Uniunea Europeană și-a setat ținte din ce în ce mai ambițioase în privința combaterii schimbărilor climatice: să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în proporție de 55% până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Lupta împotriva schimbărilor climatice – o prioritate pentru Uniunea Europeană
În 2023, Comisia Europeană a mai făcut un pas înainte propunând The Net-Zero Industry Act, parte din planul industrial al Pactului Verde European, menit să încurajeze producția la o scară cât mai mare a tehnologiilor verzi și să pregătească Europa pentru tranziția către energia curată. În aceste condiții, inovația în domeniul green tech și clean tech este esențială pentru atingerea țintelor și pentru asigurarea competitivității pe termen lung.
Tot în 2023 a fost instituit Fit for 55 – un pachet de propuneri legislative europene care să ajute la punerea în practică într-un mod cât mai eficient a Pactului Verde European în vederea reducerii emisiilor de GES în toate sectoarele economiei. Printre marile avantaje ale acestui instrument se numără consolidarea fondurilor pentru inovație în domeniul climatic, cum ar fi EU Innovation Fund sau Horizon Europe.
Companiile care dezvoltă soluții verzi – esențiale în construirea unei economii sustenabile
Așa cum preciza Ursula von der Leyen, Președinte al Comisie Europene, la World Economic Forum în ianuarie 2023, tranziția către o economie neutră din punct de vedere își face deja văzut impactul în industrie, economie și geopolitică, reprezentând cea mai mare schimbare a vremurilor noastre. Însă drumul către această ambiție asumată – de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 – presupune dezvoltarea și folosirea unei palete largi de noi tehnologii în economie: în transporturi, construcții, manufactură și energie. Următoarele decenii vor fi marcate de ceea ce are potențialul de a fi cea mai mare transformare industrială din toate timpurile, iar cei care dezvoltă și produc tehnologia care va pune bazele economiei de mâine vor avea cel mai mare avantaj competitiv, fereastra de oportunitate fiind una fără precedent.
Cum arată ecosistemul european de startupuri green tech și clean tech
Potrivit unui raport Dealroom și Talis efectuat pe un eșantion de 3.100 de startupuri climate tech fondate începând din 2010, verticala cu cea mai mare creștere la nivel european, imediat după fintech, este cea a soluțiilor climate tech. Ecosistemul european de soluții climate tech valorează peste 100 de miliarde de dolari, dublându-și valoarea din 2020 până acum. Companiile climate tech sunt startupuri care lucrează la decarbonizarea economiei globale și la crearea de noi modele de business care să fie nu doar profitabile, ci și să contribuie la atenuarea impactului asupra climei.
Conform Net Zero Insights, investițiile în climate tech au atins un record la nivel mondial în 2022, ajungând la pragul de 82 de miliarde de dolari, cu o creștere de 19,4% față de anul precedent, cu toate că nu a fost un an tocmai ușor pentru firmele de venture capital. Deși cea mai mare parte a finanțărilor s-a dus către Statele Unite, Europa a înregistrat o creștere mai accelerată – de 26%, mai precis.
Sectoarele care au crescut cel mai mult la nivel european au fost reprezentate de captarea și stocarea gazelor cu efect de seră, industrie, controlul, raportarea și compensarea emisiilor, energie și transport.
Cum arată ecosistemul românesc de startupuri verzi
Potrivit Green Startup Ecosystem Overview Report, un studiu realizat de Impact Hub Bucharest în România și Innovation Starter în Bulgaria, cu sprijinul EIT Climate-KIC, în 2022 în România existau cel puțin 150 de startupuri verzi: 46% dintre ele localizate în București, 18% în Cluj-Napoca, 9% în Timișoara, 3% în Iași și 24% în restul țării.
47% dintre startupurile incluse în raport sunt de tip B2C, 23% sunt un mix între B2C și B2B, 27% sunt B2B, iar 4% sunt de tip B2B2C sau B2B2B. Deși se află încă într-un stadiu incipient, ecosistemul românesc de startupuri verzi a luat avânt. Din 2020, numărul de startupuri verzi înființate în România s-a dublat comparativ cu anii anteriori (2016 – 2019) și este în continuă creștere.
Verticalele principale abordate de aceste startupuri sunt economia circulară, waste management sau inițiative zero waste (40%), industrii curate și sustenabilitate (20%), agricultură, mâncare și băuturi (18%), energie curată (11%) și managementul energiei și soluții de depozitare (11%).
În momentul de față, economia circulară și inițiativele zero waste prezintă un interes crescut și se îndreaptă atât în direcția proceselor de producție, cât și în cea a educării consumatorilor și a dezvoltării de comportamente mai sustenabile. În același timp, agricultura și producția de alimente și băuturi au beneficiat de mai multă atenție, cu focus pe alternativele la produsele tradiționale și pe susținerea fermierilor în creșterea mai sustenabilă, mai precisă și mai predictibilă a culturilor.
