Interviu cu Camil Moldoveanu, fondator Re.Flex

Re.flex este un startup înființat în 2015, pentru a produce și comercializa un set de senzori de mișcare care monitorizează cei mai importanți indicatori din kinetoterapie. Acesta ajută pacienții să se recupereze mai rapid. În 2016, la prima ediție Startarium PitchDay, a obținut premiul de 20.000 de euro, iar la 3 ani după competiție, compania a mai atras finanțări în valoare de aproximativ 1 milion de euro. Află povestea Re.Flex de la fondatorul său, Camil Moldoveanu:

Ce face Re.flex

Reflex este un set de senzori care ajută pacienții care și-au făcut o operație și trebuie să se recupereze. Când au înțeles exercițiile în clinică, au lucrat cu fizioterapeuții și au ajuns la jumătate din proces, ei pot merge acasă să își termine recuperarea, monitorizați de fizioterapeuți și ajutați de senzorii noștri. Le înțelegem exercițiile, le analizăm și le dăm rapoarte, le spunem cum să le facă mai bine și le arătăm live exact ce trebuie să facă în timpul exercițiilor.

Povestea companiei

În 2015, am avut o accidentare în finala Campionatului European și mi-am rupt meniscul. Am câștigat campionatul, dar pe urmă a trebuit să trec printr-un lung proces de recuperare de care nu m-am ținut și am ajuns la operație, care m-a făcut să am alte șase luni de recuperare, plus alte șapte săptămâni de stat în cârje. Văzând acolo toate problemele care există în zona asta de recuperare și cum industria este foarte în urmă, știam ce echipă am și ce putem să construim, așa că am venit cu o soluție care să ajute oamenii să se recupereze mai bine.

Unde ajunsese compania în 2016, la momentul PitchDay

Aveam un prototip de senzori care să comunice cu un telefon și fiecare cu solul, aveam un mic algoritm care arăta că se întâmplă ceva acolo, era o dovadă pentru investitori a faptului că putem să construim ceva, chiar dacă părea o rachetă destul de depărtată. Practic, tot anul și tot efortul nostru a fost băgat în zona de produs și acum suntem la trei luni de lansare a produsului efectiv. Nu mai este un prototip, este un produs matur cu feature-uri, aplicație mobilă complexă, în curând o să terminăm și partea de hardware nou făcută în China cu design industrial.

Practic, s-a investit foarte mult timp și este foarte interesant că atunci eram doi oameni, fondatorii, iar acum avem o echipă completă, suntem șase full-time. Pe lângă asta, îl avem ca advisor pe unul din cei mai renumiți ortopezi din Germania de la spitalul Charité. Mai mult decât atât, acum discutăm cu cei mai tari fizioterapeuți din UK, doi dintre ei au lansat peste 30 de clinici, le-au vândut, sunt foarte entuziasmați de ceea ce facem noi și vor să intre în echipă.

Practic, acum ne aducem ce ne mai lipsește, mai exact know-how-ul punctual în industria în care activăm și ne pregătim de următoarea rundă de investiții. În paralel, am reușit să accesăm niște fonduri europene cu care vrem să dezvoltăm senzorii de spate. Sunt cu totul alți senzori, noi avem senzorii de genunchi dezvoltați în momentul ăsta. Cu cei de spate vrem să mergem într-un model de business puțin diferit și să ne adresăm oamenilor care stau la birou, muncesc mult și au dureri de spate.

Oameni care nu s-au operat încă și pe care vrem să îi ajutăm ca să nu ajungă în punctul ăla. Vrem să mergem cu senzorii de spate în modelul ăla de business ca să putem să avem două și să se echilibreze în cazul în care unul dintre ele merge mai prost decât celălalt.

Planuri de viitor

Până acum, toată munca noastră a fost să facem un produs care să fie folosit de clinică, cu aplicație de fizioterapeut și o listă cu pacienții. E totul sincronizat în Cloud, pacienții văd programul, au lista de exerciții, sunt 150 de exerciții filmate. Am lucrat mult să definim exercițiile, acesta a fost un pas foarte important. Acum vrem să începem comercializarea către clinici.

E foarte important pentru noi să intrăm acolo, să facem cele două-trei runde de telepilot și să ne găsim un partener strategic. La momentul ăsta discutăm cu investitorii noștri, vor să ne mai dea o rundă care să acționeze ca un pod în ideea în care avem un produs foarte interesant și foarte avansat față de competiție, dar nu avem traction comercial.

Atunci, mai ridicăm o rundă care ne ajută ca până anul viitor în mai să avem și partea de dovezi că funcționează totul bine, că este folosit de clinici și să putem să ne găsim un partener strategic care are canale de distribuție în industrie. Ca atare, orice contact din zona asta ne ajută și căutăm să interacționăm cât mai mult cu cei din industrie.

Pe cealaltă parte, banii pe care i-am luat pentru cercetare, dezvoltare și senzorii de spate, vrem să construim un produs care să se adreseze direct oamenilor și să fie de sine stătător. Cam astea sunt planurile pentru viitor, acum ne extindem echipa cu un fizioterapeut în perioada imediat următoare.

Provocările domeniului

Problema e că fizioterapeuții nu știu să vândă senzorii ăia, sunt toți încântați până la partea de vânzare. Dacă zicem că vindem noi senzorii, sunt speriați că le luăm pacienții, deci nu e bine nici așa. Pe noi ne interesează să mergem către ei în primă fază și apoi să mergem către pacienți direct. Dar dacă mergem către pacienți, nu mai putem merge după operație pentru că atunci chiar au nevoie de fizioterapeut și nu merge cu „îți zice senzorul”.

Deci la pacienți o să mergem înainte de operație, când e nevoie de mișcare specifică și aia putem să o facem fără fizioterapeut. Comercializarea este încă foarte tricky, dar produsul este la ani lumină de competiție. Avem competitori care au ridicat milioane de dolari și dacă te uiți la filmulețele lor, în comparație cu produsul nostru, la ei vezi o bară care se mișcă pe ecran și care arată flexia, pe când la noi vezi tot piciorul 3D și vezi toate unghiurile cu doar doi senzori.

Mai sunt cei care fac cu senzori video care au probleme majore, nu detectează nimic dacă stai întins pe spate. Aia e o mare problemă pentru genunchi și șolduri.

Recomandări pentru antreprenorii la început de drum

Am mulți prieteni care mă întreabă ce ar putea face în antreprenoriat. E foarte similar cu sportul: și acolo te gândești că vrei să ajungi departe și când vezi cât de mult e de făcut până acolo, parcă nici nu mai vrei să te apuci, mai ales știind că șansele sunt atât de mici. E foarte important dacă reușești să faci chestia asta, devine un stil de viață și nu trebuie să te gândești că „vreau să ajung în locul X ca să fac bani”, ci că „mie îmi place să creez lucruri și să lucrez toată ziua la a face lucruri să apară”.

Practic, dacă reușești să o vezi așa pe termen lung și să îți construiești stilul de viață care să îți permită chestia asta, mi se pare că ești binecuvântat. Eu cu partenerul meu am muncit 10-12 ani înainte ca să ne permitem să stăm acum 4-5 ani fără să muncim și să experimentăm start-up-uri.

Cred că antreprenoriatul nu e pentru toată lumea. Nu ai nevoie de skill-uri speciale, ci ai nevoie de o pasiune, să vrei să înveți și să te chinui zi de zi. Dacă nu ai pasiunea asta, e foarte puțin probabil să meargă. Cumva, e o chestie bună că nu toată lumea are dorința de a deveni antreprenor, ne rămâne mai mult loc nouă, celor dornici.

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă