Green Ecosystem Overview Report – Ce trebuie să știi dacă vrei să lansezi un startup „verde” pe piața din România

"Dezvoltă-ți afacerea ca și când mediul și schimbările climatice ar fi la fel de importante precum evaluarea de piață." – Alexandru Kelemen, Regional expert @ ASSOC

Majoritatea covârșitoare a experților în probleme de mediu folosesc deja  termenul de „urgență climatică”  în loc de „încălzire globală”. Asta pentru că mai avem mai puțin de 10 ani în care putem să intervenim și să limităm  astfel impactul negativ pe care acțiunile noastre îl au asupra planetei și a atmosferei. Pentru a găsi soluții pentru schimbările climatice există însă o nevoie puternică de a reuni resurse de la autoritățile publice, companii și corporații, ONG-uri, oameni de știință și cercetători, grupuri civice și antreprenori. Multe companii mari au inclus în programele lor de CSR proiecte și inițiative eco-friendly, iar ONU acordă acum o importanță sporită acțiunii coordonate în vederea inovării climatice și impunerii unor standarde comune care să ne ajute să limităm efectele poluării astfel încât să nu trecem de pragul critic.  


Este, deci, un moment prielnic pentru cei cu idei și inițiativă. E vremea startupurilor „verzi”. Dar ce anume e un startup „verde”? Ce soluții poate oferi? Cum poate obține finanțare și din ce surse? Cum arată ecosistemul verde din regiune? Toate acestea (și multe altele) pot fi găsite în paginile raportului Green Ecosystem Overview, realizat de Impact Hub Bucharest împreună cu The Climate Vertical și Innovation Starter din Bulgaria, cu sprijinul EIT Climate-KIC.  

Pentru maparea ecosistemului din România au avut loc discuții amănunțite cu 72 de startupuri și 89 de stakeholderi din domeniu. În cadrul acestui proces, focusul a fost pe profilul lor și ariile de activitate, precum și pe percepțiile lor asupra ecosistemului. Pe lângă detalii despre ecosistemul verde românesc, raportul reunește și informații despre cel bulgar, unde a fost folosită aceeași metodologie pentru a obține același tip de insighturi care să permită comparația între cele două țări și să traseze liniile generale ale dezvoltării startupurilor verzi din regiune. 

Cum te ajută acest raport dacă ești antreprenor cu o idee verde? 

  • Îți oferă o vedere de ansamblu cuprinzătoare asupra ecosistemului „verde” din regiune, cu trenduri și dificultăți, oportunități și nevoi.  
  • Raportul oferă în același timp o mapare a resurselor, oportunităților și inițiativelor care există deja pe piață. 
  • Îți oferă acces la o serie de insighturi valoroase din partea investitorilor, antreprenorilor, cercetătorilor și autorităților publice.  
  • Îți permite să faci comparația între România și Bulgaria și să desprinzi trendurile și insighturile aplicabile la nivel regional. Astfel, îți poți da seama care sunt acele „puncte fierbinți” în antreprenoriatul verde, ce arii ale pieței sunt suprasaturate și care dintre ele sunt subdezvoltate, dar cu potențial pentru viitor. 
  • Toate aceste resurse au fost puse laolaltă pentru a te ajuta să îți iei mai ușor informația în cazul în care îți dorești să pornești pe drumul antreprenoriatului „verde” și să îți ofere un punct de pornire bine ancorat în realitatea momentului. 

Ce e un startup verde și de ce contează atât de mult în contextual actual?  

Cel mai recent raport PwC, The State of Climate 2020, definește soluțiile „climate tech” drept tehnologii care se concentrează în mod explicit pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau care abordează impactul încălzirii globale, în timp ce startupurile climate tech sunt companii care dezvoltă și pun în aplicare astfel de tehnologii. Același raport menționează  că aceste întreprinderi, indiferent de regiunea din care provin, nu sunt întotdeauna atractive pentru investitori. 

Unul dintre motivele care îi fac pe investitori să fie reticenți în contextual de față este timeline-ul lung de dezvoltare și implementare a acestor tehnologii, care nu se potrivesc neapărat cu preferințele fondurilor de capital de risc. Randamentul financiar al startupurilor „verzi” părea să fie mai scăzut și mai greu de atins comparativ cu cel al startupurilor „non-climate”.  

Însă odată cu reglementările europene și internaționale și de inițiativele legate de reducerea emisiilor de carbon și a gazelor cu efect de seră, precum European Green Deal sau Acordul de la Paris, din ce în ce mai multe companii au început să investească miliarde de dolari în programe menite să găsească cele mai bune soluții care să adreseze urgența climatică. Printre ele se numără, spre exemplu, Amazon, Microsoft și Unilever. Acest lucru reprezintă un indicator al faptului că soluțiile verzi vor fi din ce în ce mai căutate și că li se va acorda din ce în ce mai multă importanță, atât din partea investitorilor, cât și a autorităților locale. 

