Climate Change Summit, cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat soluțiilor inovatoare pentru provocările legate de schimbările climatice, a ajuns la cea de-a treia ediție. Sute de participanți și speakeri s-au reunit pentru a discuta despre evoluții, oportunități și limitări, inovație și exemple de bune practici din sfera climatică.
Argumentele pentru acțiunea în vederea combaterii schimbărilor climatice nu au fost niciodată mai puternice. Chiar luna trecută, furtuna Boris a scufundat orașe, a strămutat mii de oameni și a luat peste 20 de vieți în centrul și estul Europei. Nici România nu a fost scutită de efectele dezastruoase ale acestui fenomen extrem. Astfel de evenimente fără precedent ne amintesc că timpul nu este de partea noastră. Fiecare mică creștere a temperaturii globale are consecințe uriașe în viața reală. În acest context, Climate Change Summit a adus la aceeași masă toate părțile interesate să-și aducă contribuția la rezolvarea problemelor climatice: de la reprezentanți ai administrației publice și ai instituțiilor bancare până la antreprenori, activiști de mediu și experți.
Ursula Von Der Leyen: CEE devine centrul gravitațional al acțiunii climatice europene
Președinta Comisiei Europene Ursula Von Der Leyen a deschis evenimentul printr-un mesaj transmis de la Bruxelles, în care a amintit de reglementările la nivel european și progresul pe care l-au generat. Prin pachetul legislativ „Fit for 55”, parte a European Green Deal, toate statele membre ale Uniunii Europene se angajează să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, într-un efort comun de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Ursula Von Der Leyen a spus și că urmează să lanseze un plan pentru industrii curate, care va crea condiții în care businessurile să prospere peste tot în Europa.
Intervenția forțelor armate ruse în Ucraina a accelerat tranziția energetică a Europei, astfel încât astăzi producem mai multă electricitate din surse regenerabile decât din toate tipurile de combustibili fosili laolaltă. Acest lucru părea de neimaginat cu doar câțiva ani în urmă. Energia curată aduce nu doar independență energetică față de combustibilii de proveniență rusească, ci și noi locuri de muncă pe plan local.
Președinta Comisiei Europene transmite că Europa Centrală și de Est se află în inima acestei transformări – previziunile arată că regiunea noastră va înregistra o creștere mai rapidă decât media țărilor din grupul G7. Această dezvoltare va fi susținută de investiții în industrii mai curate și tehnologii sustenabile și indică faptul că centrul de gravitație al acțiunii climatice se mută către estul continentului.
Cum ne poate ajuta economia circulară
În panelul despre circularitate, Ladeja Godina Kosir, fondator și director executiv al Circular Change, a adus în discuție discrepanța dintre amploarea pe care a căpătat-o subiectul în ultimii ani și acțiunile efective care sunt întreprinse pentru a face tranziția către un model economic bazat pe reutilizarea produselor și a materialelor. Deși, potrivit unui raport Deloitte, conversațiile, dezbaterile și articolele pe tema circularității s-au triplat în ultimii 5 ani, cota materiilor secundare folosite în economia globală a scăzut cu 21% în aceeași perioadă, în timp ce consumul a continuat să accelereze rapid.
Bineînțeles, acest model nu este nicidecum sustenabil. Avem nevoie de 1,8 planete Pământ ca să ne ofere resursele de care avem nevoie și să absoarbă deșeurile pe care le producem. Ceea ce trebuie făcut de acum încolo astfel încât să conservăm ce ne-a mai rămas din resursele naturale și să le oferim tuturor oportunitatea de a se dezvolta în condiții optime e încapsulat în modelul conturat de Kate Raworth în cartea ei – Doughnut Economics:
În linii mari, autoarea ne invită să schimbăm obiectivul, de la o economie bazată pe PIB sau pe producția națională ca măsură principală a progresului la una bazată pe îndeplinirea drepturilor omului pentru fiecare persoană, în limita mijloacelor planetei noastre.
Această schimbare radicală de perspectivă ne invită să devenim agnostici în ceea ce privește creșterea și să explorăm modul în care economiile care sunt în prezent dependente din punct de vedere financiar, politic și social de creștere ar putea învăța să trăiască cu sau fără ea.
În 2024, potrivit unei analize a World Economic Forum, o bună parte a riscurilor percepute la nivel global sunt legate de mediu, ceea ce duce în mod automat la anxietate climatică. Când vorbim de schimbări climatice, de secetă și alte fenomene extreme asociate cu aceasta, de foarte multe ori suntem stresați, iar când suntem stresați, nu putem fi creativi. Avem nevoie de încredere, colaborare și de un spațiu deschis pentru creativitate și gândire alternativă. Dar, mai mult decât atât, avem nevoie să reevaluăm felul în care producem și consumăm.
O afacere care pune circularitatea pe primul loc
E momentul să facem tranziția de la eficiență la suficiență în economie și să nu mai căutăm alternativa perfectă, ci pe cea suficient de bună. Această schimbare de perspectivă ține de tipare de gândire și de design thinking: avem într-adevăr nevoie să creăm ceva nou? Dacă da, atunci hai să vedem cum îl putem face să reziste în timp.
Pe baza directivei europeane Right to repair (dreptul la reparații), adoptată în iulie 2024, producătorii de electronice și electrocasnice vor fi obligați să repare produsele, inclusiv smartphone-urile, la prețuri rezonabile, chiar dacă au ieșit din garanție. Statele membre UE au 2 ani să transpună directiva în legislație națională.
Până acum însă, telefoanele au dat cele mai mari bătăi de cap consumatorilor: cu componente care nu pot fi înlocuite și care nu au o durată de viață prea lungă, de cele mai multe ori trebuie înlocuite cu totul atunci când o părticică din ele se strică. De aceea, Fairphone, o companie de electronice din Amsterdam, a creat telefoane mobile care pot fi demontate pentru a li se înlocui cu ușurință orice piesă.
Bas van Abel, fondatorul Fairphone, a împărtășit viziunea din spatele produsului său: a vrut să vadă cum arată lumea „prin ochii” telefonului. Și nu arată bine deloc: de la minele de cobalt din Congo, unde minerii lucrează în condiții suboptime și adesea periculoase, până la liniile de asamblare unde copiii pun cap la cap componentele telefoanelor peste 12 ore pe zi și la munții de deșeuri electronice – industria electronicelor este mai dăunătoare decât poate părea la prima vedere.
Fairphone are propria sa teorie a schimbării, în 3 pași: conștientizare, puterea exemplului și motivarea industriei (prin politici și parteneriate). În 2022, compania a economisit 999 de tone de CO2, a reutilizat 15 tone de deșeuri electronice și a oferit bonusuri în valoare de 305.000 $ angajaților, adică aproape o lună de salariu suplimentar pentru 1.926 de persoane.
Ca să rezolvăm problemele, trebuie să ne îndrăgostim de ele
În panelul „Impact-Driven Business”, Jan Leyssens – membru fondator la We Are Impact Collective, Hina West - Global Impact Directorla People and Planet First, și Laura Kaspar - Senior Analyst la Climate & Company au vorbit despre principalele obstacole care îi împiedică pe fondatori să construiască businessuri cu impact.
Jan Leyssens e de părere că, în esență, totul se reduce la modelul de business: nu e loc de compromis, trebuie găsită o cale prin care să împaci businessul făcut bine cu făcutul businessului pentru bine. E o provocare strategică ce impune regândirea întregii rețele de parteneri, furnizori și clienți.
O altă provocare o reprezintă limbajul prea tehnic al reglementărilor de mediu, care ar trebui simplificat și tradus pe limba IMM-urilor, mai ales că rapoartele de mediu capătă din ce în ce mai importanță în procesele de finanțare.
Când vine vorba despre misiune și impact, acestea trebuie „injectate” în ADN-ul organizației, în relațiile dintre stakeholderi și de-a lungul întregului lanț valoric. Pare o misiune dificilă, însă este una care dă roade: conform Deloitte, companiile care pun impactul în centrul activității lor au rate ale creșterii și productivității mai mari, precum și rate de retenție superioare și angajați mai satisfăcuți.
Cu toate acestea, nu toate organizațiile văd impactul ca pe un ideal atotcuprinzător. Unele îl consideră doar un instrument publicitar care să le ajute să afișeze mai proeminent cine sunt și ce reprezintă pentru a-și crește cota de piață. Altele cred că a vinde produse de calitate la cel mai mic preț este singurul lucru care contează pentru consumatori. Deși există companii de succes de pe piață aliniate cu această gândire, Deloitte subliniază că ceea ce separă afacerile orientate spre impact de restul sunt longevitatea și autenticitatea: companiile care conduc cu impact și construiesc în jurul acestuia sunt cele care obțin în mod continuu loialitate, coerență și relevanță în viața consumatorilor.
Hina West a simplificat întreaga discuție sugerând că a fi orientat către impact înseamnă a te îndrăgosti de problemă, nu de soluție, fiindcă atunci când te îndrăgostești de soluție, iar aceasta nu mai dă randament, vei fi mereu tentat să-i adaugi și mai multe straturi și funcționalități, scăzându-i în același timp prețul pentru a o face mai atractivă în ochii cumpărătorilor. Și asta, în cele din urmă, înseamnă risipă.
