Antreprenoriatul social în România: provocări și potențial

Dacă ești interesat de antreprenoriatul social sau de proiectele cu misiune socială, probabil că te-ai confruntat cu mai multe întrebări legate felul în care funcționează o astfel de afacere: care este prioritatea - afacerea sau misiunea?

Pe Startarium discutăm adesea despre provocările antreprenoriatului: de la cele specifice începuturilor și rafinării ideii, la cele aduse de etapa de scalare. Există dificultăți specifice fiecărui stadiu, pe care le regăsim indiferent de industria în care activează, de exemplu.

Cu toate acestea, există o serie de provocări sau dificultăți particulare care apar în cazul antreprenoriatului social. Iar pentru că antreprenoriatul social este încă într-un stadiu incipient în România, sunt în general mai rar aduse în discuție. De aceea, am pregătit o serie de materiale dedicate acestui subiect. 

Descoperă întreaga serie de materiale despre Antreprenoriatul social pe Startarium: Interviuri cu Alături de Voi, Social Innovation Solutions, Ashoka România, Atelierul de Pânză, MamaPan & more

 


 Changes are products of intensive efforts. ― Muhammad Yunnus

Dacă ești interesat de antreprenoriatul social sau de proiectele cu misiune socială, probabil că te-ai confruntat cu mai multe întrebări legate felul în care funcționează o astfel de afacere: care este prioritatea - afacerea sau misiunea? De unde începi - de la o nevoie punctuală a unui grup sau de la o provocare majoră a societății? Iar lista poate continua. 

 Aceste dileme apar pentru că se pierde din vedere faptul că, înainte de a adăuga componenta socială, vorbim tot de antreprenoriat: și afacerile sociale au nevoie de un plan de business, de investiții inițiale, de angajați, de profitabilitate pentru a funcționa. Iar acest lucru nu are un impact negativ asupra misiunii afacerii respective, ci o ajută să fie sustenabilă și să își aducă în mod real și constant contribuția pentru o schimbare în bine.  

”Antreprenoriatul social e mult mai complex decât te-ai putea aștepta”, spune Magor Csibi, Head of Leadership and Organizational Culture Practice la Trend Consult. ”În România, suntem foarte la început cu antreprenoriatul social”, adaugă acesta. Din datele prezentate de Magor în cadrul celui mai recent webinar Startarium, în Kenya sunt peste 4400 de afaceri sociale (conform British Council), iar în multe alte țări este încurajată dezvoltarea acestei zone, mai ales că vorbim despre o perioadă în care e tot mai multă nevoie de implicare socială (social engagement) și motivarea angajaților (employee engagement). În plus, ”generațiile Millenials și Z au un drive puternic, simt nevoia ca munca lor să aibă un sens, care nu poate fi doar profitul”, afirmă Oana Craioveanu, CEO și co-fondator Impact Hub Bucharest. 

Iar antreprenoriatul social vine tocmai cu potențialul de a coagula oamenii în jurul unui scop social, tocmai când e din ce în ce mai dificil să fie motivați, spune Magor Csibi.

CITEȘTE și: Ce sunt și ce urmăresc Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDGs) ale ONU

Cum privim antreprenoriatul social? 

”De multe ori, ne gândim la antreprenoriatul social ca la un venture non-profit, adică trebuie ca profitul să meargă ori 100% înapoi în comunitate, ori să fie reinvestit în rezolvarea acelei probleme”, remarcă Magor Csibi. Însă la o privire mai atentă, ”există multe exemple de afaceri sociale care fac profit pentru fondatori, dar, în același timp, adresează o anumită problemă socială”. Iar problema, mai completează el, poate fi de orice tip - de la cele legate de mediu, la inegalitate socială sau alte dificultăți din comunitate. 

Ce e important de subliniat, în opinia lui Magor, este că profitabilitatea ar trebui să fie o preocupare în cadrul unei afaceri sociale, pentru că trebuie să existe ”cel puțin breakeven ca să ne asigurăm că ceea ce construim este sustenabil pe termen lung”.

Așadar, un antreprenor sau inițiator de proiecte cu misiune socială sau comercială trebuie să ia, încă de la început de drum, o serie de decizii importante: cine îi sunt stakeholderii (care e piața), care e produsul sau serviciul pe care îl oferă, ce avantaj competitiv aduce, ce model de monetizare va avea și așa mai departe. Concret, încă de la început se va comporta ca un antreprenor ”tradițional”. Iar lucrurile stau la fel și în privința comunicării proiectului: ”Un mit legat de antreprenoriatul social este acela că ”povestea socială va vinde de la sine”, spune Angela Achiței, Președinte Fundația Alături de Voi. ”Ca în orice business, e nevoie de marketing și publicitate pentru a ajunge cu produsele și serviciile la client”. 

Ce e antreprenoriatul social? 

Există într-adevăr mai multe perspective privind definiția conceptului. În linii mari, definiția este similară: e vorba de afacerile care au și o misiune socială, fie prin modelul de business, fie prin produsul rezultat. Sunt însă diferențe de nuanță și opinii pe care merită să le trecem în revistă și să le explicăm. 

Ashoka, cea mai mare organizație globală de susținere a antreprenoriatului social, consideră că antreprenorii sociali sunt aceia care vin cu soluții inovatoare și sistemice la cele mai mari provocări ale societății: sociale, culturale, economice sau de mediu. Pentru Ashoka, această formă de antreprenoriat are în centru impactul social, nu obținerea de profit. 

