Există o nevoie din ce în ce mai mare ca afacerile, indiferent de dimensiunea lor, să se alinieze cu criteriile SGE (Environmental, Social, Governance) și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă conturate de ONU în 2015 (așa-numitele SDGs - Sustainable Development Goals). Banca Mondială afirmă că pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, milioane de oameni aflați la limita sărăciei vor fi puși față în față cu provocări din ce în ce mai însemnate din punct de vedere al evenimentelor extreme, al efectelor asupra sănătății, al siguranței alimentare, locuirii, migrației și identității culturale și sunt expuși multor altor riscuri adiacente.
În gestionarea acestor provocări, antreprenorii joacă un rol important - și asta pentru că au resursele și agilitatea să îmbine focusul pentru mediu și problemele sociale cu potențialul și capacitățile lor de inovare.
Ce avantaje prezintă adoptarea criteriilor SGE și cum pot antreprenorii să contribuie la o lume mai sustenabilă?
Criteriile sociale și cele legate de mediu și guvernanță (ESG) reprezintă o manieră din ce în ce mai populară prin care investitorii aleg companiile în care vor să investească. McKinsey estimează că ponderea globală a investițiilor sustenabile a atins pragul de 30 de trilioane de dolari – cu 68% mai ridicată decât valoarea din 2014 și de 10 ori mai mare decât cea din 2004.
Această accelerare nu e o întâmplare, ci rezultatul unei atenții și a unor așteptări sporite din partea societății, a guvernelor și a consumatorilor vis-a-vis de impactul macro al corporațiilor, dar și al strategiilor investitorilor și a echipelor de management care au înțeles faptul că alinierea cu aceste criterii și obiective poate securiza succesul pe termen lung al companiilor.
Cât despre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, acestea pot reprezenta punctul de pornire a unor noi inițiative antreprenoriale - mai ales că în prezent există multe oportunități de susținere pentru ele - și noi alternative de dezvoltare pentru afacerile deja existente. Mai mult, din ceea ce observă antreprenorii sociali din România, tot mai mulți oameni înțeleg importanța unor obiceiuri de consum conștiente lor și recunoașterea / susținerea inițiativelor care contribuie la o schimbare în bine, deci în piață există o nevoie reală de startupuri responsabile, cu misiune socială sau a căror activitate adresează problemele climatice.
Startupurile au un important potențial de inovare, sunt agile, se folosesc de trenduri și microtrenduri, reușesc să conecteze resurse și reprezentanți ai ecosistemelor complementare, testează și învață rapid din experiențele anterioare, ceea ce le transformă în actori-cheie ai schimbării modelului economic dintr-unul bazat exclusiv pe profit către unul sustenabil, mai conștient, bazat pe valorile umane și pe protejarea și conservarea resurselor pe care le avem la dispoziție.
Inițiative menite să susțină această trecere spre un model sustenabil
Horizon Europe este principalul program al Uniunii Europene dedicat finanțării în domeniul cercetării și al inovării, cu un buget de 95.5 miliarde de Euro. Programul acoperă inițiative care combat încălzirea climatică, contribuie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU și care au potențialul de a stimula competitivitatea și creșterea economică a UE.
Programul încurajează inovația și colaborarea, pentru ca informațiile, cercetările și politicile dezvoltate să poată ajunge cât mai departe pe teritoriul Uniunii, contribuind în egală măsură la rezolvarea problemelor globale.
Ca element de noutate venit din partea Consiliului European pentru Inovare, programul cuprinde acum și elemente de susținere pentru soluții inovatoare și disruptive cu potențial de scalare, dar care pot părea prea riscante pentru investitorii privați. Acest tip de susținere reprezintă 70% din bugetul alocat pentru IMM-uri.
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o provocare globală, cu implicații, acțiuni și măsuri de combatere ce trebuie luate la nivel local, regional și continental. 95% dintre europeni consideră că protecția mediului este importantă și 8/10 europeni consideră că protecția mediului are legătură directă cu dinamziarea creșterii economice.
Astfel, Comisia Europeană a pus în anul 2019 bazele Pactului Ecologic European (European Green Deal) - noua strategie de creștere a UE – un document și o serie de acțiuni menite să stabilească linia de orientare a diverselor politici europene pentru perioada 2019 - 2024. Acest lucru implică o serie de schimbări atât în zona sectorului public dar se axează și pe implicarea sectorului privat în aceste demersuri. Comisia Europeană își propune astfel să facă primii pași pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.
Pactul acoperă toate sectoarele economiei, cu precădere transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice. Incluzând o serie de inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, Pactul este de asemenea calea de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19. O treime din investițiile de 1.8 trilioane de Euro din cadrul Planului de Redresare NextGenerationEU și bugetul pe 7 ani al Uniunii Europene vor merge către finanțarea inițiativelor cuprinse în cadrul Pactului Ecologic European.
Mecanismul pentru o Tranziție Justă
Ca parte a acestui Pact Verde european și cu scopul de a atinge obiectivul de neutralitate climatică într-o manieră eficace și echitabilă, Comisia Europeană a propus crearea unui Mecanism de Tranziție Justă, care să includă și un fond pentru o tranziție justă în valoare de 19.2 miliarde de Euro. Fondul pentru o tranziție justă este unul dintre instrumentele-cheie de care dispune Uniunea Europeană pentru a sprijini regiunile cele afectate în tranziția către neutralitatea climatică, precum, spre exemplu, regiunile carbonifere. Se preconizează ca acest fond să mobilizeze investiții în valoare de 25.4 miliarde de Euro.
Tot în cadrul Mecanismului de Tranziție Justă există și schema de investiții europene „Just Transition”, care va mobiliza investiții în sectorul privat în valoare de 10-15 miliarde de Euro în special. Mecanismul de Tranziție Justă va susține tranziția către tehnologii cu emisii reduse de carbon și diversificarea economică bazată pe investiții și locuri de muncă de tip „climate-resilient”. Mai mult decât atât, acesta va crea cadrul pentru condiții atractive de investiții în sectorul public și privat, acces mai facil la împrumuturi și sprijin financiar, investiții în crearea de noi firme, IMM-uri și startupuri și va oferi susținere pentru activitățile de cercetare și inovare.
Pentru a avea acces la sprijinul acordat prin Fondul pentru o tranziție justă, statele membre trebuie să prezinte planuri teritoriale de tranziție justă, planuri care vor face parte din program și vor fi adoptate prin decizia Comisiei prin care este adoptat programul. Aceste planuri prezintă domeniile specifice de intervenție, pe baza impactului economic și social al tranziției.
-
Găsește granturile și proiectele din cadrul Horizon Europe care ți se potrivesc aici.
-
Descoperă oportunitățile de finanțare ale Consiliului European pentru Inovare aici.
-
Află mai multe despre programul InvestEu aici.