Raportul, pe care îl poți îl poți citi integral în linkul de mai jos, arată și că există o mare nevoie de o abordare mai antreprenorială în cadrul inițiativelor ecologice locale: sustenabilitatea nu se referă doar la mediu, ci și la afaceri. Pentru ca startupurile verzi să prospere, trebuie să lucreze atât la misiunea lor, cât și la scalabilitatea lor. Acest lucru nu le răpește scopul, ci le crește impactul și le face mai investibile și mai stabile. 

Ce oportunități există pe piață? 

La nivelul Uniunii Europene, sub politica European Green Deal

ambițiile pe teme ce țin de climă sunt din ce în ce mai înalte: propunerea este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și reducerea lor la 0 până în 2050.  Așadar, cei care desfășoară acest gen de inițiative vor primi din ce în ce mai multă atenție din partea investitorilor și vor putea, de asemenea, să acceseze granturi și fonduri europene pentru dezvoltarea și scalarea activității lor. 

Cele mai frecvente trenduri și micro-trenduri identificate în urma interviurilor cu experții și membrii startupurilor verzi din România se regăsesc în următoarele zone: 

  • Înlocuirea materialelor tradiționale cu alternative bio 
  • Apariția AI & internet of waste (ceea ce oferă posibilitatea optimizării sistemelor de management al deșeurilor) 
  • O creștere în utilizarea tehnologiilor precum Inteligența Artificială (AI), Internet of Things (IoT) și blockchain pentru a dezvolta economia circulară 
  • Eficiență energetică & energie curată (fără energie bazată pe cărbune, accent pe energia din surse regenerabile) 
  • Agricultură sustenabilă 
  • Mobilitate și (re)design urban 
  • Regenerarea ecosistemelor naturale, inclusiv a suprafețelor cultivabile 
  • Achiziții sustenabile 
  • Modă sustenabilă 
  • Design de produs sustenabil & inovare în packaging  
  • Logistica inversă 
  • Mișcare, reaprovizionare și reutilizare de tip zero-waste 
  • Construcția de case pasive și clădiri energy-positive; renovarea construcțiilor cu accent pentru optimizarea energetică 

Unde mai trebuie lucrat? 

Pentru a combate schimbările climatice într-un mod eficient și pentru a putea susține inițiative antreprenoriale sănătoase în acest sector, măsura principală pe care actorii din ecosistem au adus-o în discuție a fost educația despre mediu, combinată cu un efort activ de conștientizare a impactului pe care acțiunile noastre le au asupra mediului. 

Alte arii care ar putea suporta (și ar trebui să sufere) îmbunătățiri ar fi: 

  • Politici publice dedicate și un cadru legislativ care să încurajeze responsabilitatea  
  • Mai multă implicare din partea sectorului privat 
  • Implicare civică 
  • Aplicarea unor taxe pentru tehnologiilor învechite 
  • Posibilitatea de a putea urmări îndeaproape materiile prime, de la preluare la prelucrare și până la reciclare 
  • Reformarea radicală a sistemului de producție și a felului în care suntem învățați să consumăm  
  • Facilitarea conexiunilor între diferiții jucători de pe piață și a colaborării dintre ei 

Ce vei afla din Green Ecosystem Overview Report? 

În paginile raportului Green Ecosystem Overview vei găsi o listă de: 

  • ONG-uri care susțin startupurile verzi  
  • Platforme media dedicate tehnologiei, inovației, antreprenoriatului și sustenabilității 
  • Investitori și surse de capital de risc 
  • Corporații implicate în inițiative verzi 

De asemenea, vei găsi o mapare a ecosistemului antreprenorial verde în funcție de domeniu: 

  • Industrie curată și sustenabilitate 
  • Energie alternativă sau regenerabilă 
  • Economie circulară 
  • Managementul deșeurilor 
  • Inițiative „zero waste” 
  • Managementul energiei și soluții de stocare 
  • Agricultură, alimente și băuturi 
  • Mobilitate, transport și logistică 

Pe lângă toate acestea, raportul Green Ecosystem Review face o trecere în revistă a politicilor de susținere a antreprenoriatului verde la nivel european, dar și a trendurilor aflate la intersecția dintre inovație și sustenabilitate. Bineînțeles, nu lipsesc nici sfaturile specialiștilor din domeniu, atât români, cât și bulgari. 


Citește întregul raport aici 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail