Miza vizuală: oamenii ignoră designul care ignoră oamenii

Gândirea vizuală se educă. Într-un sistem educațional viu, gândit măcar pe termen mediu, designul ar trebui predat în toate școlile, pe mai mulți ani, alături de alte domenii cheie pentru viitorul unui copil sau tânăr din educația căruia acestea lipsesc.

Nivelul culturii vizuale și importanța acordată designului în societatea românească de azi sunt îngrijorător de mici. Încropeala, grotescul, kitschul sau lipsa de concepție și de viziune le întâlnești la tot pasul, de la proiectele de urbanism sau peisagistică, la designul interior sau cel grafic. Cauze sunt mai multe: e și inerție, e și nepăsare, e și corupție, dar îndeosebi nepricepere. Și nu e vorba doar de gust sau de estetică, ci, în egală măsură, de funcționalitate și etică. La urma urmei, vorbim de (dis)confortul pe care ni-l creăm. Câtă vreme însă, oamenii nu sunt conștienți de importanța și impactul pe care îl au designul și gândirea vizuală asupra vieții lor, lucrurile vor rămâne neschimbate, și pentru a le urni, e nevoie de câțiva pași mai temerari.

Gândirea vizuală se educă iar peștele de la cap se împute: într-un sistem educațional viu, gândit măcar pe termen mediu, designul ar trebui predat în toate școlile, pe mai mulți ani, alături de alte domenii cheie pentru viitorul unui copil sau tânăr din educația căruia acestea lipsesc.

Într-o lume tot mai vizuală, aprecierea celor care gândesc creativ și sunt preocupați de design ar trebui să fie mult mai vizibilă. Prin urmare, recunoașterea și promovarea designerilor, îndeosebi în sectorul public, e și mai importantă (aici, avem însă un mic paradox: România are designeri iscusiți, imaginativi, dar care au o problemă de imagine). Cum putem realiza toate acesta? Prin instituții dedicate noi, prin școli și mai multe facultăți de profil, prin universități de vară, ateliere, publicații, emisiuni, campanii ș.a.

Acum ceva ani, într-un interviu cu designerul Vlad Bina, cunoscut pentru contribuțiile sale la Matrix Reloaded, Da Vinci Code, Sin City, Spiderman 3 și alte superproducții, dusesem idee și mai departe, și vorbeam despre înființarea unui „Minister al Designului”, cu tot gustul orwellian al termenului. Cred și azi că avem nevoie de o schimbare profundă în domeniu, pentru că, în deceniile care vin, fără o cultură vizuală solidă vom pierde enorm în competiția globală.

‘Nşpe mii de culori cunosc pe lume

Am putea da zeci, sute de exemple de design disfuncțional sau defect din România. În mediul rural, dar și în cel urban, în sectorul de stat, dar și în cel privat, outdoor, dar și indoor. Dacă ai ochiul cât de cât format și ești puțin atent la cele din jur, le sesizezi ușor. Am să aleg doar unul, grăitor pentru tot universul discutat: drapelul țării.

„Avem o ţară şi-un steag. Pe care stau aliniate mai multe culori. Teoretic, trei: roşu, galben şi albastru. Practic însă, fiecare steag tipărit poartă pe el alte trei culori, pentru că fiecare producător, art director sau web designer alege singur care roşu, care galben şi care albastru să fie aşezat pe steag. […] Oficial (în anexa Legii 75/1994), culorile drapelului sunt definite după cum urmează: „albastru-cobalt”, „galben-crom” şi „roşu-vermion”. În practică însă, aceste definiţii sunt interpretate în zeci de feluri, în funcţie de tipul de cerneală pe care producătorii îl au pe stoc şi de suportul pe care steagul e tipărit. Fiecare instituţie publică are steagul ei, chiar dacă toate slujesc aceeaşi ţară. Evident, avem o problemă!”, spun inițiatorii campaniei Un singur steag, care şi-au propus să atragă atenţia asupra faptului că „România are ‘nşpe mii de steaguri în loc de unul singur”. Dacă mai adaugăm scandalurile iscate de alegerea logoului de țară sau incidentul similar legat de logoul Bucureștiului, avem și măsura problemelor deontologice din domeniu.

Să vezi năvăzutul

Designul a devenit, în anii din urmă, o aptitudine cheie în dezvoltarea profesională și personală. Cultivându-ne sensibilitatea pentru design, scrie Daniel Pink, în best-seller-ul A Whole New Mind (Riverhead Trade, 2005), putem face lumea mai bună. Ca agenți importanți ai schimbării, designerii nu doar că fac lumea mai bună, dar o pot și revoluționa. În business, designul poate schimba nu doar un produs, ci și fluxul de lucru, brandingul și cam tot ce ține de viața unei companii. El ne poate schimba până și pe noi, spune arhitectul Jacek Utko, într-o excelentă prezentare.

Fără îndoială, designul este vital pentru orice afacere cu pretenții. El spune multe despre calitatea afacerii și reprezintă una dintre componentele care fac ca un proiect să aibă sau nu succes. Și nu e doar un diferențiator puternic: fără un design corespunzător, strategia oricărei echipe de antreprenori va avea surpize. De aceea, oricine vrea să pornească o afacere e bine să îi cunoască rosturile și puterea.

Pentru un start-up, relevante sunt în primul rând ramurile desingului de produs și cel grafic (graphic design). Forța acestuia din urmă am putea spune că e apriorică: foarte multe proiecte mor înainte chiar de a se naște, pentru că oamenii nu știu să le prezinte, să le comunice adecvat. Experții spun că mai bine de jumătate dintre proiectele bune mor prematur pentru că sunt prost împachetate grafic. Mai mult chiar, Guy Kawasaki, guru în domeniu, atenționează că statisticele sunt de-a dreptul îngijorătoare: „95% dintre prezentări sunt proaste. Comparați prezentările lui Bill Gates cu cele ale lui Steve Jobs și veți înțelege ce spun. Bine, poate am exagerat un pic: 99% dintre ele sunt proaste...”

Cifrele acestea au dat de gândit specialiștilor din diverse domenii. Printre ei, și oamenilor de știință, care s-au pus cu burta pe carte pentru a învăța estetică și design. De ce? Pentru că și-au dat seama că altfel, popularizarea ideile lor, în această lume tot mai bombardată cu imagini, va fi tot mai dificilă. Efortul lor a presupus și discuții cu designeri, care, inpirați la rândul lor, au început să fie mai interesați de științe, pentru a putea proiecta mai bine grafic ideile savanților. O relație win-win. Mai multe detalii ale acestui mariaj profesional inedit puteți afla aici.

Antreprenorii, în mond normal, sunt mai dependenți de design ca savanții. Mizele sunt un pic altele. Există însă și voci care susțin contrariul, și anume, că un antrepreor are și lucruri mai importante de făcut decât să își piardă vremea cu „problema de design”, vorba cântecului. Numai că atunci când unui antreprenor nu îi pasă de design, mesajul simplu și firesc către clienți este că nu îi pasă nici de afacere sa. O vorbă cu tâlc din branșă spune că oamenii ignoră designul care ignoră oamenii.

În ultimă instanță, design înseamnă gândire transpusă vizual, adică, intuiție, viziune, abilitate de a descrie viitorul. Să ai viziune, scria Jonathan Swift, creatorul lui Gulliver, înseamnă să vezi ceea ce nu pot vedea ceilalți. De aici și puterea designerului. Așadar, un designer bun este cel care vede, găsește soluțiile potrivite. Un antreprenor bun, în schimb, este cel conștient de puterea designerului și care îi și dă libertatea ce i se cuvine.

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă