Sanatate Dulce este o afacere socială, fondată în 2011, în cadrul Fundației pentru Educație și Dezvoltare Locală AGAPIS, din Sălaj. Alin Prunean este directorul Fundației și managerul afacerii sociale. Despre începuturile sale în business ne-a povestit în interviul de mai jos:
Cum a apărut dorința de a fi antreprenor
Am lucrat foarte mult în zona de ONG, dezvoltare rurală, dezvoltare comunitară. La un moment dat, a fost nevoie de acest pas și de un exemplu pentru beneficiarii proiectelor noastre. Atunci s-a întâmplat pur și simplu.
Povestea Sănătate Dulce
A apărut după 11-12 ani în care lucram în organizație în zona rurală, sprijineam mici comunități defavorizate. Le duceam animale de rasă să își susțină familiile, îi duceam la conferințe sau schimburi de experiență ca să vadă alte practici bune, iar la un moment dat a apărut o oportunitate.
În 2011 a fost un concurs de planuri de afaceri, l-am luat în glumă pentru că venea din partea unui minister, am aplicat doar ca să vedem cum funcționează lucrurile și s-a întâmplat să fim printre cei selectați. Pentru planurile câștigătoare, premiile erau de o finanțare de 20.000 de euro. Nu au ajuns cei 20.000 de euro și a trebuit să facem fundraising în comunitate și am mai adăugat încă 15.000.
Cum a crescut Sănătate Dulce ca business și brand
Nu în ritmul în care ne-am fi dorit. Ca și brand, a crescut mai plăcut decât ca indicatorii financiari și volum de vânzări. Cu povestea e mai ușor să crești. Noi ne-am lansat cu un portofoliu de produse, au fost 7-8 produse în ofertă. Am început destul de în forță, a fost o perioadă de la momentul câștigării finanțării până la ieșirea în piață după 7-8 luni de zile în care am gândit tot pe ceea ce înseamnă parte de ambalare, de etichetare, de creare de produs. A fost o gamă diversificată, am dus produsele destul de mult și în zona terapeutică, dar în același timp, o parte din produse erau potrivite pentru a fi făcute cadou.
Am început prin a vinde în magazine naturiste, acolo mergeam noi la momentul lansării și după la diverse evenimente sau târguri. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Am început în zona de online și acoperă o parte destul de importantă din volumul vânzărilor, deși partea de produse alimentare în zona de online nu este cea mai fericită, cel puțin în România. E nevoie de încredere, să fii cunoscut în partea de offline de potențialul consumator ca să te crediteze și să cumpere din online.
În același timp, am mers în zona corporate cu niște coșuri de cadouri, țintind sărbători sau evenimente unde produsele se potriveau cu ce își doreau clienții. O poveste scurtă: eram la Ambasada României din Viena, m-am prezentat cu produsele, am zis că pot produce la standarde europene, am autorizație și i-am rugat să mă ajute.
Atunci mi-au spus așa: „E o politică a statului, sănătoasă pentru stat, de a descuraja importurile de produse pentru a-și proteja producătorii locali.” E un lucru de apreciat dacă ești cetățean al acelei țări și e un lucru pe care nu prea îl vedem în România, din păcate. Am ieșit totuși la câteva târguri internaționale de profil în Londra, Paris și Berlin, vindem în Anglia la un distribuitor, iar acum ne pregătim să vindem în Japonia, avem o primă comandă.
Provocările antreprenoriatului
Sunt mai multe, o să vorbesc de două. Una care rămâne: vânzarea și competiția din piață, e competiția care cred eu că nu e întotdeauna corectă, sunt importurile de produse de calitate îndoielnică de care eu spun că sunt atentat la sănătatea publică. Aici statul ar trebui să fie mult mai ferm. Lucrând cu produse apicole și colectând materia primă de la mici producători, o altă provocare e faptul că oamenii sunt blocați în ceea ce fac ei de ani de zile și se adaptează destul de greu la cerințe noi sau la produse de nișă. De aceea, lucrăm cu cei mai tineri, sunt mai adaptabili și simt mai bine piața.
Planurile de viitor
E o nișă zona de corporate și mai avem multe lucruri. Aici e o zonă de exploatat, iar zona de online e în creștere, e un trend, deși sunt coloși mari în piață care mai creează turbulențe. Cred că există loc în piață destul pentru zona de produs de sănătate și produs local. Deci ne concentrăm pe corporate, cadouri, produse de nișă care merg în zona de farma și de medicament (propolis, polen).
Despre antreprenoriat în România
Uneori să fii inconștient, să fii naiv. Dacă ar fi să faci o analiză pertinentă a mediului în care îți desfășori activitatea, decizia ar trebui să fie să nu devii antreprenor. Mă refer la o analiză sănătoasă a tot ce înseamnă legislație, mediu concurențial, oportunități împiedicate de competența statului de cele mai multe ori. În același timp, e și o provocare. În momentul în care reușești să depășești anumite piedici, bucuria e mai mare.
Recomandări pentru antreprenorii la început de drum
E o vorbă la români: “Măsoară de 10 ori și taie odată”. Sfatul meu este să își facă un plan, nu repede, nu pe genunchi, să își analizeze foarte bine piața și costurile pe care le implică business-ul lor. Când spun piață, sunt multe elemente și unghiuri din care trebuie privită piața (produse concurente, costurile de producție pe care le ai versus cele pe care le are concurența, canale de distribuție). Un antreprenor trebuie să se înarmeze cu energie. Dacă planul lui de afaceri spune că în 2-3 ani ajunge la linia de plutire, să fie pregătit energetic cu încă 2-3 ani.
