Cel puțin așa spune celebra piesă a lui James Brown. Unele dintre cele mai puternice afaceri din România, dar nu numai, sunt însă conduse de femei.
Cu planul de afaceri pus la punct până la cel mai mic detaliu, Gabriela Marin este gata să-și înceapă business-ul. Știe exact cum se va numi și unde va fi centrul de masaj la care visează încă de când a terminat cursurile de specialitate în diferite tehnici de masaj, ce tipuri de masaj de relaxare și terapeutic va oferi, de unde va cumpăra produsele de care are nevoie, ce metode creative de promovare va folosi pentru a-și face cunoscut business-ul și câți angajați va avea nevoie pentru a ajuta oamenii să se relaxeze.
Gabriela le-a admirat mereu pe doamnele de fier ale business-ului românesc, nume deja consacrate și cu povești bine cunoscute, care au pornit de jos în business și conduc astăzi afaceri de zeci sau sute de milioane de euro. Cristina Bâtlan de la Musette, Ruxandra Hurezeanu de la Ivatherm, Anca Vlad de la Catena sau Măriuca Talpeș de la Softwin sunt doar câteva exemple. I-ar plăcea ca povestea ei să ajungă, la un moment dat, să semene cu a lor. ”E însă greu să fii femeie în business”, spune ea. ”Cred că încă sunt multe preconcepții. Dar cu toate acestea, tot mai multe startup-uri sunt pornite, în ultima perioadă, de femei.”
”Nu mai e doar o lume a bărbaților”, confirmă și Iulia B. Business-ul ei este în domeniul IT, unul considerat până nu demult ca fiind exclusiv potrivit pentru bărbați. Iulia are 22 de angajați și oferă servicii de dezvoltare software și mentenanță, majoritatea clienților provenind din piața americană. ”Este încă un business mic, dar crește”, povestește Iulia, care recunoaște că i-a fost greu la început, când a pornit afacerea. ”A fost greu să pun totul la punct de una singură, dar cred că mai greu a fost să conving primii trei angajați, toți băieți sub 25 de ani, că nișa de piață pe care voiam să intru era una bună și că merita pentru ei să se angajeze într-o firmă foarte tânără și fără nicio plasă de siguranță”, povestește Iulia.
Gabriela și Iulia sunt doar două exemple de antreprenoare care și-au luat inima în dinți și au pornit pe calea antreprenoriatului. Amândouă au lucrat și în firme mici și apoi, când cariera lor a urmat o pantă ascendentă, în corporații. Și amândouă spun acum că au pornit pe acest drum pentru că, oricât de greu și de plin de provocări, și-au dorit altceva. La fel ca business-urile lor, peste 432.000 de companii din țară, sau aproximativ 40% din numărul total de firme înregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), sunt deținute sau conduse de femei.
Altfel spus, două din cinci afaceri din România sunt deținute sau conduse de femei.
Dacă ar fi să facem un portret robot al femeii de business din România, ea ar avea 40 de ani, ar locui în București, iar compania pe care o conduce ar avea activități de comerț transporturi sau consultanță și management. Deși cea mai mare parte a antreprenoarelor este coagulată în București sau în marile orașe din țară, există un potențial foarte mare de business în afara metropolelor. Ideile de business ale tinerelor antreprenoare sunt dintre cele mai variate, fie că vorbim despre cupcakes sau de obiecte handmade, de buticuri sau, de ce nu, afaceri din domenii mai puțin atractive pentru o femeie, cum sunt construcțiile sau transporturile și chiar repararea atovehiculelor. În orașele mai mici și, în special în mediul rural, există multe nișe de business încă neexploatate.
Cu alte cuvinte, nu mai există bariere în mediul antreprenorial de azi. Femeile pot dezvolta și conduce business-uri în domenii care până nu demult erau rezervate exclusiv bărbaților.
Ba mai mult, prin implicarea, dedicarea, ambiția și pasiunea de care dau dovadă, au toate șansele să aibă performanțe chiar mai bune decât bărbații.
Bani de pornire
Ca orice business aflat la început, afacerea Gabrielei are nevoie de 120% din timpul și implicarea ei. ”Nu cred că voi mai dormi o noapte întreagă până nu pun totul pe roate”, spune ea. ”Și apoi probabil nu voi dormi pentru a ține totul pe aceleași roate”, adaugă zâmbind. Iulia petrece și ea peste 12 ore la birou. ”Ziua mea începe însă târziu, pentru că e nevoie să fim pe același fus orar în comunicare cu clienții din SUA”.
Timpul nu e însă totul în business. ”Dacă nu aș fi aplicat pentru finanțări, nu aș fi avut nicio șansă să pornesc business-ul”, zice Gabriela. Anul acesta a aplicat pentru a obține fonduri europene și o finanțare garantată de statul român și speră ca amândouă să fie aprobate la începutul lui 2017, astfel încât să deschidă ușile centrului de masaj în forță, la început de martie. Și Iulia și-a finanțat business-ul printr-un împrumut, însă unul tradițional, de la bancă, fără garanții sau fonduri europene.
Nișa deloc neglijabilă a femeilor din business și susținerea dezvoltării acesteia a intrat și pe agenda guvernamentală.
Astfel, au apărut și primele soluții dedicate de finanțare care să susțină tinerele antreprenoare să-și pună pe picioare ideea de afaceri. Deși încă la un nivel redus, aceste soluții le pot asigura celor care vor să ia calea antreprenoriatului investiția de pornire. Un exemplu este programul național multianual destinat antreprenoriatului feminin Femeia Antreprenor oferă finanțare de până la 50.000 de lei firmelor deţinute total sau parţial de femei.
Antreprenoarele care vor să pornească un business sau care au deja un IMM aflat în primii trei ani de la înființare pot obține astfel suma pusă la bătaie sub forma unui ajutor nerambursabil care reprezintă 90% din finanțare, ele trebuind să completeze investiția cu restul de 10%. Anul acesta, programul a avut un buget de 500.000 de lei pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager și antreprenor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. ”Dacă știam despre program, cu siguranță aplicam. Business-ul meu va începe cu un credit garantat de stat. Mai departe, planul meu pentru a susține creșterea afacerii poate lua două direcții, dar sunt pregătită pentru oricare dintre ele”, spune Gabriela.
15 firme mici au fost admise în programul Femeia Antreprenor, un număr mic comparativ cu numărul de firme noi, în timp ce alte 34 de firme au fost respinse de către stat. Anul viitor, însă, numărul lor ar putea fi mai mare.
