Antreprenoarele din România obțin profituri mai mici dar au randament mai bun decât bărbații. Mediul antreprenorial este însă mai puțin favorabil româncelor comparativ cu alte țări din regiune. În Europa, antreprenoarele au mai puțină încredere că au aptitudinile necesare să pornească un startup și se tem mai mult de eșec decât bărbații.
Pe scurt:
- Antreprenoarele din România realizează cifre de afaceri și profituri mai mici decât bărbații, dar au o rată de profit mediu aproape dublă.
- Legislația națională care reglementează accesul la oportunități egale pentru antreprenoare situează România foarte sus într-un clasament al țărilor europene.
- Mediul economic, financiar, politic și cultural din România susține însă antreprenoriatul feminin mai puțin ca în alte țări vecine cu economii similare.
- În Europa, activitatea de startup e mai scăzută decât în alte regiuni, dar paritatea între sexe este mai mare.
- Principalele motivații pentru antreprenoriat ale româncelor sunt lipsa locurilor de muncă și dorința de a face o diferență în societate.
- Mai multe femei decât bărbați și-au închis business-urile din cauza pandemiei.
- Teama de eșec le descurajează mai mult pe femeile antreprenor.
Implicarea femeilor în firmele active
Un sfert dintre firmele active din România sunt deținute exclusiv de femei, iar aproape jumătate (47%) au femei printre acționare. Cifrele se referă la companiile care au avut cifra de afaceri de peste 10.000 de lei în 2021 și provin din studiul Profil de Antreprenor, realizat de Impact Hub și Bravva Angels pentru ING Bank România și lansat în luna mai.
Firmele deținute de femei realizează în medie cifre de afaceri de 200.000 de euro, de 5 ori mai mici față de veniturile companiilor deținute exclusiv de bărbați. Raportat însă la profit, femeile generează mai mult randament și eficiență. Astfel, firmele cu acționariat 100% feminin au o rată medie a profitului net de 15%, aproape de două ori mai mare decât cele cu acționariat masculin (8,3%).
În top 300 companii din România se regăsesc 60 de firme cu acționariat majoritar feminin, reprezentând 20%, ce generează tot 20% din profitul total, respectiv 1,82 de miliarde de euro. În top se regăsesc doar 7 companii deținute exclusiv de femei.
Antreprenoarele preferă finanțările nerambursabile
Analiza unor chestionare la care au răspuns 364 de antreprenori în cadrul studiului „Profil de antreprenor” arată că pentru susținerea startupurilor, femeile antreprenor preferă finanțările nerambursabile, mai ușor accesibile pentru afacerile în sustenabilitate, urmate de credite bancare
Domeniile în care femeile fac performanță la nivel înalt sunt producție și fabricație, imobiliare și servicii profesionale. Totodată, industriile creative, educația și tehnologia reprezintă zone de interes pentru femeile antreprenor din România.
În dezvoltarea afacerii, principalele obstacole menționate de femei au fost creșterea bazei de clienți, obținerea de rezultate din activități de marketing în condițiile unei piețe mici și diferențierea de competitori. Femeile antreprenor apreciază cel mai mult sprijinul comunităților de antreprenori, evenimentele de educație și de networking, precum și programele de mentorat.
Legislație favorabilă dar acces mediu pentru femei
Potrivit raportului Băncii Mondiale Women, Business and the Law 2023, care analizează legile ce afectează oportunitățile economice ale femeilor în 190 de economii, România are un scor de peste 90 din 100 de puncte în ceea ce privește condițiile de acces ale femeilor în mediul de afaceri, extrem de bun, ceea ce ne situează în topul Europei. De asemenea, România este considerată țara cu cele mai mici diferențe de salariu între bărbați și femei (gender pay gap). Totuși, raportul subliniază că cele mai recente reforme legislative ce influențează oportunitățile economice pentru femei datează de la începutul anilor 2000.
