Design Thinking | Scurtă introducere

Design Thinking este despre dorința de a afla mai multe despre oamenii pentru care creezi bunuri sau servicii. Aceasta îți permite să observi și să empatizezi cu viitorul tău utilizator sau client. Atunci când construiești orice produs sau serviciu digital - dar utilizările sale merg dincolo de digital - ar trebui să iei în considerare aplicarea principiilor sale. Acestea te vor ajuta să creezi produse sau servicii mai relevante, mai utile și mai satisfăcătoare.

Design Thinking este un proces iterativ în care încerci să înțelegi utilizatorul, să contești presupunerile și să reformulezi provocările pentru a găsi noi tactici și răspunsuri care nu sunt imediat evidente la baza nivelului nostru actual de înțelegere. În același timp, Design Thinking oferă o strategie de rezolvare a problemelor centrată pe soluții. Este atât un stil de gândire și de funcționare, cât și un set de tehnici practice. 

De ce este Design Thinking important pentru procesul creativ?  

Design Thinking se bazează pe o dorință puternică de a afla mai multe despre oamenii pentru care creezi bunuri sau servicii. Aceasta îți permite să observi și să empatizezi cu utilizatorul țintă. Design Thinking ajută în procesul de chestionare: problema, ipotezele și consecințele. Prin reformularea problemei în moduri centrate pe persoana, prin producerea a numeroase idei în cadrul sesiunilor de brainstorming și prin adoptarea unei abordări practice a prototipurilor și a testelor, Design Thinking este foarte benefic în rezolvarea provocărilor care nu sunt corect definite sau sunt necunoscute. Schițarea, prototiparea, testarea și încercarea de noi idei fac parte din Design Thinking.  

Atunci când folosești Design Thinking, combini ceea ce este dorit din punct de vedere uman cu ceea ce este practic din punct de vedere tehnologic și economic. De asemenea, permite persoanelor care nu sunt designeri să utilizeze tehnici creative pentru a rezolva o gamă largă de probleme. Luarea de măsuri și adresarea întrebărilor corecte sunt primii pași în acest proces. Totul constă în adoptarea unor modificări de bază ale atitudinii și în abordarea lucrurilor dintr-o perspectivă diferită.  

Metodologia Design Thinking în acțiune  

Imersiunea, ideația și implementarea sunt cele trei aspecte distincte ale paradigmei gândirii de design. Acest cadru poate fi împărțit în continuare în cele cinci etape de acțiune ale procesului de gândire prin proiectare:  

  1. Empatizare 
  2. Definire 
  3. Idee 
  4. Prototipare 
  5. Testare  

În ciuda faptului că aceste procese par a fi într-o anumită ordine, este esențial să reții faptul că Design Thinking nu este un proces strict liniar. Este posibil să faci noi descoperiri la fiecare nivel al procesului, ceea ce-ti va cere să te întorci la pasul anterior și să treci din nou prin el.  

Etapa 1 - Empatizare 

Ce vei face? Vei interacționa cu publicul tău țintă și îl vei urmări pe parcursul fazei de empatizare.  

De ce? Scopul acestei etape este de a crea o imagine clară a clienților tăi finali, a problemelor cu care se confruntă aceștia și a cerințelor și așteptărilor pe care aceștia le au.  

Cum? Vei efectua sondaje, interviuri și sesiuni de observare pentru a dezvolta empatia utilizatorilor.  

De exemplu, să presupunem că dorești să abordezi problema retenției angajaților, solicitând fiecărui angajat să completeze un sondaj anonim. După aceea, realizați interviuri cu cât mai mulți lucrători pentru a vedea ce părere au despre păstrarea în afaceri.  

Concentrează-te pe aspectul emoțional al interacțiunilor, continuând să creezi empatie pentru oamenii tai. Emoțiile au un impact uriaș asupra modului în care ne gândim la obiecte. Utilizatorii sunt mai înclinați să rămână cu lucrurile dacă au conexiuni favorabile cu acestea. Prin urmare, este esențial să aduni răspunsuri emoționale atât bune, cât și rele din partea participanților atunci când aceștia fac o anumită activitate într-un produs.  

