în calcul o serie de costuri, astfel încât să-și dimensioneze corect nevoia de finanțare, ținând cont de faptul că suma maximă pe care cineva o poate atrage pe o astfel de platformă în România este de 1 milion de euro. 

Mai întâi, este vorba despre comisioanele platformei în sine, de cele mai multe ori calculate la valoarea sumei atrase. Startarium, de exemplu, nu reține niciun comision, însă acest cost depinde de la platformă la platformă, astfel că e necesară o informare atentă înainte de a porni campania. 

Pe plan internațional, cea mai comună formulă de comisionare a platformelor este de 5% din investiția atrasă. Apoi, intervin și comisioanele procesatorilor de plăți, de regulă de 2-3%. Nu în ultimul rând, antreprenorii care folosesc această sursă de finanțare sunt taxați în funcție de legile din țara de origine a platformei de crowdfunding. În România, însă, legislația privind dezvoltarea finanţărilor participative, de tip crowdfunding, este momentan doar în stadiu de proiect.

2. Împrumutul bancar pentru startup

Deja există și în România numeroase opțiuni de credite bancare create special pentru startup-uri, mediu antreprenorial regăsindu-se tot mai des în strategia de dezvoltare a băncilor. Mai mult, procesul de accesare a unor împrumuturi bancare de către startup-uri s-a mai relaxat, băncile fiind tot mai deschise către segmentul acesta și către atragerea startup-urilor din industriile creative. 

Pentru astfel de credite, condițiile de acordare, comsioanele și dobânzile sunt aproape întotdeauna negociate cu banca în funcție de profilul fiecărei firmei și de gradul de risc al solicitantului, instituțiile bancare neavând în mod neapărat oferte standard pentru astfel de clienți.

Asta pentru că băncile caută să atragă antreprenorii către unitățile proprii, pentru a putea analiza îndeaproape profilul de business și de risc, și de-abia apoi să facă o ofertă dedicată.

De regulă, intervalul marjei de dobândă se situează între 2 și 6%, plus ROBOR-ul la 6 luni.

Fiecare bancă are, de asemenea, propria schemă de comisioane, așa că antreprenorii care iau în calcul această soluție pentru a-și finanța business-ul trebuie să discute cu mai multe bănci, să verifice comisioanele de analiză, de acordare și gestionare a împrumutului, dar și de neutilizare a întregii sume accesate sau de rambursare anticipată. Și, nu în ultimul rând, trebuie să compare toate elementele astfel încât să aleagă împrumutul cel mai potrivit nevoilor sale.

3. Investitorii de tip business angels

Dacă nevoia antreprenorului nu e doar de finanțare, ci și de experiența și expertiza unui investitor care are antreprenoriatul în sânge, așa-numiții business angels sunt poate cea mai bună soluție. 

Sunt oameni de afaceri dispuși să folosească propriile resurse de bani, know-how și timp pentru a susține startup-ul. Bineînțeles, cu condiția să creadă în el și să-i vadă potențialul de dezvoltare viitor. În acest caz, un business angel solicită în schimbul implicării sale un procent din companie, de regulă majoritar având în vedere istoricul acestui tip de investiții din România.

Potrivit legislației din România, investițiile de la business angels pot avea valori de la câteva mii de euro la sute de mii de euro. 

De asemenea, potrivit legii, business-ul care solicită investiția trebuie să fie o firmă mică, cu afaceri sub 10 milioane de euro și să aibă mai puțin de 50 de angajați. 

Altfel, nu mai este o investiție din partea unui business angel, ci se transformă în achiziția unui business. În Romania există în jur de 50 de astfel de investitori, dar și servicii de consultanță și intermediere. 

4. Fondurile de private equity și venture capital

Aceste vehicule de investiţii se adresează atât firmelor aflate în primele etape de dezvoltare, cât și celor mature, care au nevoie de capital pentru consolidare

În aceste cazuri, finanțarea se realizează, în general, prin participarea fondurilor la capitalul social al firmei, participația medie cerută fiind de circa 10%, însă poate fi diferită în funcție de valoarea afacerii și suma investită.

Fondul nu este interesat de preluarea business-ului, dar va trebui consultat în deciziile majore din cadrul firmei, pe toată perioada de finanțare. 

Printre avantajele unei astfel de finanțări se numără scutirea de la plata unei dobânzi și de la oferirea unor garanții, creșterea vizibilității afacerii și maximizarea valorii companiei ca urmare a implicării fondului prin consiliere strategică. 

La finalul perioadei stablite pentru investiție, fondul se retrage din afacere, iar participația poate fi vândută atât către co-acționarii firmei, cât și către alt investitor strategic.

Indiferent de varianta de finanțare aleasă, este important să fie luate în calcul toate costurile aferente, așa încât nevoia de finanțare să fie dimensionată corect și să existe o bună predictibilitate a investiției fără a afecta suma atrasă, de fapt, pentru pornirea sau dezvoltarea startup-ului.

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă