Antreprenoriatul social: ce este, prin ce se diferențiază de antreprenoriatul clasic, ce beneficii oferă

Cum alegi forma de organizare juridică sub care vei funcționa, dacă vrei să dezvolți un proiect cu misiune socială? Află din articolul de mai jos ce opțiuni există și ce criterii implică ele.

Pe Startarium discutăm adesea despre provocările antreprenoriatului: de la cele specifice începuturilor și rafinării ideii, la cele aduse de etapa de scalare. Există dificultăți specifice fiecărui stadiu, pe care le regăsim indiferent de industria în care activează, de exemplu.

Cu toate acestea, există o serie de provocări sau dificultăți particulare care apar în cazul antreprenoriatului social. Iar pentru că antreprenoriatul social este încă într-un stadiu incipient în România, sunt în general mai rar aduse în discuție. De aceea, am pregătit o serie de materiale dedicate acestui subiect.

Citește în continuare și descoperă ce presupune antreprenoriatul social, care sunt formele juridice de organizare, cum se diferențiază de antreprenoriatul clasic, câteva idei de afaceri sociale, ce forme de finanțare ai la dispoziție și câteva riscuri de care să ții cont.

Descoperă întreaga serie de materiale despre Antreprenoriatul social pe Startarium: Interviuri cu Alăturide Voi, Social Innovation Solutions, Ashoka România, Atelierul de Pânză, MamaPan & more


Pe scurt

  • Ce este antreprenoriatul social
  • Antreprenoriatul social: forme juridice de organizare
  • Statutul de întreprindere socială/de inserție
  • Prin ce se diferențiază de antreprenoriatul de business
  • Care sunt caracteristicile antreprenoriatului social
  • Ce beneficii are antreprenoriatul social
  • Idei de afaceri sociale
  • Finanțare antreprenoriat social
  • Riscurile unei afaceri sociale

Ce este antreprenoriatul social

În prezent, nu avem o definiție a antreprenoriatului social, însă cel mai bine se apropie de una Muhammad Yunus, laureat al premiului Nobel pentru Pace. El definește antreprenoriatul social drept o afacere „al cărei obiectiv este să rezolve probleme sociale, de mediu sau economice, care afectează umanitatea: foamete, lipsa unui adăpost, boli, poluare, ignoranță etc.”. Afacerile sociale oferă populației acces facil la fonduri, bunuri și servicii la care nu ar avea acces altfel. 

În sens larg, antreprenoriatul social se află la intersecția dintre binele comun și obiectivele financiare, la mijlocul dintre afacerile care doresc maximizarea profitului și sectorul non-profit. Tot Yunus a stabilit și cele trei elemente de bază ale afacerilor sociale: 

  • Abordarea sau rezolvarea unei probleme sociale;
  • Autosuficiență financiară;
  • Nu plătesc dividende proprietarilor. 

Antreprenoriatul social poate reprezenta o alternativă mai utilă prin care filantropii își pot folosi banii. În locul donațiilor unice, pot investi în afaceri sociale. Mai apoi, profiturile generate vor fi reinvestite în afacere, permițând astfel extinderea impactului social. 

În cazul fenomenului de antreprenoriat social, succesul este definit prin:

  • Oameni - impactul afacerii și modul în care afacerea inițiază și susține schimbările sociale transformă vieți și dezvoltă comunități în mod sustenabil;
  • Planetă (impactul asupra mediului) - modul în care afacerea contribuie la o planetă sustenabilă sau cum reduci amprenta de carbon a companiei sau clienților;
  • Profit - similar afacerilor tradiționale, și afacerile sociale au nevoie de bani pentru a-și susține activitatea, pentru a-și plăti angajații și pentru a avea un impact pozitiv și mai mare.

Tipuri de antreprenoriat social

Există un număr foarte mare de tipuri de afaceri, deci, este firesc ca și antreprenoriatul social să ia mai multe forme. Spre exemplu, poți lansa o afacere socială pentru a oferi finanțare pentru antreprenorii fără posibilități. O altă formă de antreprenoriat social este o afacere prin care produci produse de îngrijire ecologice. Ca antreprenor social, ai la dispoziție mai multe tipuri de antreprenoriat social:

  • „Afacerea” non-profit - o entitate care investește fondurile obținute înapoi în misiunea sa socială;
  • Cooperativă - o formă de afacere organizată de și pentru membrii săi. Exemple tipice sunt formele de micro-împrumuturi la nivel comunitar sau grădinile comunitare (mai multe persoane lucrează pământul și tot ele și/sau altele se bucură de roade);
  • Afacere cu obiective sociale - se pot lansa ca o fundație, însă nu mereu, și au o misiune socială;
  • Afacere socială - angajează persoane din comunitate care au nevoie de locuri de muncă (tineri cu risc de excludere, persoane cu dizabilități, vârstnici);
  • Afacere responsabilă social - își susține misiunea socială ca parte a activităților și operațiunilor zilnice;
  • Afacere socială cu profit - scopul principal este obținerea profitului, însă donează un procent semnificativ unor cauze, promovează anumite cauze etc. 

👉 Dorești să lansezi o afacere cu misiune socială sau cauți modalități de a scala? Participă la cursul Afaceri cu misiune socială | De unde începi să îți scalezi impactul pentru a descoperi care sunt ariile în care poți interveni, ce întrebări să îți pui și ce resurse poți accesa. 

Antreprenoriatul social: forme juridice de organizare

Similar afacerilor clasice, și antreprenoriatul social presupune o serie de decizii strategice și operaționale: cine sunt stakeholderii (comunitatea/societatea), care este produsul sau serviciul vândut, ce avantaj competitiv ai, cum vei investi profitul etc. Tot atuncitrebuie să alegi și forma juridică sub care vei funcționa. Pornești de la misiunea socială asumată, profitul având un rol secundar. Descoperă mai departe forme juridice ai la dispoziție.

În prezent, antreprenoriatul social din România nu are o formă de organizare specifică. La nivel de organizare, ai doar câteva opțiuni: organizație non-guvernamentală (poți alege între asociație, fundație sau federație) sau societate comercială cu un statut suplimentar, în anumite cazuri. Poți vedea mai jos principalele forme juridice de organizare a unei afaceri sociale. 

Societatea comercială

Societatea comercială (SC) este o asociație organizată în funcție de investiții de capital care au drept obiectiv obținerea de beneficii comune. Fiecare membru contribuie prin capital și/sau muncă, dar au și o serie de obligații. Pot exista unul sau mai mulți fondatori, asociați sau administratori. Printre avantajele acestei forme de organizare se numără:

  • Costuri mici de înființare - capitalul minim este de 200 de lei la care se adaugă taxele de înregistrare la Registrul Comerțului (de la 122 de lei pentru societățile cu asociat unic);
  • Timp scurt de înregistrare;
  • Structură de conducere simplificată față de alte forme de organizare, care oferă mai multă libertate antreprenorilor sociali.

Dintre dezavantaje merită menționate:

  • Lipsa accesului la granturi;
  • Absența facilităților fiscale. 

Organizația non-guvernamentală (ONG)

Organizația non-guvernamentală este o structură juridică privată ce poate lua trei forme: asociația, fundația și federația. 

  • Asociația - pentru a înființa o asociație ai nevoie de cel puțin trei persoane care să vină cu contribuții materiale și/sau intelectuale în vederea realizării unei activități de interes general. Este necesar un patrimoniu de cel puțin un salariu minim brut pe economie la data constituirii. Suma trebuie depusă la bancă prin intermediul unui depozit bancar;

  • Fundația - reprezintă o formă de organizare mai închisă decât o asociație. Scopul său este bine determinat și are un interes comunitar sau general, de regulă, altruist. Principalul dezavantaj este că are nevoie de un patrimoniu mare. La data înființării trebuie să existe un patrimoniu în valoare de 100 de ori salariul minim brut pe economie (3.000 de lei la data de 1 ianuarie 2023);

  • Federația - este formată din alte persoane juridice, cel puțin două asociații sau fundații. 

Organizațiile non-guvernamentale beneficiază de mecanisme fiscale și nefiscal de sprijin. ONG-urile sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile realizate în limita a 15.000 de euro pe anul fiscal. De asemenea, pot accesa fonduri europene și primi donații. Un dezavantaj este că procedura de înființare este anevoioasă. 

Cooperativa

Cooperativa este o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice care se asociază pe baza consimțământului liber pentru a promova interese economice, culturale sau sociale. Este deținută în comun de către toți membrii și controlată în mod democratic. 

Pentru a înființa o cooperativă este nevoie de minimum cinci membri, unde un membru poate deține părți sociale în funcție de limitările din actul constitutiv, însă fără a depăși 20% din capitalul social. Mai mult, capitalul social al cooperativei este de minimum 500 de lei și se împarte în părți sociale egale. Câteva din  avantajele unei cooperative:

  • Statut de membru voluntar și deschis;
  • Control democratic al membrilor;
  • Participarea economică a membrilor;
  • Autonomie și independență;
  • Cooperarea cooperativelor;
  • Grijă față de comunitate. 

Dintre dezavantaje trebuie menționate:

  • Operativitate scăzută în luarea deciziilor;
  • Majorarea sau reducerea capitalului social trebuie aprobată de Adunarea Generală, depusă la Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial, altfel nu este recunoscută;
  • Nu există facilități fiscale. 

Alte forme de organizare juridică

Pe lângă societate comercială, ONG și cooperativă, există și alte forme de organizare, mai puțin folosite în România:

  • Societatea mutuală - asociație autonomă de persoane fizice sau juridice, unite în mod voluntar pentru a satisface nevoi comune de asigurare, îngrijire și sănătate. Operează pe baza principiului solidarității între membri;
  • Franciza socială - se aseamănă cu franciza comercială, diferența fiind scopurile care nu sunt doar financiare, ci și sociale și/sau de mediu.

👉 Vrei să fii la curent cu mediul local de business pentru a putea încheia noi parteneriate de afaceri în domeniul social? În secțiunea Local Edu de pe Startarium găsești informații utile despre antreprenoriatul local și oportunități de neratat!

Statutul de întreprindere socială/de inserție

La nivelul Uniunii Europene există mai multe țări care au legi speciale pentru economia socială. România se află și ea printre ele. Potrivit legii nr. 219/2015 (actualizată în 2022), economia socială se referă la ansamblul activităților organizate independent de sectorul public al cărui scop este deservirea interesului public, a interesului unei colectivități și/sau a intereselor unor persoane nepatrimoniale, prin furnizarea de bunuri, prestarea de servicii/execuția de lucrări sau angajarea unor persoane care aparțin unor grupuri vulnerabile. 

Statutul de întreprindere socială este recunoscut pe baza unui atestat. Pentru a putea obține acest atestat, afacerea trebuie să aibă un scop social și să respecte principiile economiei sociale:

  • Acționează în scop social sau în interesul unei comunități;
  • Alocă minimum 90% din profit pentru realizarea scopului social;
  • Se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării uneia sau mai multor afaceri sociale;
  • Pune în aplicare principiul echității sociale între angajați, cu niveluri de salarizare echitabile între care nu pot exista diferențe care să depășească raportul 1 la 8. 

Mai mult, poți solicita statutul de întreprindere socială de inserție, certificat prin acordarea unei mărci sociale. Acest certificat atestă statutul de întreprindere socială de inserție și elementul specific de identitate vizuală care se aplică obligatoriu asupra produselor realizate sau a lucrărilor executate. Documentul se acordă pe o perioadă de trei ani fără plata unei taxe. 

Marca socială are rolul de a recunoaște contribuția directă a afacerii la interesul general sau îmbunătățirea condițiilor de trai a unui grup vulnerabil. 

Întreprinderea socială de inserție este definită dacă:

  • Are permanent cel puțin 30% dintre angajați parte a unui grup vulnerabil (persoane parte a sistemului de protecție a copilului, persoane ce beneficiază de ajutor social, persoane care primesc ajutor pentru susținerea familiei, persoane ce beneficiază de protecție internațională, persoane fără adăpost, persoane în situații de risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor de trai), iar timpul de lucru al acestor angajați reprezintă 30% din timpul total de lucru al salariaților;
  • Are drept scop lupta împotriva discriminării, excluziunii sociale și a șomajului prin angajarea de persoane vulnerabile. 

Pot solicita statutul de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție societățile cooperative de gradul I, asociațiile, fundațiile, federațiile, casele de ajutor reciproc ale salariaților sau pensionarilor, uniunile de persoane juridice. 