Etapa 2 - Definirea  

Ce vei face? Următoarea etapă constă în construirea unei declarații concise a problemei pe baza a ceea ce ai învățat în timpul fazei de empatizare.  

De ce? Dificultatea exactă pe care o vei rezolva este descrisă în enunțul problemei. Aceasta te va ghida în restul procesului de proiectare, oferindu-ți un obiectiv clar spre care să lucrezi și amintindu-ți să nu uiți niciodată de utilizator.  

Cum? Te vei concentra pe nevoile utilizatorului mai degrabă decât pe cele ale companiei în timp ce elaborați declarația de probleme. O bună declarație a problemei este centrată pe om, suficient de amplă pentru a permite creativitatea, fiind în același timp suficient de explicită pentru a oferi direcție și asistență.  

"Echipa mea trebuie să poată avea un stil de viață sănătos în timp ce lucrează la birou", de exemplu, este o afirmație mult mai centrată pe utilizator.  

Etapa 3 - Ideea  

Ce vei face? Acum vei încerca să găsești cât mai multe idei și soluții potențiale, pornind de la o definiție clară a problemei.  

De ce? Etapa de creare te încurajează să gândești cât mai extins și să iei în considerare noi posibilități. Ai mai multe șanse să-ți eliberezi gândurile și să te împiedici de creativitate dacă te concentrezi pe cifre mai degrabă decât pe calitatea ideilor.  

Cum? Vei folosi o varietate de abordări de ideație în timpul sesiunilor de ideație dedicate, inclusiv bodystorming, gândire inversă și cea mai proastă idee posibilă.  

De exemplu, ai mai multe sesiuni de ideație cu o serie de părți interesate pe baza a ceea ce ai învățat în timpul fazei de empatizare. Fă cât mai multe sugestii posibile pentru a-ți face personalul fericit și, prin urmare, pentru a-l face mai probabil să rămână în cadrul firmei, folosind descrierea problemei ca ghid.  

Etapa 4 - Prototip  

Ce vei face? Acum vei dezvolta ideile în prototipuri sau versiuni "reduse" ale produsului sau conceptului pe care dorești să-l testezi, după ce le-ai redus la o mână de idei.  

De ce? Etapa prototipului îți oferă ceva substanțial pe care să îl testezi pe un public real. Menținerea unei strategii centrate pe utilizator necesită acest lucru.  

Cum? Prototipurile pot varia de la simple modele de hârtie la prototipuri digitale interactive, în funcție de ceea ce testezi. Ai un scop clar în minte în timp ce îți proiectezi prototipurile; știi exact ce-ți dorești ca prototipul tău să reprezinte și, prin urmare, să testeze.  

De exemplu, în timpul procesului de ideație, o sugestie a fost aceea de a oferi cursuri gratuite de yoga. Ai amenajat o zonă specială de yoga în birou, echipată cu saltele, sticle de apă și prosoape de mâini, pentru a testa această idee.    

Etapa 5 - Testarea  

De ce? Pe parcursul procesului de testare, poți identifica domeniile în care prototipul tău funcționează eficient și cele în care trebuie îmbunătățit. Poți face modificări și îmbunătățiri pe baza opiniilor clienților înainte de a investi timp și bani în crearea și/sau executarea soluției tale.  

Cum? Vei vedea persoanele vizate pe măsură ce se implică în prototipul tău pe parcursul sesiunilor de testare a utilizatorilor. De asemenea, puteți obține feedback verbal. Vei face modificări la designul tău sau vei veni cu o idee complet nouă pe baza a ceea ce ai învățat pe parcursul procesului de testare!  

De exemplu, să presupunem că te decizi să testezi noțiunea de yoga timp de două luni pentru a observa cum reacționează angajații. Oamenii apreciază lecțiile de yoga, dar sunt descurajați de faptul că acestea au loc în mijlocul zilei și nu au unde să facă duș. Pe baza acestui feedback, decizi să transferi lecțiile de yoga seara. 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail