Platforma B2B care reduce deșeurile alimentare prin parteneriate de reutilizare, premiată la Climathon 2024 Timișoara

Ideea unei aplicații B2B care ajută companiile din industria alimentară să genereze mai puține deșeuri făcându-le legătura cu alte afaceri care ar putea folosi aceste deșeuri ca materie primă a câștigat pe 30 iunie ediția din Timișoara a Climathon 2024 și a fost premiată cu 5.000 de euro.

Înainte să ia o pauză până în luna noiembrie, „caravana” Climathon a ajuns pe 29-30 iunie la Timișoara, la Timișoara Startups, unde 5 echipe au lucrat alături de 10 mentori și experți pentru a rezolva provocarea locală: reducerea deșeurilor și promovarea practicilor sustenabile în Timișoara. Sub sloganul „Reduce. Reuse. Recycle”, Climathon Timișoara a reunit cetățeni pasionați de inovare și sănătatea mediului, fondatori de startupuri sustenabile, specialiști în managementul deșeurilor și reprezentanți ai instituțiilor publice (inclusiv ai Primăriei Timișoara), care au petrecut împreună două zile intense de workshopuri, sesiuni de brainstorming, feedback și prototipare. 

Printre ideile conturate în timpul procesului de lucru se numără inițiative de voluntariat pentru monitorizarea alternativă a deșeurilor și realizarea unei hărți informative despre tipurile de poluare din Timișoara, care să ajute autoritățile să intervină în mod corespunzător, o aplicație gamificată prin care utilizatorii pot semnala neregulile în materie de salubritate din oraș sau un asistent audio pe telefon, care să ajute la sortarea, curățarea și dezasamblarea corectă a produselor, indiferent de tipul de material. 

Gunoiul unuia, comoara altuia 

Membrii echipei CycleUp, Andreea Olteanu, Cristina Lisețchi, Vladimir Ticiu, Alin Neag, Alexis Neda și Vlad Bălașa, au conturat de-a lungul celor 2 zile de ideathon ideea unei platforme digitale de matching B2B, care ajută companiile alimentare să valorifice produsele secundare și să reducă deșeurile. Echipa și-a asigurat un loc la ClimAccelerator Romania 2024 Idea Stage și o finanțare de 5.000 de euro, oferită de Raiffeisen Bank.

Echipa a pornit de la cifre: 21% din totalul deșeurilor alimentare din UE sunt generate în industria de fabricare și prelucrare a alimentelor. „Astfel, ne-am concentrat pe fluxurile de resurse care rezultă din fabricarea și prelucrarea alimentelor și băuturilor, care sunt de multe ori în cantități mari și mai ușor de valorificat în produse noi”, ne-a povestit Cristina. „Ne dorim să respectăm ierarhia utilizării resurselor, care prioritizează acțiuni de valorificare a resurselor alimentare în produse cu valoare adăugată, înaintea altor acțiuni cum ar fi producția de energie prin incinerarea deșeurilor sau compostul. Astfel, (a apărut) ideea de reciclare cu valoare adăugată sau upcycle, în engleză, de unde și numele proiectului nostru: Cycle Up.” 

Platforma propune (într-o primă fază) identificarea producătorilor, apoi înțelegerea și diagnosticarea produselor secundare generate. Materia va putea fi vizualizată pe o hartă, iar cei interesați de ea pot lua legătura cu CycleUp, care va acționa pe post de matchmaker, facilitând conexiunea producătorilor de deșeuri alimentare cu parteneri care pot da o nouă viață acestor produse secundare, folosindu-le ca materie primă în procesele lor de fabricare.

Echipa își dorește să susțină atât micii, cât și marii producători, scopul fiind acela de a crea relații de colaborare între afaceri care să meargă în două direcții: sporirea eficienței economice și protejarea mediului. 

„Vom propune soluții de valorificare ale acestor fluxuri de resurse și consultanță pentru reducerea deșeurilor alimentare rezultate din procesul de producție și procesare al alimentelor. Ne adresăm companiilor din industria alimentară, însă și altor industrii care ar putea valorifica aceste resurse secundare, de exemplu companii din industria agricolă, cosmetică, energetică. Deși nu ne adresăm direct omului de rând, propunem o soluție de economie circulară și dorim să comunicăm acest lucru și să creștem gradul de conștientizare, în rândul oamenilor. Ne-am gândit și la un tip de certificare pentru produsele nou-create, care să informeze cumpărătorii despre istoria produsului respectiv și felul în care a contribuit la o economie circulară”, ne-a explicat Cristina. 

Echilibrul echipei, atuul nr. 1 

Cristina, Vlad și Vladimir s-au înscris în concurs ca o echipă. Apoi, în urma evenimentului de socializare și matchmaking care a precedat ideathonul, li s-au alăturat Alin, Alexis și Andreea. „Am reușit rapid să ne identificăm fiecare un rol în echipă pe baza experiențelor anterioare și am lucrat eficient și productiv”, spune Alin. „Cred că ECHIPA a fost unul din atuurile noastre principale, care ne-a adus și premiul.”

De aceeași părere este și Cristina: „Cred că am avut o echipă echilibrată, cu oameni pasionați de subiectul risipei alimentare și cu experiență în domenii compatibile cu proiectul nostru – antreprenoriat, research, marketing, IT, politici publice și startupuri). Acest mix bun de expertize ne-a ajutat să colaborăm foarte fain și să ne complementăm ideile foarte bine.” 