Statutul de întreprindere socială aduce o serie de avantaje și dezavantaje. Iată care sunt avantajele unei întreprinderi sociale:

  • Scutirea de la plata impozitului aferent profitului reinvestit;
  • Scutirea de la plata taxei de înființare sau reautorizare;
  • Scutire de la plata impozitului pe clădiri sau teren utilizate în scop social;
  • Scutire de TVA pentru produse proprii și operațiuni desfășurate la domiciliul persoanelor cu dizabilități sau în unități protejate.

Printre dezavantaje se numără:

  • Procedura anevoioasă de înființare;
  • Acte dificil de eliberat sau inexistente pentru unele grupuri vulnerabile;
  • Obligații legale: comunitarea rapoartelor de activitate către agenția de ocupare, Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale.

Prin ce se diferențiază antreprenoriatul social de antreprenoriatul clasic

Prin comparație cu antreprenoriatul clasic, afacerile sociale inversează prioritățile legate de profitabilitate și impact social. Pentru o afacere socială, schimbarea socială devine prioritară. Mai apoi, profitul este important, deoarece ajută antreprenorul să aibă un și mai mare impact social. 

Este important de știut totuși că o afacere socială este în continuare o afacere și nu un act de caritate. Proprietarii unei afaceri sociale sunt considerați antreprenori sociali și nu filantropi. Deși nu primesc o compensație monetară pentru investiția lor, continuă să aibă acest drept, din punct de vedere legal. 

De asemenea, deși afacerea este în folosul comunității, va continua să se bazeze pe practici de business, gândire orientată spre piață și inovație. 

Care sunt caracteristicile antreprenoriatului social

Pentru a fi recunoscut ca atare, antreprenoriatul social ar trebui să respecte câteva elemente definitorii. Mai jos sunt caracteristicile antreprenoriatului social, așa cum sunt definite de către Muhammad Yunus:

  • Obiectivele afacerii trebuie să fie din sfera socială: reducerea sărăciei, îmbunătățirea educației, a sănătății, a accesului la tehnologie, un mediu mai curat și alte provocări care amenință oamenii și societatea și nu maximizarea profitului;
  • Sustenabilitate economică;
  • Investitorii obțin o parte a investiției inițiale, stabilite de comun acord, și nu dividende. Profitul obținut de afacere revine în companie și este folosit pentru extindere sau îmbunătățirea producției sau calității serviciilor;
  • Conștient la impactul asupra mediului;
  • Angajații au salarii la nivelul pieței și condiții bune de muncă;
  • Bucurie. 

Ce beneficii are antreprenoriatul social

O afacere socială are un avantaj competitiv major în fața altor companii dacă știe cum să își comunice în mod eficient misiunea, motivația și impactul acțiunilor sale.  Mai jos sunt beneficiile antreprenoriatului social:

  • Misiunea afacerii se va alinia la valorile tale - astfel vei fi mai motivat și vei munci mai mult să depășești obstacolele. La fel vor face și angajații tăi;
  • Consumatorii vor fi mai dispuși să cumpere de la tine, deoarece știu că un procent semnificativ din profit ajunge la o cauză socială;
  • Acces mai facil la presă și mass-media - jurnaliștii și publicațiile online și offline apreciază  inovațiile sociale și cei care doresc să schimbe lumea, așa că ai mai multe șanse să te promoveze;
  • Promovezi incluziunea socială și transformi persoanele vulnerabile și agenți activi în schimbarea lor și a societății;
  • Contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață a angajaților, dacă alegi să angajezi persoane din categorii vulnerabile, cât și a comunității (în funcție de domeniul ales);
  • Dezvoltarea unor servicii sociale incluzive și deschise față de toți membrii comunității;
  • Implicarea pentru rezolvarea unor probleme majore precum lipsa de alimente sănătoase, poluarea, găsirea și folosirea unor surse de energie sustenabile.

Idei de afaceri sociale

Dacă ești în căutarea unei direcții pentru o afacere socială, iată câteva sugestii:

  • Transformă produsele folosite - poți vopsi, repara sau chiar adapta un anumit produs pentru un alt tip de folosire. Poți lua acele lucruri considerate resturi sau gunoaie pentru a le transforma în comori;
  • Gândește-te la un produs care poluează și creează o alternativă sustenabilă - hârtia de bucătărie, bețele de urechi, paiele din plastic sunt realizate din materiale nereciclabile care poluează mediul. Poți opta pentru materiale reciclabile (bumbac, bambus, metal) și refolosibile. Astfel, vei crea premisele unei afaceri sociale și îți vei ajuta clienții să economisească bani;
  • Lansează o afacere cu bunuri create în casă și angajează oameni din comunitate - dulceață, zacuscă, haine sau produse de îngrijire? O afacere locală de acest fel îți permite să angajezi oameni din medii vulnerabile. Aceștia vor câștiga un salariu și își vor dezvolta noi abilități;
  • Creează energie din surse regenerabile - un startup de energie verde poate implica atât produse cât și servicii necesare în generarea de curent electric (de exemplu, folosirea de biciclete pentru a genera electricitate), dar și panouri solare.

👉 Vrei să îți lansezi un startup? Urmează cursul Startup EDU pentru a afla care sunt etapele unui startup de la definirea ideii și testare până la scalare, trecând prin provocările frecvente și ce poți face pentru a le depăși.

  • Lansează un magazin online etic - tot mai multă lume își face cumpărăturile online, însă acest lucru nu înseamnă că produsele oferite provin din surse etice și sustenabile. O bună idee de afacere socială este să vinzi produse locale, indiferent că preferi alimente locale, haine sau produse de îngrijire;
  • Oferă servicii pentru persoanele care au nevoie de ele - oferind servicii speciale pentru comunitățile vulnerabile, vei contribui la o lume mai bună și în același timp vei ajuta oameni aflați în dificultate. Aceste persoane vulnerabile includ atât vârstnicii cu diferite boli, cât și persoanele care trăiesc cu dizabilități fizice, mintale sau emoționale.

Finanțare antreprenoriat social

Ca antreprenor preocupat de comunitate, ai mai multe opțiuni de finanțare la dispoziție. Vezi mai jos care sunt acestea:

  • Fonduri europene pentru întreprinderi sociale - în intervalul 2021-2027 se acordă fonduri UE pentru antreprenori români debutanți prin Programul Educație și Ocupare. Țara noastră are la dispoziție 4,34 miliarde de euro pentru proiecte sociale, inclusiv pentru îmbunătățirea pieței muncii, antreprenoriat și economie socială, creșterea accesului la educație, prevenirea părăsirii timpurii a școlii, adaptare la piața muncii și la noile tehnologii;
  • Investitor de tip business angel - unii investitori aleg să ofere bani în funcție de misiunea socială a afacerii. Capitalul poate fi o finanțare unică la început sau susținere continuă, inclusiv în perioadele dificile. Pot include atât prieteni și familie, cât și fundații renumite;
  • Instituții financiare - pun accent mai mult pe returnarea banilor decât pe efectele sociale ale afacerii. Îți pot oferi sume mai mari de bani.

👉 Vrei să vezi care sunt ofertele de finanțare nerambursabilă pentru afacerile sociale? Accesează articolul Finanțare nerambursabilă pentru afacerile sociale de pe platforma Startarium, actualizată regulat pentru a descoperi alte surse de finanțare.

Riscurile unei afaceri sociale

Dacă ai o afacere socială, profitul devine secundar și va fi, în mare parte, investit, însă obținerea sa este necesară pentru a avea un câștig necesar dezvoltării afacerii și atingerii obiectivelor sociale. Pe lângă marketingul clasic, trebuie să ai în vedere și marketing social, un aspect mai dificil de implementat, deoarece ține de schimbarea atitudinilor, a mentalităților și a comportamentelor. 

Alte provocări țin de personal. Ca afacere socială poți angaja personal contractual, voluntari și persoane cu nevoi speciale. La acestea se adaugă sursele multiple de finanțare de la fondurile obținute prin vânzarea de bunuri/servicii la donații, granturi, evenimente caritabile etc. 


Antreprenoriatul social este o oportunitate pentru multe persoane care doresc să schimbe comunități și să obțină profit, în această ordine. Alege o cauză importantă pentru tine și pune-ți în aplicare ideea de afacere socială. 

Newsletter-ul Startarium. Citește sinteza lunară direct pe e-mail