Dincolo de legislație, mediul economic, financiar, politic și cultural din România susține antreprenoriatul feminin într-o măsură mult mai mică față de economiile altor țări europene cu venituri medii-superioare, arată The Mastercard Index of Women Entrepreneurs. Studiul oferă o evaluare generală a modului în care se situează femeile în ceea ce privește mediul de afaceri, finanțele, educația și la locul de muncă, în comparație cu bărbații și cu femeile din alte țări. În cercetarea din 2022, România se află pe locul 44 din 65, în urma unor țări precum Bulgaria (poziția 23) sau Ungaria (40). Clasamentul e dominat de țări cu economii puternice, pe primele poziții aflându-se SUA, Noua Zeelandă și Canada.
Un raport realizat de OECD și Comisia Europeană care analizează date din 2020 arată de asemenea că în România condițiile generale pentru antreprenoriat sunt mai puțin favorabile decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Potrivit studiului The Missing Entrepreneurs 2021, barierele în calea antreprenoriatului privin în mare măsură din reglementări și prea multă birocrație .
La nivel european femeile sunt creatoare de locuri de muncă pentru alții în mai mică măsură decât bărbații. Aproximativ una din patru femei din UE care a desfășurat activități independente avea angajați, comparativ cu circa unul din trei bărbați, arată studiul OECD. La nivel de țară, ponderea femeilor angajatoare în 2020 varia de la aproximativ 7% în România la peste 40% în Croația.
Ponderea femeilor antreprenor la nivelul UE și România
Femeile tind să fie mai puțin active la nivel global decât bărbații când vine vorba de activitatea de startup: doi din cinci antreprenori în stadiu incipient sunt femei, arată rezultatele Global Entrepreneurship Monitor 2021-2022. GEM este un studiu internațional asupra antreprenoriatului produs pe baza unui un sondaj aplicat populației din 50 de țări.
În Europa, activitatea antreprenorială în stadiu incipient tinde să fie mai scăzută în comparație cu alte regiuni ale lumii (aproximativ jumătate din media globală), dar paritatea între sexe este mai mare. Procentul de femei care pornesc afaceri în regiune variază de la un minim de 1,6 în Polonia până la un maxim de 13 în Olanda. Raportul dintre femei și bărbați implicați în primele faze ale unei afaceri variază, de asemenea, foarte mult de la o țară la alta, de la un minim în Norvegia (unde doar 1,7% femei sunt antreprenoare, față de 4,4% bărbați) până la un maxim în Spania (unde femeile sunt mai numeroase decât bărbații). Potrivit acestui studiu, România este foarte aproape de paritatea de gen (9,6% femei față de 9,8% bărbați sunt implicați în startupuri).
Antreprenoarele din țările cu venituri medii-superioare, printre care și România, reprezintă unii dintre cei mai inovatori antreprenori, cu o creștere mare la nivel global, și sunt la egalitate cu bărbații în ceea ce privește concentrarea pe piața internațională.
Motivații pentru antreprenoriat
La nivel regional, cea mai raportată motivație pentru pornirea unei afaceri atât pentru femei, cât și pentru bărbați (64,4% în cazul femeilor) a fost deficitul de locuri de muncă, arată studiul GEM 2021-22. A doua motivație pentru antreprenoriat pentru femeile din Europa este dorința de a face o diferență (mai prezentă în cazul femeilor – 43,8%), urmată de cea de a acumula profit (citată de 41,8% dintre femei și 50,9% dintre bărbați). Există însă diferențe foarte mari de la o țară la alta.
Pentru femeile din România, cele mai importante motivații au fost lipsa locurilor de muncă (77%) și dorința de a face o diferență în societate (71,6%). Drept comparație, doar 17,1% dintre femeile din Italia și 14% dintre cele din Slovacia au spus că impactul afacerii le-a motivat activitatea, dar 98% dintre antreprenoarele slovace au intrat în afaceri din cauza lipsei locurilor de muncă.
În ceea ce privește intențiile antreprenoriale pentru femei, Europa a avut cea mai scăzută rată dintre regiunile globale, potrivit GEM 2021-22. Cifrele pe țări variază însă de la un minim de 3,1% în Polonia la un maxim de 23,4% în Belarus. Dacă în Suedia femeile cu intenții antreprenoriale reprezentau jumătate din numărul bărbaților, Polonia a fost singura țară din regiune în care femeile au raportat intenții antreprenoriale mai des decât bărbații.
În Europa, 5,6% dintre femei declară că dețin o afacere stabilă (care a plătit salarii sau a făcut orice alte plăți către proprietari mai mult de 42 de luni), mai puțin decât proporția bărbaților (8,2%). Numărul de femei cu afaceri cunoscute a fost cel mai ridicat în Grecia (12,4%) și Polonia (10,6%) și cel mai scăzut în Norvegia (2,1%), iar în România era aproape egal cu cel al bărbaților (10,6% față de 11,5%).
Femeile antreprenor și ieșirea din afaceri
În majoritatea țărilor europene, afacerile care s-au închis în anul care a recedat studiul GEM aparțineau în proporție mai mare bărbaților decât femeilor. Excepție fac Franța și România, unde mai mai multe femei au renunțat la businessuri. La polul opus, în Suedia, femeile au înregistrat jumătate din rata de închidere a afacerilor bărbaților.
În 2021, peste un sfert dintre femeile antreprenor din Europa care și-au încetat activitatea au menționat că au făcut acest lucru din cauza pandemiei, procent mai ridicat decât cel al bărbaților (în Norvegia, România și Republica Slovacă procentul depășește 50%, dar în Grecia e de doar 5,9%). Al doilea motiv a fost că businessul nu era profitabil, mai întâlnit în cazul bărbaților decât al femeilor (în România doar 5% dintre femei față de 26,3% dintre bărbați au invocat acest motiv).
Europa a avut cea mai mare rată de soloprenori din lume, cu două din cinci femei antreprenor aflate în stadiu incipient declarând că nu au angajați, cu aproximativ 18% mai mult decât bărbații. La celălalt capăt al scalei, femeile din Europa au aproximativ 40% mai puține șanse decât bărbații să declare că încep afaceri cu mai mult de 20 de angajați.
Pornirea unei afaceri și teama de eșec
Începerea unei noi afaceri e considerată în general o alegere bună de carieră în Europa pentru ambele sexe, arată studiul GEM 2021-2022. Cu toate acestea, procentele de femei europene care spun că este ușor să înființeze o afacere, care au întâlnit noi oportunități de afaceri sau care cred că au aptitudinile necesare pentru a începe o afacere sunt mai mici decât cele ale bărbaților. Mai puține femei decât bărbați din Europa spun că nu sunt descurajate de teama de eșec.
Dacă te gândești să-ți deschizi o afacere dar nu știi de unde să începi sau nu te simți pregătită, atunci programul CAPSULE este pentru tine. Înscrierea și participarea în program sunt gratuite.
CAPSULE își propune să sprijine tinerele femei și mame din România, Ungaria și Croația în dezvoltarea spiritului antreprenorial prin crearea unei comunități solide de învățare, sesiuni de mentorat, coaching și dezvoltare de competențe antreprenoriale.
- Cine poate aplica?
Programul vizează tinere femei și mame cu vârsta între 18 – 28 de ani care sunt interesate să-și dezvolte o afacere și sunt la începutul carierei profesionale. Sunt încurajate să aplice și cele ce lucrează deja la o idee de business sau au început o activitate antreprenorială.
- Ce beneficii ai prin participare?
Timp de 18 luni, participantele selectate din cele 3 țări vor aprofunda noțiuni de bază pentru o carieră în antreprenoriat, vor parcurge 5 cursuri de antreprenoriat, vor intra în contact în cadrul evenimentelor dedicate comunitaților de practică și vor participa local la 3 sesiuni intensive de incubator de weekend. 10 participante din cele 3 țări vor lua parte la un bootcamp internațional timp de 5 zile, ce se va desfășura la București în 2024.
CAPSULE este un program european Erasmus+, organizat în România, Ungaria și Croația de către Impact Hub Bucharest, Impact Hub Budapest, Impact Hub Zagreb și Career Shift.
Aplică până pe 30 august!
