Ideația este un proces creativ în care designerii fac brainstorming de idei în grupuri, pe tematici (de exemplu, brainstorming de ”cea mai proastă idee posibilă”). În procesul de Design Thinking, este cea de a treia etapă. Într-un cadru sprijinit și lipsit de judecată, participanții se adună cu mintea deschisă pentru a genera cât mai multe idei pentru a răspunde la o declarație de problemă.
Obținerea perspectivei necesare pentru a dezvolta soluții de proiectare este dificilă. Vei avea nevoie de o locație dedicată pentru a sta deoparte, a căuta și a vedea fiecare perspectivă pentru a desfășura sesiuni de ideație bune. Cu toate acestea, echipa ta trebuie mai întâi să identifice problema adecvată de tratat.
După "Empatizare" (obținerea perspectivelor utilizatorilor prin cercetare/observație) și "Definire" (identificarea legăturilor/modelelor în cadrul acestor perspective pentru a produce o declarație a problemei sau un punct de vedere semnificativ și fezabil), Ideea, sau "Ideea", este a treia fază a procesului de Design Thinking.
Sute de tehnici de ideație sunt disponibile pentru a te ajuta în sesiunile de brainstorming. Caută o metodă de ideație care să îmbine mintea conștientă și cea inconștientă, care să îmbine rațiunea și creativitatea. Aceasta trebuie să reprezinte personalitatea, cerințele și experiența echipei tale în materie de ideație, precum și tipul de idei pe care trebuie să le dezvolte. Printre cele mai importante se numără:
- Brainstorming - Creezi idei bune pornind de la ideile nebunești ale altora.
- Brain Dumping este similar cu brainstorming-ul; cu toate acestea, se face pe bază individuală.
- Brainwriting - Similar cu brainstorming-ul, cu excepția faptului că, în loc să discute ideile, fiecare le scrie și le împarte pentru ca ceilalți să contribuie la ele.
- Brainwalking - Similar cu brainstorming-ul, cu excepția faptului că participanții se deplasează prin cameră, contribuind la ideile celorlalți.
- Cea mai proastă idee posibilă - Folosești o metodă de brainstorming inversată, încurajând persoanele mai rezervate să dezvolte idei proaste, dar generând în același timp și subiecte utile.
- Răsturnarea presupunerilor - Contești opiniile învechite despre diferite situații, oferind noi perspective.
- Mind Mapping - Această abordare grafică este utilizată pentru a corela gândurile cu caracteristicile primare și secundare ale situațiilor.
- Schițe/Sketchstorming - Comunică idei/soluții potențiale și explorează zona de proiectare folosind schițe/diagrame aproximative.
- Storyboarding - Creează o poveste vizuală despre o problemă, un proiect sau o soluție pentru a demonstra dinamica unei situații.
- Scamper - Pentru a găsi răspunsuri, folosește verbe de acțiune precum "substitui", "combina", "adapta", "modifica", "da o altă utilizare", "elimina" și "inversa".
- Bodystorming - Pentru a descoperi soluții, folosiți jocul de rol în scenarii/faze de călătorie a clientului.
- Analogii - Folosește analogii pentru a te ajuta să-ți explici gândurile mai eficient.
- Provocare - Folosește o strategie intensă de gândire laterală pentru a pune la îndoială presupunerile de mult timp și pentru a explora noi posibilități.
- Mișcare - Folosește o strategie de tip "ce-ar fi dacă?" pentru a depăși blocajele în ideație și pentru a identifica teme/tendințe/atribute care conduc la soluții fiabile.
- Cheat Storm - Ca stimulent, folosește materiale deja existente.
- Crowdstorming - Pentru a oferi informații semnificative despre soluții, publicul țintă produce și validează idei prin feedback (de exemplu, prin social media).
- Pauză creativă - Fă o pauză creativă pentru a te îndepărta de eventualele piedici.
