Mândra Chic este o afacere socială dezvoltată în cadrul Muzeul de Pânze şi Poveşti din Mândra, Țara Făgărașului. Un atelier de zestre contemporană specializat în crearea de produs locale, care a început în urmă cu 10 ani, cu un proiect internațional de călătorie: Suveica Mamei Ruţa în jurul lumii - în acest moment cu aproape 1 milion de km în portofoliu. Află povestea sa de la fondatoarea companiei, Alina Zara:
Dorința de a deveni antreprenor
Când am început povestea cu Mândra Chic, nu aveam nicio intenție să devin antreprenor și nu am știut că mă numesc antreprenor decât după vreo 2-3 ani de Mândra Chic. Mi s-a spus că ce fac eu se numește antreprenoriat. Nu am avut dorința de a fi antreprenor, acum cred că e o responsabilitate pentru că tot am construit brand-ul în direcția asta.
E o responsabilitate mare și nu e deloc ușor, mi-ar fi plăcut să rămână la stadiul de hobby, dar sunt foarte multe lucruri implicate deja și nu mai putem da înapoi. Sunt oameni care depind de noi, sunt copiii pe care îi creștem, sunt produse locale care au luat drumurile lumii, sunt clienți care ne așteaptă să venim cu lucruri noi și care își bazează cadourile de Crăciun pe micul nostru atelier.
Povestea Mândrei Chic
A fost o întâmplare frumoasă care a crescut ca un bulgăr. Am pornit de la a pregăti pentru proiectul unei prietene care făcea gemuri și zacuscă niște tricouri. Ea participa la un târg și am zis să facem niște tricouri cu aplicații.
Eu găsisem povestea mânecilor de ie de la noi din sat care se transformaseră din opere de artă în cârpe de bucătărie pe perioada comunismului. În acea perioadă, noi găseam în dulapuri mânecile pline de ulei, arse.
Am zis să punem astfel de bucăți de mâneci de ie pe tricourile cu care se vor îmbrăca fetele, dar nu era destul. Apoi am scris că suntem din Făgăraș, că suntem mândri și așa au luat naștere tricourile noastre cu mesaj.
Cum a evoluat proiectul
Mândra Chic înseamnă un atelier în care noi creăm în momentul acesta zestre contemporană. Sunt foarte mulți oameni cărora nu mai are cine să le facă zestre să plece în lume cu ea. Prin zestre nu mă refer la 20 de perne, 5 ii și 7 boi, ci la măcar o pernă pe care să scrie „zestre de acasă” când te duci și te instalezi în mijlocul Canadei sau ajungi în Australia și porți un tricou hand-made din Transilvania, de exemplu.
Am o poveste foarte faină: într-un aeroport din lumea asta mare, o domnișoară frumoasă purta un tricou cu Cosânzeana, iar un băiat purta un tricou cu Zmeul Zmeilor. S-au întâlnit și au început să vorbească, au format un cuplu și ulterior le-am făcut tricourile de cununie, apoi rochița de botez pentru fetiță. Acum, tot ce înseamnă eveniment particular și de suflet în viața lor, trece la noi prin atelier. El e de undeva din Craiova, iar ea din Bucovina.
Provocările antreprenoriatului
Hârțogăraia, mi se pare. Nu mă pricep, nici acum nu înțeleg, soțul meu e bun pe partea asta și se ocupă. Mă bucur că încă mai are răbdare cu mine. Este în continuare o provocare. Sunt foarte mulți bani care trebuie dați statului, în condițiile în care el nu e prezent în firma noastră. Câteodată dăm și mai mult de jumătate.
Recunosc sincer că nu (am avut un business plan de la început - n.r). Acum încercăm să ne dezvoltăm, avem o doamnă la a 23-a comandă Mândra Chic în ultimii opt ani și este unul dintre oamenii care ne ajută să creștem pentru că ne-a spus: „Ok, am făcut cadou tuturor prietenilor tricouri. Ce le mai pot face? Perne de zestre, șorțuri de bucătărie și tot așa.”
Planuri de viitor
O să ne ducem și mai puternic în zona de zestre contemporană cu partea de casă. Produse noi, evenimente responsabile pentru noua generație (avem deja niște tabere de creație vara, burse de educație pentru copii). De curând am stabilit că o bursă de educație poate însemna plata unui curs pentru niște tinere din liceu la o școală de artă populară unde se face cusut, spre exemplu.
Vrem să le creștem și pentru noi, să avem o nouă generație care să preia de la doamnele cu care lucrăm. Din nefericire, noi mai pierdem treptat câte o doamnă din puținele care știu să facă anumite lucruri și avem nevoie de oameni care să continue povestea.
Canalele de distribuție folosite
Așa cum am început, continuăm cu partea de online, acolo e cel mai mare procent de vânzări. Lucrăm cu câteva concept store-uri din țară. În plus, foarte multă lume ajunge acasă la noi, unde pe lângă atelier, am investit și în construcția Muzeului de Pânze și Povești.
E o căsuță de lângă noi și are povești foarte frumoase, multă lume vine în contextul acesta și stau câteva ore la atelier să găsească o pânză și să își facă un tricou sau o pernă de zestre. Cam astea sunt canalele. Merge foarte bine online-ul, toată lumea se mută în zona asta. Noi avem pe site fotografii cu produsele făcute cu telefonul pentru că, lucrând foarte mult și fiind unicat, nu a mai rămas timp pentru shooting de produs.
Recomandări pentru antreprenorii la început de drum
Nu cred că sunt cea mai în măsură, dar pot să dau exemplu rețeta mea. Cred că cel mai important lucru este să faci ceva ce nu mai face altcineva. Bunica mea avea o vorbă foarte faină: „Dacă vecinul face lapte, eu îmi fac fabrică de sticlă să punem laptele lui, vecinul de lângă mine ia o mașină și duce laptele la vânzare.”
Cred că este important să găsim comunități, să ne completăm, să creăm un produs local.
Piața e suprasaturată de China, de copii ale produselor. E foarte important să avem un produs unic și atunci ne va fi mult mai ușor să ne poziționăm. Și cred că e important să avem curaj. Eu acum, la 40 de ani, simt că am nevoie în echipă de ceva fresh. Marketing-ul trebuie să fie corect și un ultim sfat ar fi să crezi foarte mult în ceea ce faci și să o faci cinstit din toate punctele de vedere.