Vladimir este Venture Analyst și student în anul 3 la Finanțe, pasionat de antreprenoriat și de lumea startupurilor. Alin este student la Facultatea de Inginerie și Tehnologii Aplicate din Timișoara și antreprenor local cu mai multe inițiative în zona de food, aducând elemente de sustenabilitate în fiecare proiect în care a fost implicat, din dorința de a contribui la tranziția către un viitor mai verde.  

Cristina lucrează în zona sustenabilității sistemelor alimentare, în principal pentru prevenția risipei și a deșeurilor alimentare, ca funcționar public în Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, iar Andreea este studentă la Marketing, la Universitatea de Vest din Timișoara. Alexis are 20 de ani de experiență în zona industrială (ca tehnician Mecatronist/Automatizări), iar Vlad este Oracle Database Administrator. 

Vladimir nu este la prima experiență de acest gen: a câștigat și ediția din 2018 a Climathon Timișoara și și-a dorit să revină într-un mediu în care poată cunoaște noi oameni pasionați de inițiativele climatice, alături de care să pună bazele unui nou proiect. Și Andreea crede că oamenii sunt soluția: „Puterea stă în fiecare din noi. De fiecare dată când luăm alegeri responsabile, putem încuraja echilibrul dintre dezvoltarea economică și protecția mediului”. 

De ce e important să nu te îndrăgostești de idee, ci de problemă 

Ideea lor inițială urmărea crearea unui proiect centrat pe reducerea risipei alimentare în cantinele studențești și creșterea gradului de conștientizare a problemei în rândul studenților și al personalului cantinei. De-a lungul celor două zile de ideathon însă, cei 6 au dezvoltat o cu totul altă idee, care a avut în plus și potențialul de a fi transpusă într-un business. Acest lucru s-a întâmplat și mulțumită structurii evenimentului: echipele participante au trecut prin mai multe etape, unele iterative, în care au avut timp să creeze ideea de proiect, să o dezvolte, să-i înțeleagă limitările și punctele forte, dar și să ofere feedback altor echipe. 

„Facilitatorul a avut grijă să ne țină în priză pe toată durata evenimentului, ajutându-ne să ne împingem limitele creatoare. De asemenea, feedback-ul primit de la mentori a fost un câștig important, opiniile și sugestiile lor oferindu-ne șansa de a ne rafina ideile de business cu care am venit”, spune Vladimir. 

Pentru Andreea, cele 2 zile ale workshopului au fost o revelație, și anume „că brainstormingul în echipă poate fi la fel de solicitant ca o sesiune de fitness. Cel mai mare sprijin l-am regăsit în echipa mea, sunt recunoscătoare pentru că m-au încurajat să îmi spun mereu părerea și m-au ajutat să o văd și din alte perspective. De asemenea, organizarea acestui eveniment a fost de un profesionalism remarcabil și cu o structură unde totul a fost gândit în detaliu, am trecut prin diverse etape de creație, la finalul cărora am rămas cu o experiență educativă și extrem de plăcută”. 

👉 Citește și articolul nostru despre ce idee a câștigat ediția din București a Climathon 2024! 

Azi în Timișoara, mâine-n toată țara. La propriu 

În ceea ce privește felul în care ar primi piața din România o soluție de acest tip, Vladimir Ticiu vede un mare potențial: „Cred că este o piață în creștere, mai ales că noua legislație europeană setează obiective de reducere a deșeurilor alimentare cu 10%. Din research-ul pe care l-am făcut noi, ar urma să fim prima platformă de acest gen din țară.” 

Cristina adaugă faptul că „există tot felul de soluții de valorificare a resurselor alimentare secundare, însa acestea se concentrează asupra unui anumit produs sau a unui flux de resurse, deci sunt mult mai focalizate. Noi avem o soluție mai complexă, care se uită la o gamă largă de resurse secundare și moduri în care acestea pot fi valorificate”.

Nu în ultimul rând, când vorbim de impactul final al unei soluții de acest gen, Andreea este de părere că „ideea noastră poate duce la o comunitate a producătorilor mai eficientizată, iar consumatorii vor avea parte de o gamă mai largă și eco-friendly de produse”. 

Proiectul CycleUp, așa cum a fost gândit, se rezumă momentan la județul Timiș, însă echipa apreciază faptul că poate crește pe viitor, pentru a include industria alimentară din alte județe, ba chiar din regiuni învecinate României. „Primul pas pe care vreau să-l facem”, spune Vladimir, „este să vorbim cu cât mai multe companii din industria alimentară locală, să strângem date, feedback și – bineînțeles – să ne pregătim să pitch-uim la Romania ClimAccelerator”. 

Pe lângă culesul datelor, Andreea consideră că „o componentă esențială a reușitei proiectului constă și în informarea publicului, prin campanii de conștientizare care să sublinieze beneficiile economice și ecologice. Astfel inspirăm comunitatea să adopte practici mai sustenabile și să sprijine inițiativele noastre de reutilizare”. 

În ceea ce privește premiul, răspunsul a fost unanim: după ce vor înființa o entitate juridică, cei 6 coechipieri vor folosi banii câștigați ca să construiască o bază de date și să-și facă primele contacte cu întreprinderi despre care știu că vor beneficia în urma colaborării cu ei. Echipa e optimistă că participarea la Romania ClimAccelerator, prin oportunitățile de mentorat oferite, îi va oferi șansa de a dezvolta proiectul într-o afacere suustenabilă. 

👉 Citește și despre ideile care au câștigat edițiile din București și Iași ale Climathon 2024! 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail