Totul despre fondurile europene nerambursabile | Ce sunt și cât primește România

Fondurile europene nerambursabile sunt linii de finanțare prin care se urmărește atingerea unor obiective de interes european sau național, inclusiv crearea unor IMM-uri mai competitive. Ne-am propus să realizăm un ghid complet despre finanțările europene nerambursabile pentru mediul de afaceri, iar acest articol este primul dintr-o serie care îți va explica pe larg tot ce trebuie să știi despre aceste fonduri venite de la Uniunea Europeană (UE).

Am stat de vorbă cu Alexandra Dinu (Managing Partner și Senior Consultant ILIGRA) și Mioara Chifu (Project Manager și Senior Consultant ILIGRA) pe această temă stufoasă, pentru a clarifica termeni dificil de înțeles, a înțelege de unde vin acești bani, cât poate primi România până în 2027 și cât de receptive sunt afacerile autohtone la absorbția tuturor fondurilor disponibile.

Ce sunt fondurile europene nerambursabile

Conceptul general de „fonduri europene” desemnează instrumentele de finanțare nerambursabilă alocată statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a reduce decalajele de dezvoltare economică și socială dintre acestea. Cele nerambursabile sunt sume de bani care nu se dau înapoi, prin care UE urmărește atingerea unor obiective de interes european sau național/regional, pentru a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale.

Fondurile europene sunt gestionate de Comisia Europeană (la comun) și de fiecare stat membru în parte. Banii sunt folosiți pentru investiții publice (infrastructură ș.a.m.d.), IMM-uri mai competitive, educație, incluziune socială, combaterea discriminării și – în ultimii ani – digitalizare și tranziție verde.

În acest context, UE oferă finanțare sub mai multe forme, ne-au povestit Alexandra și Mioara (foto):

• granturi;
• subvenții gestionate de autoritățile regionale (caz în care la fondurile din bugetul UE se adaugă și o contribuție din bugetul național; în plus, de obicei, beneficiarii trebuie să aducă și ei o contribuție proprie în implementarea proiectelor – o sumă de bani stabilită ca procent din valoarea totală a bugetului aferent proiectului);
• împrumuturi, garanții și participare la capital (ca forme de sprijin financiar pentru acțiuni legate de politicile și programele UE);
• împrumuturi acordate statelor membre și țărilor din afara UE;
• premii acordate câștigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont Europa, principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare (C&I), în perioada 2021-2027.

În plus, prin intermediul proiectelor finanțate direct de organismele Comisiei Europene mai există așa-numitele „Third Parties Calls”, prin intermediul cărora antreprenorii pot beneficia de servicii de sprijin și/sau finanțări pe diferite domenii, precum: economie circulară, C&I, facilitarea colaborărilor între organizații de cercetare și întreprinderi, dezvoltarea, implementarea și extinderea de soluții inovatoare pe diferite domenii de activitate etc. Aceste „Third Parties Calls” pot fi vizualizate pe EU Funding & Tenders Portal, dar și pe eucalls.net.

Cum se stabilesc direcțiile de finanțare

Apelurile de finanțare se încadrează în anumite perioade programatice, care au 7 ani. În prezent, ne aflăm în mijlocul perioadei 2021-2027, iar direcțiile de finanțare din cadrul acesteia depind de câțiva factori: 

• cine gestionează apelul de finanțare (UE, prin Comisia Europeană; cu management mixt, la nivel european și național – prin instituțiile din fiecare țară; cu management indirect – gestionat de alte instituții delegate/parteneri); în funcție de acest criteriu, finanțările vizează obiective mari ale UE sau obiective la nivel de țară;
• felul în care colaborează organizațiile din mai multe state membre sau terțe (din afara uniunii);
• tipul de finanțare (ce anume își doresc să sprijine apelurile) – investiții, cercetare, extindere către ale piețe etc.; 
• obiectivele transversale pe care le vizează – sustenabilitate, drepturile omului și aspecte de gen, digitalizare, aspecte legate de impactul asupra mediului. 

La nivel practic, pentru perioade de 1-2 ani sunt elaborate planuri de lucru, care detaliază liniile de finanțare și aspectele concrete de urmărit în fiecare perioadă. Pentru 2024-2025 și 2025-2026 unele apeluri au deja planurile de lucru publicate, altele se vor publica anul viitor.

👉 În 2025, finanțările de la Comisia Europeană vor stimula tranzițiile ecologice și digitale, crearea de locuri de muncă, sprijinul pentru Ucraina și vor ajuta la abordarea provocărilor legate de migrație și a crizei din Orientul Mijlociu. În plus, bugetul UE va finanța toate proiectele și politicile în derulare în agricultură, dezvoltare regională, cercetare și inovare (C&I), acțiuni climatice, apărare și securitate, sănătate, infrastructură prin satelit.

De unde vin banii europeni nerambursabili

În prezent, țările UE convin asupra unui buget pe termen lung (numit cadru financiar multianual), care în momentul de față acoperă perioada 2021-2027. În acest cadru, se elaborează și se adoptă în fiecare an un buget anual, care alocă fonduri pentru proiecte, programe și nevoi specifice, în conformitate cu bugetul pe termen lung. 

Bugetul UE este finanțat din următoarele surse: 

• un procent din venitul național brut (VNB) al fiecărei țări din UE; VNB = produsul intern brut (PIB) + toate veniturile obținute de rezidenți din investiții în străinătate – veniturile obținute în cadrul economiei interne de către nerezidenți; România are o contribuție de 1,4% din VNB;
• taxele vamale la importurile din afara uniunii; 
• o mică parte din TVA-ul colectat de fiecare țară din UE; 
• o contribuție bazată pe cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, din fiecare țară membră;
• alte venituri (contribuții ale țărilor din afara uniunii la anumite apeluri, penalități de întârziere și amenzi, orice excedent din anul precedent etc.).

👉 Mai multe informații despre cum este adoptat bugetul UE găsești aici.

Câți bani a primit România de la UE, până acum

De la aderarea României la UE (în 2007), am contribuit cu 21 de miliarde de euro la bugetul Uniunii și am primit peste 62 de miliarde de euro, citim pe pressone.ro. În perioada 2007-2013, am atras 91% din cele 27 de miliarde de euro disponibile. În 2014-2020, procentul a fost de 84% din 41 de miliarde de euro; în actualul exercițiu (2021-2027), nu au fost atrase nici măcar 3% din fondurile europene pe care România le are la dispoziție (45,08 miliarde de euro). 

Nu doar că nu folosim tot bugetul, dar ne ia și mai mult de 7 ani să absorbim fondurile: întârzierile generate de acreditarea instituțiilor și pregătirea administrației amână proiectele cu 2-3 ani (statul român nu s-a obișnuit încă cu standardele și rigorile europene, notează aceeași sursă). Prin urmare, ciclurile financiare 2014-2020 și 2021-2027 s-au suprapus: primul s-a prelungit cu 3 ani, al doilea abia a început. 

Vestea bună este că sectorul privat absoarbe toate fondurile disponibile, iar cererile de finanțare depuse sunt cu 1.200% mai mari decât bugetul alocat. Autoritățile publice nu stau la fel de bine: există probleme birocratice și structurale, clasa politică nu este deschisă la utilizarea acestor fonduri strict supravegheate și sunt preferate investițiile care folosesc și fonduri alocate din bugetul național (mai puțin verificate).

Câți bani merg spre investiții publice și câți spre proiecte de afaceri

În cazul țării noastre, finanțarea programelor operaționale (care fac parte din politica de coeziune, principala politică de investiții a UE) vine din 4 direcții principale, numite și Fonduri Europene Structurale: 

1. Fondul European de Dezvoltare Regională/European Regional Development Fund (FEDR);
2. Fondul Social European+/European Social Fund Plus+ (FSE+);
3. Fondul de Coeziune/Cohesion Fund (FC);
4. Fondul pentru o Tranziție Justă/Just Transition Fund (FTJ).

Din plafonul total de fonduri aferent politicii de coeziune (FEDR, FSE+, FC și JTF) repartizate României (cele 45,08 miliarde de euro amintite mai sus), aproximativ 32 miliarde provin din fonduri UE, iar restul vine din surse naționale. Mai sunt și alte fonduri direcționate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență/PNRR (pe care le putem accesa până la final de 2026), prin Politica Agricolă Comună și alte instrumente europene. Estimarea totală este de aproximativ 80 de miliarde de euro. 

Deși aceste cifre sunt publice, este destul de dificil de estimat distribuția între investițiile publice și cele private, ne-au explicat Alexandra și Mioara. Asta pentru că fiecare program conține apeluri pentru ambele zone, parteneriate între diverși actori publici și privați, iar pe parcursul perioadei pot fi făcute modificări și realocări.

Finanțările europene și antreprenorii români

Finanțările europene nerambursabile sunt importante pentru antreprenorii români, deoarece prin intermediul lor aceștia pot investi în afacerile proprii. Tipurile de investiții posibile sunt diverse și sunt stabilite de prevederile apelurilor de programe și lista cheltuielilor eligibile aferente fiecărui apel. De exemplu:

• investiții în active corporale (construire/extindere/modernizare a spațiilor de producție/prestare de servicii, achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, tehnologii noi, dotări încadrate în categoria mijloacelor fixe etc.);
• investiții în active necorporale (brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice, instrumente e-commerce etc.);
• activități de instruire a angajaților;
• activități de consultanță, proiectare și asistență tehnică, de informare și publicitate, activități aferente auditului financiar extern al proiectului, certificarea produselor, serviciilor, proceselor, sistemelor de management.

Pentru a descoperi cum poți – ca antreprenor – să aplici la o astfel de linie de finanțare, stai cu ochii pe Startarium.ro: pregătim un articol detaliat despre etapele prin care trebuie să treci, la ce să fii atent și ce greșeli să eviți, atunci când lucrezi la cererea de finanțare.

Surse foto: unsplash.com, mfe.gov.ro, unsplash.com, unsplash.com

Articol scris de Monica-Ioana Buzea

Online Content Creator @ Impact Hub Bucharest

Sunt pasionată de scriitură și am în tolbă experiența de jurnalist (în presa scrisă), om de comunicare (în agenții de PR) și blogger (pe nișa cinematografică). Scriu cu același drag și spor de 18 ani încoace și creez texte redactate atent, țintite bine și care dau de gândit, când ajung la destinatar.