Conform Yunnus Social Business, organizația fondată și condusă de Muhammad Yunnus (considerat părintele antreprenoriatului social), antreprenoriatul social este o ”afacere cu o misiune socială în centru: fie creează surse de venit pentru persoanele sărace, fie le asigură acestora produse și esențiale (sănătate, apă curată sau energie verde)”. Astfel, pentru ca o inițiativă socială să poată fi numită afacere, trebuie să producă un bun sau un serviciu, pe care să îl pună apoi pe piață pentru a recupera costul de producție și să genereze și profit.

În viziunea Comisiei Europene, o întreprindere socială ”servește interesului comunității - social, societal și de mediu - și nu urmărește maximizarea profitului. Are un caracter inovator, prin natura bunurilor și serviciilor pe care le oferă și prin metodele de organizare și producție pe care le utilizează, angajează membrii cei mai dezavantajați ai societății (persoane excluse social), promovând astfel coeziunea socială, ocuparea forței de muncă și reducerea inegalităților.

Nesst, catalizator pentru întreprinderile sociale din țările cu piețe în dezvoltare și din întreaga lume, spune că o întreprindere socială e o afacere creată să contribuie la atingerea unui scop social într-un mod sustenabil din punct de vedere financiar.

Provocările antreprenoriatului social în România 

Una dintre cele mai frecvente provocări pentru antreprenoriatul social este slaba înțelegere a conceptului: ”Înființarea și dezvoltarea unei întreprinderi sociale este însoțită nu numai de toate provocările cu care trebuie să se confrunte orice întreprinzător clasic, ci și de toate cele care decurg din dimensiunea socială. Lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele curente care afectează credibilitatea acestora în piața economică”, spune Angela Achiței.

”Mi se întamplă adesea să fie nevoie să explic (conceptul de antreprenoriat social, n.r.), fie că este vorba despre întâlniri față în față, fie că este vorba despre evenimente publice. În general, a cumpara produse sau servicii de la o afacere socială a fost privit, și încă este, ca un gest mai degrabă de caritate. De aceea, și interesul față de ele este mult legat de anumite momente ale anului: Crăciun, Paște, marțișor”, adaugă Irina Sorescu, MamaPan.

Pe de altă parte, Andreea Tako Iager, Manager Ambasada, remarcă și faptul că ”economia socială este văzută încă limitat la oportunitățile locurilor de muncă, când aceasta este mult mai mult de atât.”, în timp ce Corina Murafa (Ashoka România) completează că ”Includerea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile este fără îndoială o componentă cheie a antreprenoriatului social, dar nu este singura”. 

Pe de altă parte, implicarea scăzută a sistemului public și lipsa unui cadru legislativ pentru afacerile sociale sunt și ele problematice, mai ales că ”punerea în aplicare a unor politici publice care să ofere un cadru favorabil înființării de întreprinderi sociale și dezvoltarea celor existente, este crucială pentru ca aceste întreprinderi să-și poată îndeplini potențialul social și de mediu”, mai spune Angela Achiței. 

Potențialul antreprenoriatului social în România 

Din ceea ce observă antreprenorii sociali din România, tot mai mulți oameni înțeleg importanța unor obiceiuri de consum conștiente lor și recunoașterea / susținerea inițiativelor care contribuie la o schimbare în bine. 

”Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă azi, unul dintre efectele globalizării este faptul că înțelegem că unele probleme sunt ale noastre, ale tuturor. Așa cum există oportunități globale, există și responsabilități și probleme globale”, spune Oana Craioveanu. Mai mult, ”Publicul este din ce în ce mai deschis către susținerea unor inițiative care vizează rezolvarea unor probleme sociale, de mediu sau care contribuie la o comunitate mai solidară, mai atentă cu cei din jur. Sunt din ce în ce mai mulți oameni care cumpară responsabil și din ce în ce mai mulți tineri care își doresc să dezvolte afaceri sociale”, observă și Irina Sorescu, MamaPan.

Acest lucru se reflectă și în rezultatele pe care le au astfel de proiecte: ”Avem din ce în ce mai multe exemple de tineri antreprenori care reușesc să treacă de primii 2-3 ani cu succes și cu modele de business sustenabile”, spune Ciprian Stănescu, Managing Partner Social Innovation Solutions. Avem antreprenori români, în special în tehnologie, care ajung jucători relevanți la nivel național, regional și global și care încep să investească la rândul lor în creșterea mediului antreprenorial din România.

Dialogul privind bunele practici în antreprenoriatul social și mediatizarea modelelor de succes fac, în același timp, ca astfel de inițiative să fie mai accesibile antreprenorilor aspiranți: ”Există modele de bune practici, proiecte de succes care pot fi replicate în zona rurală. Astfel locuitorii din comunitățile sătești încep să prindă curaj și să aibă încredere în modele alternative de dezvoltare.”, spune Teodor Frolu, Vicepreședinte al Asociațeie Ivan Patzaichin - Mila 23.

Materiale folosite în documentarea temei: 

Sursă, sursă, sursă

Newsletter

Newsletter-ul Startarium

Bilunar, în newsletterul Startarium găsești oportunități curatoriate și materiale utile antreprenorilor.

Abonează-mă