Un raport din 2019 dezvoltat de Ashoka în parteneriat cu EIT Climate-KIC subliniază că sectoarele care vor fi de interes și care trebuie adresate în anii următori sunt: agricultura smart și prietenoasă cu mediul, eficiența energetică în sectorul construcțiilor, economia circulară și soluțiile care să adreseze problema poluării aerului.
Surse de finanțare pentru startupurile verzi
Atât pentru startupurile aflate în stadii timpurii de dezvoltare, cât și pentru cele mai mature există două tipuri de surse de finanțare:
- Proprii (bootstrapping / pre-seed funding): de la acționari, de la fondatori sau de la angajați ori
- Atrase (seed funding): credite sau facilități bancare, programe de incubare, acceleratoare, sume primite de la diverși creditori, finanțări obținute de la Business Angels sau investitori strategici, microfinanțări (sume adresate exclusiv firmelor mici și mijlocii pentru care trebuie îndeplinite condiții de eligibilitate și ale căror comisioane sau dobânzi sunt ceva mai mari decât în cazul unui împrumut tradițional de la bancă), fonduri de investiții
Printre programele europene, Horizon Europe se remarcă ca fiind unul dintre cele mai importante, beneficiind de un buget de 95,5 miliarde de euro. Pilonul 3 al acestui program, intitulat Provocări Globale și Competitivitate Industrială Europeană, include două componente esențiale. Prima se axează pe aspecte precum clima, energia și mobilitatea, în timp ce a doua se concentrează pe alimentație, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și protejarea mediului.
Granturile oferite de Norvegia și de țările din Zona Economică Europeană (Islanda și Liechtenstein) reprezintă un alt mijloc important de sprijinire a inovatorilor.
De asemenea, Pactul Verde European angrenează o treime din investițiile de 1.800 de miliarde de euro din Planul de Redresare NextGeneration EU și, totodată, bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, cu scopul de a facilita tranziția către o Europă neutră din punct de vedere climatic și promovarea unei dezvoltări industriale durabile.
Pe piață poți găsi, de asemenea, proiecte care oferă credite sau granturi nerambursabile în întregime, sau finanțare parțial nerambursabilă. În cazul proiectelor de finanțare parțial nerambursabilă, este important să ții cont că uneori acestea necesită și o contribuție financiară proprie. În plus, poți căuta și incubatoare sau acceleratoare de afaceri care sprijină startupurile și întreprinderile mici și mijlocii eligibile prin oferirea de expertiză, mentorat și oportunități de networking, deseori incluzând și o componentă de finanțare.
Pentru societățile comerciale există programe finanțate de la bugetul UE, precum POCU (Programe Operaționale Capital Uman), POC (Programe Operaționale Competitivitate) și POIM (Programe Operaționale Infrastructură Mare). La nivel local, există programe de finanțare prin PNCDI (Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare).
Iată și care sunt cele mai active fonduri de investiții în domeniul climei din Europa:
- Climate KIC Europe
- Bethnal Green Ventures
- Inven Capital
- Future Positive Capital
- Total Carbon Neutrality Ventures
- The Zero Carbon Fund
- Carbon13
- Ecapital
- Munich Venture Partners
- Breakthrough Energy
- WorldFund
- Norrsken VC
Ai și tu o soluție green tech sau clean tech pe care îți dorești să o dezvolți sau să o scalezi? Înscrie-te în Romania ClimAccelerator - cel mai complex accelerator din România pentru startupurile care prin inovație și tehnologie pot crea un viitor mai verde!
După succesul celor 2 ediții anterioare, organizate la nivel regional, Romania ClimAccelerator 2023 este gândit să ofere un focus mai mare asupra startupurilor din ecosistemul local.
Programul are la bază următorii piloni: vizibilitate și inspirație pentru soluții greentech, educație și know-how, oportunități de finanțare și pregătire pentru investiții, scalare, acces la o rețea de inovatori, parteneri și factori de decizie, dar și impact pe termen lung.
25 de soluții în 2 stadii diferite de dezvoltare (Early Stage & MVP) sunt căutate pentru a face parte din program. Echipele selectate vor participa la workshop-uri de modelare de business, marketing, vânzări, management financiar, consultanță de business și pregătire pentru investiții, mentorat individual, sesiuni de pitching, peer sharing și evenimente internaționale.
Programul Romania ClimAccelerator este organizat cu sprijinul EIT Climate-KIC de Impact Hub Bucharest și partenerii principali Raiffeisen Bank România și OMV Petrom.