Tot ea îi îndeamnă pe cei care vor să rezolve probleme legate de mediu și sustenabilitate cu produsele lor să nu se adreseze consumatorilor eco-conștienți: toată lumea îi targetează deja și, în plus, fac parte din acel grup care deja și-a găsit „calea” și nu-și dorește să cumpere mai mult sau altceva decât cumpără deja. Abordarea câștigătoare e să găsești o problemă care preocupă un număr mare de oameni și să o rezolvi mai bine, fără să faci compromisuri la capitolul calitate.
Brandurile pot fi un motor al schimbării, dar nu mai pot opera după logica comercială de până acum
Thomas Kolster, fondatorul Goodvertising, a povestit, practic, premisele celei de-a doua cărți pe care a publicat-o: The Hero Trap. How to Win in a Post-Purpose Market by Putting People in Charge. Dacă prima lui carte, Goodvertising, a luat naștere ca urmare a eșecului summitului climatic din Copenhaga din 2009, moment în care a început să-și evalueze, în calitate de publicitar, contribuția la curentul consumerist, cea de-a doua a prins contur pe măsură ce și-a asumat el însuși misiunea de a trăi mai sustenabil și a realizat cum, brusc, toate brandurile au început să se erijeze în eroi.
Ca om al industriei, Thomas crede cu tărie că, în societatea post-consumeristă de astăzi, costul ignorării nevoii de autoactualizare a oamenilor este nu doar brutal, ci și, în majoritatea cazurilor, fatal. Oamenii își doresc să cumpere de la branduri cu impact – 65% dintre ei ar face-o. Cu toate acestea, doar 26% duc intenția până la capăt, fiindcă schimbarea e incomodă. De aceea e nevoie de lideri de opinie care să deschidă calea și să conducă prin puterea exemplului. Brandurile își pot asuma această misiune, dar doar în măsura în care o fac cu autenticitate. În caz contrar, „se vor ridica în zbor ca un supererou și vor cădea la pământ ca o conservă cu supă”.
Organizațiile trebuie să urmeze un drum diferit, unde, în schimb, îi ajută pe oameni să-și depășească nevoile și ambițiile în viață. Este o trecere de la „de ce” organizația ta contează în lume la înțelegerea modului în care tu, ca organizație, îi poți ajuta pe clienți să realizeze „cine” vor să fie, făcându-i să conteze. A venit, deci, momentul ca faimosul „de ce” al lui Simon Sinek să fie înlocuit cu „cine”: clientul, nevoile și aspirațiile lui și cum poți să le rezolvi.
În ce să investești dacă vrei să faci bine planetei
Jørn Haanæs, Associate Partner la Climentum Capital, este investitor, deci pragmatic. El nu crede că un curent precum cel de „degrowth” poate rezolva problema schimbărilor climatice. Pe de altă parte, crede în puterea tehnologiei ca factor de multiplicare al tuturor instrumentelor pe care le avem astăzi la dispoziție și ca instrument pus în slujba îndeplinirii nevoilor umane.
Potrivit Națiunilor Unite, populația globului va continua să crească în medie cu 83 de milioane de persoane pe an, în ciuda problemelor legate de fertilitate – toți acești oameni vor avea nevoie de hrană, transport și condiții de trai. Tehnologia poate fi un real ajutor în optimizarea resurselor și crearea de alternative pentru materiile prime.
Sfatul lui atât pentru investitori, cât și pentru antreprenori este să observe trendurile din piață și să aleagă să susțină sau să creeze produse și soluții care îi pasionează, fiindcă vor fi „blocați” cu ele timp de câțiva ani buni – și asta în sensul pozitiv al cuvântului. Soluțiile potrivite la momentul potrivit, care rezolvă probleme cu care se confruntă societatea, au un potențial imens de a deveni afaceri de milioane de dolari.
Cele mai profitabile oportunități, din punctul lui de vedere, sunt energia curată (mai ales cea nucleară), industria și soluțiile care încearcă să elimine emisiile de CO2 de la sursă (spre exemplu One.Five, o soluție AI care redefinește industria de packaging), agricultura și alimentația (soluții de sechestrare a carbonului, fertilizatori), domeniul construcțiilor (alternative la ciment sau asfalt, imprimare 3D), soluții de micromobilitate și transport în comun.
Am plecat de la eveniment cu un sentiment de optimism și cu senzația că în sfârșit ajunge și la noi acest aer al schimbării. Însă oricât de inspiraționale au fost toate discursurile de pe scena albastră și cea verde ale Climate Change Summit, concluzia cu care am rămas este că niciuna dintre aceste schimbări nu va fi posibilă la nivel sistemic până nu începem să înțelegem la nivel individual beneficiile circularității și ale cumpătării: contribuția noastră la mișcarea globală, armonia cu mediul, wellbeingul fizic și mintal, economiile, amprenta de carbon redusă, impactul în comunitate, conservarea resurselor etc. Dacă vrei un punct de pornire ca să-ți schimbi filosofia de viață, începi prin a-ți înțelege propria amprentă de carbon făcând acest scurt test.
